Nicușor Dan blochează din nou șapte hidrocentrale, inclusiv cea de la Răstolița
Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului să reexamineze legea care ar putea permite continuarea a șapte proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007, unele dintre acestea fiind realizate în proporție de peste 80-90%. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată anterior de șeful statului.
Legea prevede posibilitatea modificării limitelor unor arii naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice care aveau aprobări și lucrări începute la data de 29 iunie 2007. Actul normativ introduce, de asemenea, anumite excepții de la procedurile obișnuite de evaluare a impactului asupra mediului.
Șapte proiecte hidroenergetice sunt vizate
Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Energiei și citate de Ziare.com, noul cadru legislativ ar putea viza șapte amenajări ale Hidroelectrica: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.
O parte dintre investiții sunt deja într-un stadiu avansat. Răstolița ar fi realizată în proporție de aproximativ 91%, Livezeni–Bumbești în proporție de 87%, iar Surduc–Siriu a ajuns la circa 85%. Livezeni–Bumbești ar urma să aibă o putere instalată de 65,24 MW, Surduc–Siriu de 97 MW, iar proiectul Cornetu–Avrig este asociat unei capacități de aproximativ 131 MW.
Proiectele au rămas însă blocate sau întârziate din cauza problemelor juridice, a contestațiilor și a procedurilor de mediu.
CCR a respins contestația președintelui
Legea fusese adoptată de Camera Deputaților în octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă. Nicușor Dan a sesizat ulterior Curtea Constituțională, invocând, printre altele, dreptul la un mediu sănătos, legislația europeană și principiul bicameralismului.
CCR a respins însă obiecția prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, stabilind că legea este constituțională în raport cu criticile analizate. După publicarea deciziei, procedura de promulgare a fost reluată. (Ziare.com)
În loc să promulge actul normativ, președintele a ales acum să îl trimită Parlamentului pentru reexaminare.
Nicușor Dan invocă evaluări învechite și riscuri pentru mediu
De această dată, argumentele șefului statului nu mai privesc constituționalitatea legii, ci oportunitatea și modul în care aceasta ar urma să fie aplicată. Președintele consideră că proiecte concepute în urmă cu decenii nu ar trebui reluate automat fără evaluări tehnice, economice și de mediu actualizate. (Ziare.com)
Una dintre obiecții privește și faptul că justificarea inițială a proiectului legislativ a fost construită în contextul crizei energetice și al exploziei prețurilor din 2021, în timp ce legea a fost adoptată câțiva ani mai târziu, fără ca argumentele să fie actualizate corespunzător.
La Cotroceni există și temerea că derogările de la regulile de protecție a mediului ar putea genera noi litigii și, implicit, alte întârzieri în realizarea investițiilor.
Parlamentul va avea din nou ultimul cuvânt
Cererea de reexaminare nu înseamnă abandonarea definitivă a proiectelor. Legea revine în Parlament, unde deputații și senatorii pot accepta observațiile președintelui sau pot menține soluția legislativă adoptată anterior.
Discuția pune din nou față în față două obiective majore: creșterea capacității interne de producție a energiei și respectarea obligațiilor privind protecția mediului și a biodiversității.
Potrivit informațiilor publicate de Ziare.com, Parlamentul ar urma să reia dezbaterea asupra legii în luna septembrie. (Ziare.com)