Numărul elevilor cu CES s-a dublat în 3 ani, iar profesorii de sprijin dispar

România se confruntă cu o criză gravă în educația copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES): numărul acestora a ajuns la peste 91.000 în anul școlar 2025-2026, aproape dublu față de acum trei ani, în timp ce numărul profesorilor de sprijin a scăzut la 1.700, rezultând un raport de aproximativ 54 de elevi la un singur specialist. Regulamentul în vigoare prevede maximum 12 elevi la un profesor de sprijin.

Situația din Mureș

Despre criza din sistem scriam și noi la finalul anului trecut, când am obținut datele de la Inspectoratul Școlar Județean Mureș, care arată că doar 270 de elevi, din 1.800 cu CES din Mureș au profesor de sprijin. Cu alte cuvinte, în județul Mureș avem 1 profesor la 112 elevi cu CES, deci situația este mult mai gravă decât media națională. 

Cifrele la nivel național

Datele oficiale transmise de Ministerul Educației și Cercetării la o solicitare parlamentară arată că în sistemul de învățământ special integrat, atât de stat cât și privat, sunt înscriși 91.366 de preșcolari și elevi cu CES în anul școlar curent. Cel mai mare număr se înregistrează la nivelul gimnazial, cu peste 33.000 de elevi, urmat de cel primar cu aproape 29.500, liceal cu aproape 11.800 și profesional cu peste 7.400. În același timp, față de anul școlar 2023-2024, 152 de profesori de sprijin au dispărut din sistem, iar norma didactică a celor rămași a fost majorată la 20 de ore pe săptămână prin Legea 141/2025, ceea ce a redus și mai mult numărul efectiv de posturi.

Particularități din județe

Situația diferă dramatic de la un județ la altul. În timp ce București, Constanța, Buzău, Vaslui și Ilfov au înregistrat creșteri ale numărului de profesori de sprijin, județe precum Caraș-Severin au pierdut aproape două treimi din posturi, de la 72 la 25, iar Arad și Mehedinți au pierdut fiecare câte 31 de posturi. Cazul extrem este județul Giurgiu, unde numărul profesorilor de sprijin a scăzut de la 8 la zero în actualul an școlar.

Contextul legislativ

Criza este agravată de blocarea repetată a reformei promise prin Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023. Prevederile privind înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă, crearea camerelor-resursă în școli și introducerea voucherelor educaționale pentru elevii cu CES au fost amânate de trei ori prin ordonanțe și legi succesive, cel mai recent prin Legea 141/2025, care a prorogat aplicarea lor până la începutul anului școlar 2027-2028. Concret, la aproape trei ani de la intrarea în vigoare a legii, legislația subsecventă nu a fost adoptată, iar structurile instituționale promise nu există.

Situația este cu atât mai notabilă cu cât, la momentul adoptării legii în 2023, Ministerul Educației calculase deja în detaliu costurile reformei: peste 24 de milioane de lei și 200 de posturi noi doar pentru implementarea sistemului de sprijin diferențiat pe niveluri, plus alte 30 de posturi și 4,7 milioane de lei pentru Centrul Național pentru Educație Incluzivă. Legea promitea o schimbare de paradigmă, de la simpla etichetare a elevilor cu CES la un sistem cu patru niveluri de sprijin, evaluări standardizate și planuri educaționale personalizate, aplicat încă din grădiniță.

Dificultățile se extind și la nivelul consilierilor școlari: în anul școlar 2025-2026, unui consilier îi revin în medie 756 de elevi, deși legea prevede un plafon de maximum 500, iar doar trei din zece consilieri ajung efectiv la elevii din mediul rural. Ministrul Educației recunoștea în septembrie 2025 că, deși au fost scoase la concurs numeroase posturi de consilieri și profesori de sprijin, foarte puține au fost ocupate.