Orașele mici bat marile centre urbane la spații verzi. Târgu Mureș, în topul verde al Transilvaniei

Un nou raport al Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV), publicat în cadrul seriei de newsletter „Insights pentru orașe și destinații”, analizează indicatorul Amprentă Verde al municipiilor din România și trage o concluzie care contrazice intuiția comună: orașele mici sunt, în medie, mai verzi decât marile centre urbane, dacă raportăm suprafața acoperită cu vegetație la numărul de locuitori.

Metodologia folosită de Institut măsoară suprafața cu vegetație și pădure pe o rază de 1 km în afara suprafețelor rezidențiale și industriale, raportată la populația rezidentă conform recensământului din 2021. Spre deosebire de indicatorii clasici ai spațiilor verzi, această abordare include atât vegetația din domeniul public, cât și cea din curțile private sau alte spații neadministrate, practic, tot ce se vede din satelit. Primele cinci municipii din România la acest indicator sunt, în ordine, Reșița, Zalău, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare și Slatina. Târgu Mureș se plasează pe locul 14, din 41 de orașe analizate, cu un procent de 39% de spațiu verde din amprenta orașului, în fața unor orașe mari cum e Cluj Napoca, Oradea, Sibiu, Iași, Timișoara sau București, dar în spatele altor orașe din regiune cum sunt Brașov, Bistrița sau Alba Iulia.

Explicația este una structural-geografică: orașele mici sunt mai compacte, au limite urbane mai puțin extinse, suprafețe impermeabile mai reduse și acces mai facil la zone naturale din proximitate. Prin contrast, orașe care par verzi privite din aer, cum este Brașovul, înregistrează un procent relativ mai mic de verde atunci când acesta este raportat la o populație considerabilă.

Reșița iese în evidență și în ediția recentă a indicelui CITY INDEX cu un rezultat remarcabil pentru un municipiu de 58.000 de locuitori: locul întâi la nivel național la nu mai puțin de șase categorii: Calitatea aerului, Amprenta verde, Efortul investițiilor publice per locuitor, Traficul urban, Accesibilitatea locuinței și Indicatorul Vreme. Același instrument plasează Reșița pe primul loc la cel mai blând climat dintre toate municipiile reședință de județ din România, un indicator care combină numărul de zile însorite, amplitudinea medie a temperaturii, zilele cu extreme termice și indicele de disconfort termic.

Administrația locală a ales să capitalizeze aceste avantaje geografice printr-o strategie de branding și o serie de investiții în mobilitate verde, realizate în ultimii ani. Reșița este singurul oraș din România care a reintrodus tramvaiul electric după o absență de trei decenii, a achiziționat autobuze electrice, a creat piste de biciclete și a reconfigurata axul urban principal. În paralel, a demarat o reconversie a patrimoniului industrial: clădiri precum Școala Pittner sau hala Minda au primit funcțiuni culturale și sociale, iar reconversia funicularului industrial într-o zonă de promenadă și destinație turistică este printre proiectele așteptate. La finalul lui 2025 a fost inaugurat un centru multifuncțional de aproximativ 6 milioane de euro, care a transformat un spațiu industrial abandonat într-un loc destinat activităților comunitare, evenimentelor culturale și sportului. Brandul orașului, lansat în 2025 sub sloganul „Reșița. Orașul Oxigen”, este structurat în jurul a doi piloni: Flacăra (moștenirea industrială) și Oxigenul (orientarea spre natură și calitatea vieții). Strategia de branding a fost realizată în 2021 de echipa de place branding a Institutului pentru Orașe Vizionare, iar identitatea vizuală a fost dezvoltată de GMP CommUnity.

Datele statistice arată că direcția începe să producă efecte măsurabile: numărul noilor rezidenți a crescut cu 35% față de 2021, ponderea tinerilor între 15 și 24 de ani a ajuns la 9,16% în 2025, durata medie a șederii turistice a crescut cu 10%, iar populația studențească s-a majorat cu 9% în cinci ani. Stabilitatea financiară a municipiului a fost reconfirmată de Fitch Ratings, în contextul emiterii primelor obligațiuni municipale verzi din România, destinate finanțării transportului electric.

Concluzia mai largă a analizei IOV este că proximitatea naturii reprezintă un avantaj competitiv tot mai valoros, în contextul în care tinerii cu familii caută din ce în ce mai frecvent orașe mai mici, mai liniștite și mai accesibile. Orașele mici din România au de ales: își transformă capitalul natural într-un element de identitate și atractivitate, sau îl pierd treptat replicând modelul de dezvoltare al marilor centre urbane.