Peste 1.600 de proiecte, scoase din PNRR. Mureșul pierde 583 de milioane de lei
O investigație jurnalistică amplă, realizată de redacțiile Info Sud-Est, Context.ro, Átlátszó Erdély și Monitorul de Botoșani, arată că sute de proiecte finanțate din bani europeni prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost scoase din acest mecanism, din cauza incapacității autorităților de a gestiona eficient birocrația. Jurnaliștii au publicat, alături de investigație, o hartă interactivă cu peste 1.600 de proiecte eliminate din PNRR, care aveau, inițial, o finanțare de aproape 4 miliarde de euro din fonduri europene.
Situația raportată la județul Mureș, arată că am pierdut 583,1 milioane de lei, fiind afectate 89 de proiecte din 51 de localități.

Potrivit investigației, printre exemplele concrete de proiecte pierdute se numără cel al lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, ratate pentru că Apele Române nu au reușit să organizeze licitații suficient de atractive pentru constructori.
Situația riscă însă să se agraveze la începutul anului viitor. „Legea închiderii PNRR”, intrată în vigoare la finalul lunii august 2026, oferă un termen suplimentar autorităților locale aflate aproape de finalizarea șantierelor, dar penalizează dur unitățile administrativ-teritoriale (UAT) care nu vor reuși să închidă proiectele până la 31 decembrie 2026.
Potrivit prefectului de Botoșani, Raluca Curelariu, citată în investigație, UAT-urile au timp până la finalul anului să termine lucrările din fonduri proprii sau din alte surse de finanțare, iar cele care reușesc nu vor înregistra nicio pierdere financiară. Problemele apar însă pentru proiectele care nu vor fi finalizate la termen, situație pentru care, potrivit sursei citate, se discută în prezent trei scenarii posibile.
Investigația mai arată că, la finalul anului 2025, Parchetul European avea deschise, în România, 34 de cazuri active legate de fraude privind fondurile din programele de redresare și reziliență, potrivit raportului anual al instituției conduse de Laura Codruța Kovesi. Parchetul European nu a făcut însă publică nici lista completă a proiectelor vizate, nici numărul exact al acestora.
De asemenea, niciunul dintre foștii miniștri ai Fondurilor Europene din perioada negocierii și derulării PNRR (Cristian Ghinea, Marcel Boloș, Florin Cîțu, Dan Vîlceanu, Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru) nu a răspuns solicitării jurnaliștilor de a comenta eșecul celor peste 1.600 de proiecte scoase din plan.
România a pornit, în 2021, cu un PNRR în valoare totală de 29,2 miliarde de euro, negociat de Guvernul condus de Florin Cîțu, în perioada în care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus de Cristian Ghinea. După cinci ani și trei revizuiri, valoarea planului a scăzut la 20,11 miliarde de euro, ultima reducere fiind propusă de Comisia Europeană în iulie 2026 și aprobată în luna august, iar redistribuirea bugetului a fost pusă în aplicare de Guvern pe 20 august 2026.
Finanțările prevăzute pentru cele 1.622 de proiecte scoase din plan însumează aproximativ 4 miliarde de euro, echivalentul a circa 14% din valoarea inițială a PNRR. Aproape jumătate din această sumă, mai exact 46,96%, provenea din componenta de granturi nerambursabile, iar restul de 53,04% din componenta de împrumuturi a planului.




