Un raport recent al Curții de Conturi aruncă o lumină asupra disfuncționalităților din administrația publică locală românească, relevând că peste jumătate din orașe nu mai îndeplinesc criteriile demografice minime pentru acest statut. Documentul, care analizează perioada 2021-2023, evidențiază probleme sistemice la nivelul comunelor și orașelor mici din întreaga țară și confirmă ceea ce subliniam și noi în trecut, analizând datele orașelor și municipiilor din județul Mureș. Iată situația noastră:
Municipii – număr minim de locuitori 40.000
- Municipiul Târgu Mureș – 116.033
- Municipiul Reghin -29.742
- Municipiul Sighișoara – 23.927
- Municipiul Târnaveni – 20.604
Orașe – număr minim de locuitori 10.000
- Oraș Iernut – 8.473
- Oraș Luduș – 14.757
- Oraș Miercurea Nirajului – 5.414
- Oraș Sângeorgiu de Pădure – 4.875
- Oraș Sărmașu – 6.186
- Oraș Sovata – 9.703
- Oraș Ungheni – 7.007
Potrivit raportului, 119 orașe din România – reprezentând 55% din totalul de 216 orașe – nu mai au cei 10.000 de locuitori necesari conform legislației actuale. Situația este similară și în mediul rural, unde 432 de comune (15%) nu ating pragul minim de 1.500 de locuitori.
Analiza Curții de Conturi relevă disparități majore în accesul la servicii publice esențiale între mediul urban și cel rural. În comunitățile rurale, 12% dintre localități nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. Situația este și mai gravă în cazul localităților mici, unde infrastructura de bază – alimentare cu apă, canalizare și transport public – este deficitară.
Din punct de vedere financiar, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit în 2023 să se finanțeze din venituri proprii în proporție de peste 50%, restul fiind dependente de transferuri de la bugetul de stat. Auditorii subliniază că legile anuale care oferă derogări bugetare, deși echilibrează situația pe termen scurt, afectează autonomia financiară pe termen lung.
Raportul recomandă o reformă legislativă și o analiză sistemică pentru reorganizarea administrației locale, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor comunităților și să reducă inegalitățile în accesul la servicii publice esențiale.