Povestea îngerului copiilor abandonaţi, la ediţia a III-a a Festivalului Bujorului la Castel

Povestea prinţesei Ecaterina Caradja Cantacuzino, considerată îngerul a peste 20.000 de copii abandonaţi, va fi prezentată la ediţia a III-a a Festivalului Bujorului la Castel de la Zau de Câmpie, în locul în care a funcţionat între puţinele instituţii de protecţie a copilului cu adevărat umane în perioada comunistă.

„Proiecţia filmului ‘Flori la Castelul Prinţesei Ecaterina Caradja Cantacuzino’, un moment cu dublă semnificaţie: omagiu adus ‘mamei celor fără mamă’ şi punte către povestea luminoasă a Castelului Calendar, una dintre puţinele instituţii de protecţie a copilului care au funcţionat cu adevărat uman în perioada comunistă. Deşi exemplele pozitive au fost rare în sistemul instituţionalizat al epocii, ‘Casa de copii şcolari – fete Zau de Câmpie’ a fost o excepţie sistemică. Între 1963 şi 2012, în vechiul castel al unui grof, aproximativ 200 de fete au crescut într-un mediu în care grija, educaţia şi demnitatea au fost puse înaintea directivelor de stat. Dacă la Sighet se croiau cămăşi de forţă, la Zau de Câmpie se făceau lăzi de zestre. În vara lui 2023, Muzeul Abandonului a documentat această poveste, recuperând obiecte, mărturii şi arhive care confirmă caracterul unic al locului”, au arătat organizatorii Festivalului Bujorului la Castel, într-un comunicat de presă.

Festivalul Bujorului la Castel 2026 de la Zau de Câmpie, are loc în perioada 25-26 aprilie, este organizat la Castelul Ugron şi la Rezervaţia de Bujori de Stepă de către Visit Mureş, Primăria Zau de Câmpie şi Asociaţia Manifest pentru Patrimoniu, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş şi a Consiliului Judeţean Mureş.

„Castelul Ugron şi Rezervaţia de Bujori de Stepă devin din nou scena unuia dintre cele mai îndrăgite evenimente culturale ale Transilvaniei: Festivalul Bujorului la Castel, ajuns la ediţia a III-a. Evenimentul celebrează înflorirea bujorului de stepă – floare unică în Europa – şi readuce în centrul atenţiei familia, comunitatea şi patrimoniul local. Timp de două zile, vizitatorii sunt invitaţi să descopere un univers în care natura, istoria şi creativitatea se împletesc firesc, într-un cadru de poveste. Ediţia din 2026 continuă direcţia începută în anii precedenţi: promovarea frumuseţii naturale, a poveştilor locale şi a oamenilor şi locurilor care dau identitate comunităţii”, se menţionează în comunicatul de presă.

Programul include activităţi gândite pentru toate vârstele, cu accent pe experienţe care aduc oamenii împreună, cum ar fi tururi ghidate la Castelul Ugron şi în Rezervaţia de Bujori de Stepă, tură de biciclete pe traseul castel – rezervaţie, recitaluri susţinute de Fără Zahăr, Dan Helciug, Hanu’ cu Bragă şi Ansamblul Mureşul.

În program figurează piese de teatru pentru copii, prezentate în ambele zile ale festivalului de către Trupa Artya, „Povestea secretă a Norişorului” şi „Ce visează animalele?”, un spectacol interactiv care îi poartă pe cei mici în lumea fascinantă a animalelor şi a viselor lor

La Castel vor fi organizate şi ateliere creative pentru copii, printre care cel de benzi desenate, susţinut de Mihai I. Grăjdeanu, autor de benzi desenate, fondator European School of Comics şi iniţiator al Olimpiadei de Benzi Desenate, precum şi de pictură, desen, păpuşi, flori din hârtie, podoabe din mărgele.

Potrivit organizatorilor, la ediţia a III-a a Festivalului Bujorului la Castel sunt anunţate şi alte activităţi, precum treasure-hunt educative pentru întreaga familie, expoziţia ‘Satul meu drag’, cu lucrări realizate de copiii Clubului de pictură „Wilhelm Demeter”, standuri ale meşterilor populari şi artizanilor şi degustări de produse locale, cină aristocratică la castel şi puncte gastronomice fixe în localitate.

„Pe parcursul celor două zile, publicul va avea un anfitrion dedicate şi carismatic: Dan Helciug, care va ghida momentele festivalului, va interacţiona cu vizitatorii şi va aduce energia şi căldura care îl definesc. Curtea Castelului Ugron va găzdui zeci de expozanţi: producători tradiţionali, artizani, meşteri populari, Tezaure Umane Vii, creatori de frumos şi păstrători ai identităţii locale. Vizitatorii vor putea descoperi: balmoş la ceaun, plăcinte tradiţionale, brânzeturi locale, cozonaci, ciocolată artizanală, siropuri naturale, mied, vinuri şi pălincă, flori de sezon, produse din lavandă, săpunuri naturale, bijuterii, obiecte din pânuşi, papură, lemn, lut polimeric şi expoziţii de costume populare şi fotografie”, au precizat organizatorii.

Accesul la festival este gratuit. AGERPRES