Primul proiect de renaturare a unui curs de apă urban din România, deteriorat de pescari la Reghin

 Prima iniţiativă de renaturare a unui curs de apă urban din România, de pe Canalul Morii din municipiul Reghin, prin care au fost plantate diferite specii lemnoase şi vegetaţie nativă, a fost afectată de acţiunile unor pescari, care au deteriorat o mare parte din arini.

Potrivit arhitectului Klaus Birthler, de la Asociaţia unDAverde, plantaţia de pe malurile Canalului Morii este una specială, fiind realizată cu sprijinul unui expert peisagist din Germania, Georg Hermannsdorfer, care are o experienţă de 30 de ani în renaturarea cursurilor de apă.

„Acum trei ani l-am invitat la Reghin şi ne-a explicat cum trebuie renaturat un curs de apă, specia de bază fiind arinul (…). Am plantat după o anumită metodă: am creat pe malul apei nişte terase din împletituri de nuiele de salcie, pe care le-am umplut cu mâlul excavat, iar în acest mâl am plantat arini foarte, foarte des. Secretul acestei tehnici este ca arinii să-şi creeze concurenţă reciprocă pentru lumină. Astfel, ei se înalţă mult mai repede decât s-ar înălţa dacă i-am planta mai rar (…). Şi, în ultimii 3 ani, această plantaţie de arin care a fost făcută, a fost 80% vandalizată. Asta înseamnă că proiectul ar putea să eşueze şi am luat legătura cu pescarii, fiindcă unii pescari tot vedeam că taie vârfurile arinilor şi nu ştiam de ce, ei, de fapt, îşi fac nişte suporţi pentru undiţă din aceste vârfuri de arin. Noi tocmai pe vârful de arin ne bazăm să crească cât mai mult în înălţime”, a declarat presei, joi, arhitectul Klaus Birthler.

Reprezentantul Asociaţiei unDAverde a precizat că, inclusiv din acest motiv, renaturarea în zona urbană este mult mai provocatoare decât cea din extravilan.

„Este prima renaturare urbană a unui curs de apă dintr-o localitate. S-au mai făcut renaturări în Delta Dunării, în extravilan, dar cea urbană, aşa cum am constatat în ultimii trei ani, ridică unele probleme. Mai exact, faptul că o vegetaţie foarte deasă în interiorul localităţii poate încuraja criminalitatea, facilitând aruncarea deşeurilor sau crearea unor ascunzişuri în care cetăţenii pot comite fapte antisociale. Din acest motiv, renaturarea urbană este un caz aparte, aşa că trebuie să avem mare atenţie cum o realizăm. Odată cu renaturarea, noi urmărim dezvoltarea unei vegetaţii ripariene. Ea are un rol specific în întreţinerea apelor şi în stabilizarea malurilor, asigurând biodiversitate, umbră şi un microclimat propice atât pentru faună, cât şi pentru floră”, a afirmat arhitectul.

Acesta consideră că salcia şi arinul trebuie să se ajute reciproc să crească, obţinându-se o dezvoltare mult mai eficientă decât dacă aceşti arbori ar fi fost plantaţi individual, la distanţe de 10 metri.

„În final, urmărim ca acest curs de apă, care trece oarecum prin mijlocul geometric al oraşului Reghin, să devină un tunel verde care să asigure o calitate mai bună a apei. În cadrul acestui proiect, am monitorizat populaţia de peşti încă de la momentul plantării. Scopul pentru următorii cinci ani este creşterea calităţii acestei populaţii. Ne dorim să avem specii valoroase, nu doar cele specifice apelor poluate, pentru a avea un punct de reper peste 5 sau 10 ani, când se vor reface măsurătorile. De când am renaturat zona, am observat şi o stabilizare a faunei: existau raţe şi înainte, dar acum cuibăresc aici, nu mai sunt doar în tranzit. De asemenea, avem şi vidre”, a precizat Klaus Birthler.

Obiectivul iniţiatorilor proiectului este să întreţină corect vegetaţia – deoarece „multă lume spune că zona arată ca o junglă” – şi să asigure acele axe de vizibilitate necesare pentru a descuraja criminalitatea sau depozitarea ilegală a deşeurilor.

„Felul în care rărim această vegetaţie este foarte important. De aceea l-am invitat din nou, după trei ani, pe inginerul peisagist Georg Hermannsdorfer, pentru a ne îndruma în selectarea vegetaţiei şi în crearea unor axe de vizibilitate, elemente extrem de importante într-un spaţiu public. Astăzi, concret, vom instrui câţiva oameni care se ocupă de obicei de curăţarea malurilor, învăţându-i cum să taie vegetaţia astfel încât aceasta să-şi păstreze rolul de stabilizator de mal, de asigurător de umbră şi de biodiversitate”, a mai precizat Birthler.

Inginerul Georg Hermannsdorfer, care a coordonat stabilirea zonelor de intervenţie de pe malurile Canalului Morii, a recomandat împărţirea zonelor pentru a folosi exclusiv esenţe lemnoase şi vegetaţie nativă (sălcii, plopi, arini), capabile să stabilizeze natural solul.

Specialistul german a ghidat recent un atelier organizat de SGA Mureş şi unDAverde, dedicat tehnicilor corecte de întreţinere a vegetaţiei ripariene după primii trei ani de la renaturarea Canalului Morii din Reghin.

În cadrul acestor sesiuni, el a lucrat direct cu voluntarii, cu inginerii de la Apele Române şi cu studenţii peisagişti pentru a demonstra cum ingineria biologică poate înlocui cu succes betonarea malurilor cursurilor de apă. AGERPRES