Producţia industrială a judeţului Mureș a scăzut cu 1,9%; pierderi semnificative în fabricarea de maşini şi utilaje şi în industria chimică

Producţia industrială a judeţului Mureş a înregistrat în 2025 o scădere de 1,9% faţă de 2024, iar cifra de afaceri a scăzut cu 2,2%, pierderi semnificative regăsindu-se în fabricarea de maşini şi utilaje, cu peste 26%, şi în industria chimică, cu peste 22%, a arătat, marţi, Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural.

„Producţia industrială a scăzut cu 1,9% faţă de 2024, iar cifra de afaceri a urmat acelaşi trend descendent. Cele mai afectate au fost sectoare-cheie precum fabricarea de maşini şi utilaje (-26,1%) şi industria chimică (-22,4%), afectate de costurile ridicate şi scăderea cererii externe. În schimb, anumite domenii au reuşit să se adapteze rapid: industria de confecţii a crescut spectaculos, iar producţia farmaceutică continuă să susţină exporturile judeţului. Sectoare noi, precum produse farmaceutice, băuturi, textile şi marochinărie, compensează scăderile tradiţionale”, se arată în raportul Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş.

Din document reiese că economia mureşeană continuă să importe mai mult decât exportă, în anul 2025 exporturile ajungând la 1,88 miliarde euro, în timp ce importurile au depăşit 2,4 miliarde euro, generând un deficit comercial de peste 521 milioane euro, produsele farmaceutice fiind principalul motor al exporturilor.

Majoritatea exporturilor au fost către parteneri din Elveţia (33,3%), Germania (16,4%) şi Ungaria (5,9%).

Statisticienii susţin că există, totuşi, şi o nuanţă pozitivă, în sensul că importurile au scăzut mai rapid decât exporturile, ceea ce a redus parţial dezechilibrul.

La capitolul importuri, structura acestora relevă dependenţa de produsele chimice organice (23,7%), produse farmaceutice (10,9%), maşini, aparate şi dispozitive mecanice (8,7%), necesare proceselor industriale locale, partenerii principali rămânând aceiaşi ca la export, cu o dominaţie clară a Elveţiei, Germaniei şi Ungariei.

Anul 2025 a adus, în schimb, producţii record în agricultură, cu o creştere de peste 30% la cereale şi o dublare a producţiei de legume.

„Volumul de 805.671 tone a producţiei de cereale a fost dominat categoric de cultura porumbului. Structura culturilor reflectă adaptarea fermierilor la condiţiile climatice şi cerinţele pieţei, porumbul şi grâul reprezentând împreună peste 90% din totalul recoltei de cereale. Creşteri importante s-au înregistrat şi la cartofi, soia boabe, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. Producţiile din agricultura judeţului au fost influenţate de condiţii agrometeorologice favorabile şi investiţii în tehnologie”, se arată în raport.

Pe piaţa muncii, numărul salariaţilor a scăzut uşor, dar şomajul rămâne redus, la 2,5%, iar, în paralel, veniturile au crescut, câştigul salarial mediu brut a ajuns la 8.935 lei, înregistrând o majorare nominală de 972 lei faţă de anul precedent. Această evoluţie se reflectă şi în salariul net, care a crescut cu 476 lei, ajungând la 5.364 lei.

Cea mai serioasă provocare, se arată în raportul Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, este demografia, sporul natural fiind negativ.

„Populaţia judeţului continuă să înregistreze un spor natural negativ. În anul 2025, diferenţa dintre numărul persoanelor decedate şi cel al născuţilor-vii a dus la o scădere naturală de 2.139 persoane. Ambii indicatori demografici au înregistrat scăderi faţă de anul anterior. Populaţia îmbătrâneşte, iar numărul naşterilor continuă să scadă, ceea ce pune presiune pe piaţa muncii şi pe sistemele sociale. În anul 2025, sistemul de asigurări sociale de stat din judeţul Mureş a susţinut un număr mediu de 127.235 pensionari (-578 faţă de 2024), iar pensia medie lunară a ajuns la valoarea de 2.670 lei (+361 lei faţă de 2024)”, mai precizează raportul.

Deşi economia judeţului arată semne de rezilienţă, susţine Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, pentru anul 2026 există vulnerabilităţi structurale importante care necesită monitorizare atentă în perioada următoare.

„Dependenţa de importuri şi contracţia demografică reprezintă cele mai presante provocări pentru sustenabilitatea creşterii economice pe termen lung: scăderi în industrii strategice locale, declin demografic accelerat, presiuni asupra bugetului de asigurări, o contracţie industrie cu -26,1%, scăderi în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-26,1%) şi industria chimică (-22,4%). De asemenea, se preconizează un declin demografic accentuat prin spor natural negativ şi îmbătrânire, sporul natural estimate fiind de – 2.139”, se mai arată în documentul prezentat în şedinţa Colegiului Prefectural Mureş.

Pe parcusul anului 2026 se mai preconizează o scădere a numărului de salariaţi cu 650 persoane, fapt ce ar putea reduce baza de impozitare şi consumul, generează presiuni sociale, iar creşterea cheltuielilor sociale pune presiune pe bugetele locale şi naţionale. AGERPRES