Proiectele hidroenergetice din România – între securitate națională, proceduri speciale și opoziția președintelui
Parlamentul României dezbate o inițiativă legislativă care transformă proiectele de hidroenergie – inclusiv centralele hidroelectrice neterminate sau în fază de proiectare – în „proiecte de securitate națională”, conferindu-le un regim juridic specializat și o serie de derogări de la legislația standard. Inițiativa a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și urmează să parcurgă circuitul legislativ în Parlament.
Ce prevede proiectul legislativ
Potrivit documentului analizat de Profit.ro, inițiativa prevede:
- Declararea proiectelor hidro ca de securitate națională, prin hotărâre a CSAT la propunerea ministrului Energiei și cu avizul prim-ministrului.
- Proiectele astfel declarate ar beneficia de derogări extinse de la legi privind urbanismul, protecția mediului, achizițiile publice, regimul terenurilor și altele.
- Autorizațiile și aprobările ar putea fi emise de instituții din sistemul național de securitate și apărare, iar accesul la informații și proceduri poate fi restricționat.
Inițiatorii susțin că măsura răspunde blocajelor birocratice vechi de decenii pentru finalizarea hidrocentralelor, care acum sunt în mare parte construite, dar nefuncționale din cauza procedurilor dificile și a contestațiilor în justiție.
Critici și opoziția Președintelui României
Pe măsură ce proiectul a avansat în dezbatere publică și parlamentar, Președintele României, Nicușor Dan, a luat poziție critică față de unele dintre schimbările propuse în legătură cu hidroenergie și modul în care acestea afectează ariile naturale protejate și standardele de mediu.
Sesizare la Curtea Constituțională
Unul dintre punctele de opoziție ale președintelui a fost legat de o lege conexă (strâns legată de regimul hidroenergiei ca proiect de securitate națională), care:
- Modifică limitele ariilor naturale protejate pentru a permite proiectelor istorice de hidrocentrale să iasă din aceste zone.
- Prevede scutiri de la procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele declarate de securitate națională.
Pe motiv că astfel de prevederi încalcă dispoziții ale legislației privind protecția mediului și transparența decizională, Președintele Nicușor Dan a atacat aceste prevederi la Curtea Constituțională, argumentând că modificările pot submina protecția ariilor naturale și standardele de mediu.
Curtea Constituțională a stabilit pentru luna viitoare, pe 11 martie, termenul de pronunțare asupra sesizării de neconstituționalitate înaintate de președintele Nicușor Dan în noiembrie anul trecut cu privire la o lege aprobată în Parlament, prin care suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007 urmau să fie eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora.