„Școala altfel” se schimbă: elevii vor verifica știri, vor calcula facturi și vor testa IA

Școlile din județul Mureș trebuie să organizeze anul acesta activitățile din „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în jurul unei teme naționale comune: „Competențe pentru viața reală”. Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Mureș a transmis o adresă către toate unitățile de învățământ preuniversitar, prin care directorilor și consilierilor educativi li se cere să planifice cu precădere activități pe această temă și să le prezinte profesorilor.

Tema vine de la Ministerul Educației și Cercetării, care a elaborat și un document-suport pentru școli, cu sloganul „Citim, înțelegem, investigăm și rezolvăm”. Pornește de la rezultatele slabe ale elevilor români la testarea internațională PISA 2025.

Potrivit documentului ministerului, aproximativ jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență măsurat de PISA:

• la matematică, 52% dintre elevii din România sunt sub acest prag, față de 35% în media țărilor OCDE;
• la lectură, 48%, față de 31%;
• la științe, 46%, față de 26%.

Diferența de scor la științe dintre elevii din familii avantajate și cei din familii dezavantajate este de 122 de puncte în România, față de 85 de puncte în media OCDE. În schimb, distragerea atenției de către telefoane este la fel de răspândită ca în restul țărilor: 29% dintre elevii români spun că sunt distrași de dispozitive la majoritatea sau la toate orele de științe, față de 28% în OCDE.

Ministerul precizează că nu vrea ca săptămânile „altfel” să devină antrenamente pentru test. Ideea este ca elevii să învețe să-și folosească cunoștințele în situații noi: să verifice o informație, să citească un grafic, să analizeze date și să propună o soluție argumentată.

Cinci direcții din care școlile aleg

Fiecare școală alege una sau mai multe direcții, în funcție de vârsta elevilor și de nevoile comunității. Documentul ministerului dă exemple concrete pentru fiecare:

• „Citesc, înțeleg și iau decizii informate”: verificarea unei știri din cel puțin două surse, transformarea unui articol într-un infografic, „jurnalism pentru o zi” pe o temă locală, întâlniri cu oameni din comunitate și scrierea poveștilor lor.
• „Matematica deciziilor cotidiene”: bugetul unei excursii, compararea ofertelor pentru a afla costul real, o factură explicată (consum, tarife, cum se poate economisi), analiza traseelor și a mijloacelor de transport.
• „Știința din jurul nostru”: auditul energetic al școlii, măsurarea calității aerului, apei sau a zgomotului, recunoașterea explicațiilor pseudoștiințifice, măsurarea și reducerea risipei de mâncare, biodiversitatea din curtea școlii.
• „Învăț și rezolv probleme, inclusiv în lumea digitală”: verificarea unui răspuns generat de inteligența artificială, escape room cu sarcini de logică, proiectarea unui algoritm pentru o activitate de zi cu zi, un experiment despre efectul notificărilor asupra atenției.
• „O problemă reală, o soluție pentru comunitate”: proiecte despre siguranța rutieră din jurul școlii, reducerea deșeurilor, amenajarea unui spațiu pentru elevi sau îmbunătățirea transportului elevilor.

Pentru „Săptămâna verde” sunt recomandate în primul rând direcțiile legate de știință și de problemele comunității. Activitățile trebuie legate de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, cu accent pe protecția mediului.

Ce nu mai e recomandat

Documentul ministerului spune clar că testele succesive, prezentările în care elevii doar ascultă, vizitele fără sarcini de observare și activitățile digitale de simplu consum de conținut nu ar trebui să fie activitățile principale. Fiecare activitate trebuie să pornească de la o situație reală, să-i implice activ pe elevi și să se încheie cu un rezultat concret: o hartă sau un ghid pentru comunitate, un mic raport, un prototip, un podcast, o expoziție sau o prezentare pentru părinți.

Tot ca regulă, activitățile nu trebuie să depindă de resurse scumpe, iar școlile sunt rugate să evite costurile nejustificate pentru familii. În mod excepțional, săptămâna poate urma orarul obișnuit, dar orele trebuie să aibă caracter aplicativ, iar profesorii pot comasa ore din mai multe materii în blocuri tematice comune. Elevii vor fi familiarizați și cu evaluarea pe calculator, ca exercițiu de competențe digitale.

Fără clasamente între școli

Ministerul nu recomandă raportarea prin punctaje sau compararea școlilor. Succesul va fi apreciat după cât de implicați au fost elevii și cât au învățat, nu după numărul de activități raportate. Inspectoratele trebuie să sprijine în primul rând școlile din comunitățile dezavantajate și să urmărească calitatea programelor fără să încarce școlile cu rapoarte.

Ca materiale de lucru, profesorii primesc un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în școli, publicat în 2026 prin proiectul „Clasa viitorului – Pedagogie digitală”, finanțat din PNRR. Au la dispoziție și exerciții interactive PISA traduse în română de Institutul de Științe ale Educației, cu subiecte precum cumpărarea unei mașini, sursele de energie, un parc eolian pe mare sau o aplicație de antrenament fizic.