Studiu la UMFST: 86% dintre studenții la Pedagogie folosesc AI

O cercetare realizată la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” arată o situație care ar trebui să dea de gândit: studenții care se pregătesc să devină învățători și educatori folosesc masiv instrumentele de inteligență artificială, dar aproape niciunul nu a fost învățat cum să o facă și mulți dintre ei nu știu unde se termină ajutorul și unde începe frauda academică.

Studiul, intitulat „Percepțiile studenților privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional: beneficii și provocări”, este semnat de Reka Kutasi, de la Facultatea de Științe și Litere a UMFST, și a fost publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie. Cercetarea s-a desfășurat în decembrie 2025 și a inclus 100 de studenți din anii I, II și III de la programul Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. Dintre aceștia, 99 sunt femei.

Se cred pricepuți, dar n-au învățat de la nimeni

Aproape jumătate dintre studenți (45%) consideră că au competențe avansate în IT, iar alți 40% spun că au competențe peste nivelul de bază. Cifrele se repetă și în privința inteligenței artificiale: 45% se declară utilizatori avansați, iar 38% spun că au un nivel peste medie. Un singur student a recunoscut că are cunoștințe limitate.

Numai că 86% dintre respondenți nu au urmat niciodată vreun curs despre folosirea inteligenței artificiale generative. Cu alte cuvinte, încrederea în propriile competențe vine din practică proprie, nu din formare.

Studenții par conștienți de asta. Trei sferturi dintre ei spun că ar avea mai multă încredere dacă universitatea le-ar oferi acces oficial la aceste instrumente și reguli clare. 70% cer ghiduri care să precizeze explicit ce este interzis, iar 68% ar vrea cursuri de formare.

La ce le folosesc

Practic toți (98%) folosesc inteligența artificială pentru activități legate de facultate. Concret: 68 dintre ei pentru realizarea de proiecte, 51 pentru pregătirea examenelor, 47 pentru prezentări, 37 pentru scrierea de eseuri și 28 pentru planuri de lecție. Doar cinci respondenți au spus că folosesc astfel de instrumente și în scopuri care nu au legătură cu studiile.

Jumătate se bazează moderat pe aceste instrumente în activitatea academică, iar 20% le folosesc frecvent. Peste jumătate spun că economisesc timp, iar aproape trei sferturi că îi ajută să înțeleagă mai bine conținuturi dificile.

Interesant este că studenții nu sunt naivi în privința acurateței. 72% au încredere medie în inteligența artificială ca sursă academică și doar 16% o consideră o sursă foarte bună de informații. 57% au întâlnit uneori răspunsuri greșite, iar 14% s-au lovit frecvent de ele.

Partea problematică: regulile

Aici apar cifrele care ridică semne de întrebare. Un sfert dintre studenți spun că au înțeles doar parțial ce este permis și ce este interzis, iar 21% consideră că lucrurile nu sunt deloc clare. 72% cred că este acceptabil să folosească inteligența artificială pentru a genera idei, ceea ce, în general, este considerat o utilizare legitimă. Dar 39% consideră acceptabil să o folosească pentru sarcini care primesc notă, iar 32% (aproape o treime) cred că este în regulă să folosească inteligența artificială pentru a scrie o lucrare în întregime.

Cel mai serios aspect ține însă de citare. Doar 28% dintre respondenți consideră că este obligatoriu să menționeze că au folosit un instrument de inteligență artificială. 43% cred că acest lucru trebuie făcut doar în anumite cazuri, iar 11% consideră că nu este necesar deloc.

Autoarea studiului notează că aceste rezultate contrazic ghidurile de integritate academică, potrivit cărora orice resursă folosită, generată de om sau de inteligența artificială, trebuie citată. Explicația avansată în cercetare este că studenții pur și simplu nu sunt informați cu privire la consecințele nemenționării unor surse care nu le aparțin – și că este nevoie urgentă de intervenție pe acest subiect.

Implicații

Nu vorbim despre studenți oarecare, ci despre oameni care în câțiva ani vor sta în fața unor copii de grădiniță și de școală primară și vor fi primii care le explică ce înseamnă munca proprie, ce înseamnă să copiezi și de unde vine informația.

Subiectul este tratat ca prioritar la nivel internațional. Comisia Europeană și OCDE au inclus în recentul Cadru de Alfabetizare AI ideea că școlile trebuie să sprijine formarea tuturor profesorilor în acest domeniu, profesorii având rolul de a-i ajuta pe tineri să se apropie de inteligența artificială în mod informat și critic. Țări precum Marea Britanie, Danemarca sau Slovacia au introdus deja programe de sprijin pentru cadrele didactice, tratând competențele legate de inteligența artificială la același nivel de importanță cu cititul și scrisul.

Concluzia studiului mureșean e destul de simplă: studenții folosesc deja aceste instrumente, indiferent dacă cineva îi învață sau nu. Întrebarea este dacă universitățile le dau un cadru sau îi lasă să și-l inventeze singuri.