Adunarea Generală a UDMR Târgu Mureş l-a ales, marţi seara, cu unanimitate de voturi pe Peti Andras în funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale, care îl înlocuieşte astfel pe dr. Benedek Istvan, cel care şi-a prezentat demisia după alegerile locale din vara anului trecut, în urma pierderii alegerilor pentru Primăria Târgu Mureş de către Frunda Gyorgy. Peti Andras, care este consilier judeţean şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului ‘Transilvania’ Târgu Mureş, a fost singurul candidat nominalizat pentru această funcţie.
Alături de Peti, din echipa preşedintelui UDMR Târgu Mureş vor face parte Maria Korek, Bela Haller, Zoltan Novak, Robert Kovacs, Csaba Borsos, Attila Orosz, Szabolcs Bako, Lorand Beres şi Csaba Gombos. De asemenea, delegaţii au stabilit că Zsombor Brassai va fi propunerea UDMR Târgu Mureş pentru conducerea UDMR Mureş, care va fi aleasă în luna martie. După încheierea şedinţei, Andras Peti a declarat presei că se va concentra pe reclădirea organizaţiei UDMR Târgu Mureş şi mobilizarea alegătorilor maghiari din municipiu în ce priveşte teme importante, cum ar fi reorganizarea teritorială şi modificarea Constituţiei, pentru care probabil se va organiza un referendum, dar şi în ce priveşte viitoarele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale.
În ciuda opoziţiei manifestate de o serie de circumscripţii din cadrul UDMR Târgu Mureş, care au reclamat probleme grave în privinţa organizării Adunării Generale a organizaţiei, Andras Peti susţine că şedinţa în cadrul căreia a fost ales este singura statutară. În plus, Andras Peti a precizat că începând de miercuri, se va relua procedura de reînregistrare a membrilor UDMR Târgu Mureş, care a fost stopată în data de 8 februarie.
Decizia de stopare a reînscrierii membrilor a nemulţumit profund o parte a preşedinţilor de circumscripţii, care au acuzat comportamentul ‘dictatorial’ al vicepreşedintelui UDMR Mureş, Zsombor Brassai, căruia îi impută faptul că ar fi stopat posibilitatea reînscrierii membrilor, iar în acest fel mulţi dintre aceştia au pierdut posibilitatea de a participa la alegerile interne. Precizăm că în paralel, la Casa Bocskai din Târgu Mureş a avut loc o altă şedinţă, convocată de mai mulţi şefi de circumscripţii UDMR din Târgu Mureş, care a avut pe ordinea de zi alegerea preşedintelui organizaţiei municipale şi desemnarea delegaţilor la alegerile pentru preşedinţia filialei judeţene.
O serie de preşedinţi de circumscripţii aparţinând UDMR Târgu Mureş au reclamat, luni, într-o conferinţă de presă, comportamentul ‘dictatorial’ al vicepreşedintelui UDMR Mureş, Zsombor Brassai, pe care îl acuză că ar fi stopat posibilitatea reînscrierii membrilor, iar în acest fel mulţi şi-au pierdut dreptul de a participa la alegerile interne. Unul dintre preşedinţii de circumscripţii, Istvan Kovacs, a susţinut luni, într-o conferinţă de presă, că zece din cei treisprezece preşedinţi ai circumscripţiilor UDMR Târgu Mureş ar fi sesizat abateri grave în timpul acţiunii de reorganizare a filialei municipale a Uniunii.
Kovacs a spus că organizaţia a anunţat în luna ianuarie că reînscrierea membrilor are loc până la sfârşitul lunii februarie, însă aceasta a fost stopată, în urma deciziei vicepreşedintelui UDMR Mureş, Zsombor Brassai, din data de 8 februarie. Acesta a arătat că până la data de 8 februarie s-au reînscris doar 305 de membri ai UDMR Târgu Mureş şi că din acest motiv preşedinţii de circumscripţii vor organiza, marţi, o Adunare Generală la care vor fi primiţi toţi membrii Uniunii din municipiu, care îşi doresc să se reînscrie.
De cealaltă parte, vicepreşedintele UDMR Mureş, Zsombor Brassai, a declarat că nu el a decis încheierea procesului de reînregistrare a membrilor, ci Consiliul Permanent Teritorial al UDMR Mureş, întrucât s-a considerat că cele 305 persoane reînscrise ar fi suficient. Acesta a subliniat că cei care s-au reînscris în intervalul de trei săptămâni stabilit de Uniune vor putea vota la alegerile interne, iar cei care nu s-au reînscris rămân în continuare membri ai UDMR. Brassai a precizat că reînscrierea membrilor UDMR Târgu Mureş a fost iniţiată după ce preşedinţilor de circumscripţii li s-a cerut să predea evidenţa membrilor, iar aceştia ar fi refuzat.
După mai bine de jumătate de an de lupte interne mai mult sau mai puțin surde, UDMR Tîrgu-Mureș este acum în prag de alegeri. Marți, 12 februarie, de la ora 18:00, membri unionali de la Tîrgu-Mureș sunt chemați la vot. Principalii favoriți ai competiției sunt Peti András și Brassai Zsombor, având în vedere că fostul președinte Benedek Istvan a anunțat că nu mai are intenția de a candida.
Se încheie astfel o perioadă tulbure din viața celei mai importante organizații din cadrul UDMR Mureș, care a trecut între timp și printr-un proces de reorganizare. Toată povestea a început după alegerile locale din vara anului trecut, mai exact în 12 iunie, când Consiliul Reprezentanților Unionali a decis dizolvarea fostei conduceri și reorganizarea. Executarea acelei hotărâri a fost inițial amânată pentru toamna anului trecut, apoi a fost amânată din nou din cauza apropierii alegerilor parlamentare. În cele din urmă, procedura a fost reluată în urma unei ședințe care a avut loc la începutul acestui an, în data de 7 ianuarie.
Alegerile de la organizația Tîrgu-Mureș nu sunt singulare însă, întrucât expiră și mandatul celorlalte organizații UDMR din județ. După ce alegerile vor avea loc, undeva la în luna martie, vor fi programate și alegerile pentru desemnarea noii conduceri de la nivelul UDMR Mureș.
În urma alegerilor parlamentare, pe trei mandate de consilieri s-au operat modificări, după ce tot trei dintre partamentari au fost aleși din rândul consilierilor județeni. La ședința de joi, a fost validat în funcție Ioan Șopterean de la PDL în locul lui Florin Urcan care a fost ales deputat, iar consilierii județeni au luat de asemenea act de demisiile lui Akos Mora și Cristian Chirteș, primul ales senator, respectiv al doilea deputat, ambii din partea PNL. Urmează ca la proxima ședință a CJ, grupul PNL să propună spre validare următoarele două persoane de pe lista de supleanți.
Judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM şi membru al Consiliului, crede că lupta pentru putere în Ministerul Public a atras şi CSM într-o capcană. Mai jos interviul pe care judecătorul ni l-a acordat.
Reporter: Care este substratul disensiunilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în opinia dumneavoastră?
Jud. Horaţius Dumbravă: E ecoul unei acerbe lupte pentru putere în Ministerul Public. Nu am informații, ci doar intuiții și ceea ce am trăit aceste luni de zile.E ceea ce am simțit, din păcate, de-a lungul anului 2012: sistemul de justiție, prin CSM, și-a cheltuit inutil energiile în luptele de putere pentru funcțiile de top din Ministerul Public. În loc să se dedice menirii esențiale, adică garantării independenței justiției, prin mesaje clare că nu se amestecă în jocuri politice și că taxează derapajele politice, și de-o parte și de alta a baricadei, în ce privește încercările de anexare a justiției de către clasa politică, și neglijând rolul său de administrare a justiției, menire legală, în sensul de a pregăti alături de instanțe, parchete și Ministerul Justiției intrarea în vigoare a noilor coduri, CSM a avut în anul 2012 cu totul alte preocupări, și anume așezarea într-o logică a luptei de putere, străină scopului său constituțional și legal. Poate fi concluzia mea subiectivă. Accept asta. Însă, vă rog să vă uitați la activitatea CSM de anul trecut, din pozițiile publice avute de acesta: câte din aceste poziții a vizat activitatea sistemului de justiție și câte au vizat poziționarea CSM față de evenimente politice aflate în derulare? Și, în plus, cât de echilibrate, în sensul criticii, au fost aceste poziționări și de-o parte și de alta a baricadei politice?
Rep.: Cum este perceput acest scandal de către publicul larg, în opinia dvs.?
H. D.: Nu știu, sincer, cum percepe publicul larg. Bănuiesc că foarte prost. Și asta o știu din discuțiile cu părinții mei, cu cei apropiați mie, care nu fac parte din sistemul de justiție; nu au nicio tangență cu acest sistem. Dar care văd în CSM, din păcate, mai degrabă un actor politic decât un garant al independenței justiției. Însă, pot spune că în țară colegii judecători și procurori privesc scandalul ca fiind unul dăunător pentru întreg sistemul de justiție. Și mai pot spune că acești colegi ai mei au văzut poziționările CSM ca fiind politizate. Nu mă întrebați dacă așa și este. Poate că da, poate că nu; în orice caz, modul în care s-a comunicat cu instanțele în anul 2012, mesajele publice date în cursul acestui an, au creat impresia judecătorilor că s-a trecut de limitele unei normale poziționări constituționale a CSM, de garant al independenței justiției, că CSM nu a fost un actor neutru și echilibrat. Aceasta este percepția din teritoriu. Și știu pentru că am fost foarte mult în teritoriu în toamna anului 2012. Se poate să fi fost și un deficit major de comunicare a CSM. Se poate că și evenimentele politice să fi cerut o poziționare fermă a CSM față de derapaje de nepermis, cum au fost acele intervenții publice ale unor politicieni de pe o anumită baricadă politică (vă amintiți, gen ,,mineriade ale procurorilor”, ,,procurori veniți din grote” etc.). Dar alte afirmații, ale unor politicieni de pe cealaltă baricadă politică, și care au vizat de asemenea justiția, nu au fost taxate de același CSM; sau acuzații publice aduse modului de înfăptuire a actului de urmărire penală nu au fost verificate de Inspecția Judiciară, deși așa poate s-ar fi clarificat lucrurile și s-ar fi demontat manipulări împotriva justiției. Vă amintiți anchetele procurorilor de după referendumul de demitere din vară – acuzațiile publice pot să fi fost o manipulare, însă, aceste acuzații trebuiau verificate de Inspecția Judiciară: fie ar fi demontat aceste manipulări, fie ar fi indicat anumite probleme în aceste anchete; cunoscându-mi colegii procurori, eu am sentimentul că nu s-a procedat la maniera în care au fost prezentate aceste acuzații; însă, fără o verificare de către o instituție autonomă, cum este Inspecția Judiciară, a acestor acuze publice, au rămas multe semne de întrebare; și aici colegii mei din țară au văzut o politizare, în sensul larg al termenului, al CSM. Adică, s-a simțit, cel puțin aparent, o unilateralitate a pozițiilor CSM, ceea ce a dus la o masivă suspiciune în rândul colegilor judecători.
H.D. : Iarăși pot fi subiectiv, însă a fost un mandat lipsit de transparență. Și lipsă de dialog nu numai cu colegii din teritoriu, dar și cu propriii colegi din CSM. A fost un mandat nefericit, ce a născut o masivă neîncredere a colegilor, cel puțin judecători. Iată ce se întâmplă cu tăvălugul revocărilor doamnei Ghica și domnului Danileț, care a fost perceput ca un apropiat al conducerii: din mass-media rezultă că, cel puțin până la această oră, s-a întrunit cvorumul legal pentru revocarea lor din funcția de membri CSM. Poate fi ceva mai mult de spus decât acest vot masiv de neîncredere? Această tensiune fără precedent pe care fosta conducere a CSM a adus-o în sistem prin lipsă de transparență, prin unilateralitatea pozițiilor, dar și prin excesele în ceea ce privește afișarea unor însemne ale puterii, ori excese de comunicare publică, au condus la neîncredere a colegilor judecători vizavi de maniera în care s-a acționat.
Rep.: Care este poziţia dumneavoastră faţă de alegerea doamnei Oana Schmidt Hăinea în funcţia de preşedinte al CSM?
H.D.: Am votat împotrivă. Și mi-am și semnat votul. O continuare a mandatului de anul trecut, în condițiile în care personal nu am niciun semnal că aceasta a înțeles ceva din neîncrederea masivă a judecătorilor față de modul în care s-a comportat conducerea CSM în anul 2012, ar fi un semnal foarte prost pentru instanțe și judecători. Cu atât mai mult cu cât, repet, instanțele și judecătorii nu-și mai pot permite ca și în anul 2013 să fie la remorca luptei pentru putere din Ministerul Public și, încă odată, energiile sistemului de justiție să fie cheltuite într-o luptă străină instanțelor și judecătorilor, în condițiile în care îngrijorarea reală a instanțelor și judecătorilor e legată în primul rând de modul de implementare a Noului Cod de Procedură civilă.
Rep.: Vă aşteptaţi la o revocare a mandatului dvs.? De ce?
H.D.: Voi respecta voința adunărilor generale. Este cel mai democratic mod de a afla încrederea colegilor în ceea ce privește modul de realizare a mandatului meu. Nu pot să nu spun că iau foarte în serios faptul că au fost destule voturi în favoarea revocării mele. E adevărat că, cel puțin din ce relatează mass-media, pericolul imediat al revocării nu se întrevede. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să reflectez la aceste voturi împotrivă și că nu am greșit și eu în cei doi ani de mandat. E clar că trebuie să-mi revizuiesc modul de a interacționa cu colegii, dar și în a acționa în beneficiul sistemului de justiție.
Rep.: Cum vedeţi soluţionarea acestui conflict?
H.D.: Printr-o demisie de onoare a doamnei procuror Haineala din funcția de președinte CSM, care e constatată nu numai de majoritatea secției de judecători ca fiind nelegală și nelegitimă, ci și de asociațiile profesionale. Ar fi cea mai onorabilă soluție pentru toată lumea: nu totul stă în puterea temporară a unei funcții de conducere; satisfacțiile profesionale pot fi realizate altfel, nu doar prin exercitarea unei funcții de conducere administrativă.
Rep.: Este nevoie de schimbarea legislaţiei privând CSM? De ce?
H.D.: În mod cert se simte nevoia schimbării legislației. Odată, pentru faptul că modul de alegere a conducerii CSM, acum, dă posibilitatea la crearea de majoritate netransparentă și la suspiciuni că aceste majorități se creează dincolo de clădirea CSM. Or, este nevoie de reglementare strictă privind modul efectiv de alegere a conducerii. Cum ar fi, prezentarea candidaturii și a proiectului candidatului din timp, în așa fel încât să existe o dezbatere pe idei și în funcție de calitatea proiectului în cursul ședinței de alegere a conducerii CSM. De asemenea, se simte nevoia unei clarificări a relațiilor dintre cele două secții ale CSM, de judecători și procurori. Se pare că simplele cutume nu sunt de ajuns și că o clarificare legislativă a modului de interrelaționare, dar și de împărțire mai strictă a atribuțiilor, este necesară. Sunt doar opinii, care pot sau nu să stea în picioare. E ceea ce simt acum că ar fi nevoie. Poate discuțiile viitoare pe un proiect de lege ar clarifica aceste lucruri.
Rep.: Consideraţi veridice declaraţiile tot mai vocale privând un control politic asupra justiţiei? De ce?
H.D.: Așa cum spunea și președintele României, prezent la ședința din 04.01.2013: un judecător nu este independent dacă nu vrea el să fie independent. Așadar, și CSM este tot atât de independent, câtă transparență publică există atunci când interrelaționează cu clasa politică. Adică, câtă voința are CSM în a-și asuma independența instituțională. Dacă nu există transparență, dacă nu sunt făcute publice întâlnirile și agenda discuțiilor cu membrii clasei politice, indiferent că ei fac parte din Executiv, Administrația Prezidențială sau Parlament, evident că vor fi acuze privind controlul politic. Cu cât mai multă transparență, cu atât mai puține acuze de control politic. Mai ales că cei mai sensibili critici ai noștri sunt colegii noștri judecători și procurori – sunt oameni inteligenți și care se informează, nu pot fi prostiți așa ușor.
Rep.: Consideraţi că procurorii trebuie să facă parte din corpul magistraţilor? De ce?
H.D.: Am spus-o în nenumărate rânduri: statutul real de independență al procurorilor trebuie nu numai păstrat, dar chiar întărit constituțional. Trebuie ruptă legătura de subordonare ierarhică cu Executivul, fie că acesta e ministrul Justiției, fie că e președintele României. Cei mai loiali și onești parteneri în această direcție, pentru procurori, nu pot fi decât judecătorii. Pentru că un act de justiție independent nu poate fi realizat decât de un judecător independent ajutat de un procuror independent.
Rep.: Mai putem vorbi în 2013 despre o justiţie independentă? De ce?
H.D.: E singura speranță pentru România, într-o țară cu atâtea probleme economice și sociale. Cel puțin asta simt că e datoria mea. Da, și reiau: va fi independența atât cât își va dori fiecare să fie independența.
Dacă tot s-a terminat campania electorală, acum putem să vă dezvăluim câte ceva din culisele ei. Mai exact, am luat la puricat profilurile sau paginile personale ale candidaților ca să vă arătăm câteva din pozele mai neinspirate postate de aceștia. Cum miza a trecut, putem să ne descrețim frunțile și să sperăm că și ei vor face la fel. Comentariile la următoarele fotografii sperăm să fie înțelese ca un pamflet, pentru acesta le este scopul.
Echipa lui Florea plasată benevol după gratii.Akos Mora, candidând pentru un mandat de Verestoy în Parlamentul României.
Moment de tandrețe între candidații ARD Petru Bașa și Toader Stroian.
Alt moment de tandrețe, de această dată în USL.
Anne Jugănaru a auzit că în Ardeal campania de pus murături se face mai temeinic, așa că și-a suflecat mânecile s-a pus pe treabă în Colegiul 6.
Borbely, Marko și Kelemen, cu o farfurie plină de gogoși, pregătiți să servească electoratul. Se pare că au fost gustate.
Campania electorală vs. gripa aviară.
Candidata de la pagina 5.
Când a aflat că Borbely i-a furat colegiul, Kerekes a avut o cădere nervoasă fiind surprins de paparazii nostri în perioada de convalescență.
Kerekes și-a revenit însă și a ieșit într-un demers furibund de strângeri de fonduri pentru susținerea campaniei.
Când Izvorul Minunilor se întâlnește cu Izvorul Promisiunilor.
Cristian Chirteș explicându-i colegului de uniune Alexandru Frătean că bârfele despre somnolența lui Crin Antonescu sunt dezinformări băsiste.
Dovada că Florin Urcan a purtat toată campania pe sub cămașă un tricoul cu Akos Mora.
Vasile Gliga, la coafor. No comment.
După ce s-a contatat la alegerile locale că sunt votanți foarte disciplinați, campania electorală s-a îndreptat acum și spre alegătorii trecuți în neființă.
Un domn din Moldova care nu s-a prins că dacă fură mai puțin tot hoț se numește.
Mărioara și Helga, agenții electorali imaginari ai candidatului ARD.
Mai e ceva de adăugat?
Puterea poporului, în vârful pomului.
Romeo și Julieta – varianta de campanie electorală.
Strategia de campanie a lui Claudiu Maior a dat greș: Ioana Roman s-a și oripilat și nici n-a ajuns în Parlament.Un pic mai la dreapta domnu’ Frătean, că se vede sticla cu țuică-n spate!Domnu’ Gliga, uite cam așa îi leru’!
Un afiș electoral făcător de minuni a început să lăcrimeze de după gratii, în sfânta campanie.
Un deputat devotat, cu un alegător speriat.
Doamna din afiș vă recomandă să faceți tot posibilul ca să vă luați dreptul. Probabil și ea și l-a luat.
Un deputat devotat lui Raed Arafat.
Okosan. Jogosan. Frunda-san.
La 4 ani sentimentele se reiau, doar că-n alte partide.
A avut ceva emoții, însă candidatura sa n-a ajuns la coș, ci l-a făcut deputat, în cele din urmă.
Păcat că n-a candidat la noi, ca să putem spune și noi „PAS!”.
Prim vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal (PDL), Dorin Florea, a declarat marţi, la Târgu Mureş, că la reuniunea de vineri a Colegiului Director a formaţiunii se va face o analiză clară a rezultatului alegerilor parlamentare, dar că el nu este pentru ‘a lua capete rapid’.
Sunt pentru o analiză clară şi pertinentă, nu sunt pentru a lua capete rapid apoi să încerci să ai o satisfacţie de moment pentru ca după aceea să o porneşti de la capăt. Nu, o analiză serioasă cu toţi oamenii de faţă şi să vedem ce e mai bine pentru partid. Nu iei o decizie la supărare, la nervi sau să facem un congres aşa cum unii fac întâlniri al cinematograf (…) Vineri este convocat comitetul director. Singur că nimeni nu se cramponează de funcţii, asta e cel mai simplu lucru să pui mandatul jos şi să spui că ‘nu mă interesează, plec în concediu’. Nu. Este o atitudine responsabilă pe care trebuie să o facă conducerea partidului şi oamenii care ţin cu adevărat la valorile dreptei. Eu ţin la valorile dreptei, sunt absolut convins că putem coaliza dreapta’, a arătat Dorin Florea.
Politicianul a spus că el nu dă vina pe nimeni pentru rezultatul obţinut şi nici nu agreează ideea lansată de unii că PDL ar fi putut să obţină un scor mai bun dacă nu ar fi fost în Alianţa România Dreaptă.
‘Eu mă îndoiesc de acest lucru. Astea-s declaraţii la supărare ale anumitor persoane care sunt mai vocale. Dar aşteptaţi-vă ca şi conducerea partidului şi oamenii responsabili din acest partid se vor manifesta în cadrul unui for de conducere a partidului. Şi nu avem niciun fel de reţinere ca în cazul în care am întrevăzut posibilitatea în care partidul să îşi recapete vigoarea şi forţa, o facem fără nicio reţinere’, a spus Dorin Florea.
Liderul PDL crede că partidul a fost sancţionat ‘în mod cu totul şi cu totul spectaculos nu doar la alegerile acestea’ şi că aceasta este consecinţa ‘nivelului de erodare, după o guvernare dificilă, într-un moment dificil al partidului’.
Florea a arătat că PDL se aştepta la o astfel de situaţie, chiar dacă planul era ‘de a trece de 20%, 21, 22, chiar 23%’.
‘Nu am reuşit. Sigur că trebuie făcute analize serioase şi gândite, acest lucru trebuie făcut cu uşile închise ca un partid responsabil pentru că nu cred că ridicatul pe gard şi cotcodăcitul excesiv ar duce la rezolvarea problemei dreptei în România. Toţi suntem conştienţi că dreapta trebuie reformată, toţi suntem conştienţi că trebuie unită dreapta şi trebuie găsite soluţii cum şi ce se face. Resping declaraţiile la supărare, mulţi au făcut – dar să le facă în nume personal şi în numele familiei lor. Declaraţiile oficiale se vor face după o analiză în care se va vedea în ce direcţie trebuie să se organizeze PDL pentru a reprezenta cu adevărat societatea românească care gândeşte şi se manifestă de dreapta. Trebuie analizată inclusiv prezenţa la vot, inclusiv relaţia cu societatea responsabilă, trebuie văzut (…) Dacă facem analize din 41% şi vedem care ar fi acea manipulabilă tot timpul – pentru că fiecare am dus campanii electorale şi ştim că aproximativ 20% din societatea românească a votat într-un mod conştient şi raţional’, a mai susţinut politicianul.
Acesta a precizat că România a mai trecut prin astfel de experienţe, că ‘sancţiunile au fost şi rămân de analizat’ şi că trebuie făcute studii serioase ‘şi nu să căutăm să ne flagelăm şi să scoatem rapid ţapi ispăşitori’.
‘Dacă sunt oameni care au greşit, sunt convins că vom fi un partid matur să reuşim să luăm deciziile şi hotărârile care sunt necesare (…) Oamenii responsabili din PDL nu o să facă declaraţii acum pentru că aceste lucruri trebuie analizate în Colegiul Director. Sigur că toată conducerea partidului se va pune la dispoziţia unui for, dar aia nu înseamnă că venim şi cerem capul cuiva. Nu. Avem nevoie de orice militant în cadrul partidului, ştim foarte bine ce responsabilitate şi forţă are fiecare, ştim de asemenea că s-a luat partidul într-un moment cât se poate de dificil şi să nu se îmbete cineva că referendumul de atunci s-a transmis în totalitate spre PDL. PDL a fost sancţionat datorită greşelilor de comunicare făcute la vremea respectivă’, a mai spus Dorin Florea.
Forurile decizionale şi consultative ale UDMR, Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Organizaţiilor Teritoriale şi Judeţene, Consiliul Consultativ al Platformelor, Consiliul Permanent al Uniunii şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali se reunesc vineri şi sâmbătă, la Târgu Mureş, pentru evaluarea rezultatelor alegerilor.
Potrivit unui comunicat de presă al UDMR, vineri, de la ora 14,00, la Casa Bernady din Târgu Mureş va avea loc şedinţa Consiliului Consultativ al Platformelor UDMR, apoi Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Organizaţiilor Teritoriale şi Judeţene, iar de la ora 19,00 membrii Consiliului Permanent al Uniunii vor efectua o analiză a rezultatelor alegerilor parlamentare.
Consiliul Reprezentanţilor Unionali se reuneşte sâmbătă, de la ora 10,00, în sala mare a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, ocazie cu care va fi prezentat raportul politic al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi raportul de campanie al staff-ului electoral central.
Dacă procedura de alocare a mandatelor va confirma informațiile noastre, iar județul Mureș va fi reprezentat de senatorii Markó Béla (UDMR), Alexandru Petru Frătean (USL), Akos Mora (USL) și Marius Pașcan (ARD), plus deputații Kelemen Attila (UDMR), Borbély László (UDMR), Cristian Chirteș (USL), Vasile Gliga (USL), Kerekes Karoly (UDMR), Florin Buicu (USL), Florin Urcan (ARD) și Cristian Sefer (PPDD), atunci avem câteva surprize și totodată mari perdanți ai acestor alegeri.
Cel mai surprinzător, un nume greu al UDMR care nu va intra în noul Parlament este Frunda Gyorgy (UDMR). Frunda este un obișnuit al activității parlamentare încă din 1990, când fost ales în legislatura ca deputat de Mureș, pe listele UDMR, îndeplinind în această calitate funcțiile de secretar al Comisiei pentru Elaborarea Constituției și membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Au urmat alegeri consecutive ca senator UDMR de Mureș în Parlamentul României. În legislatura 1992-1996, a fost vicepreședinte al Comisiei Juridice din Senat, membru al delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (1993), membru al Comisiei Juridice a APCE, membru al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European, precum și raportor pentru Lituania din partea APCE (1995). În legislatura 1996-2000, a fost secretarul Comisiei Juridice din Senat, membru al delegației române la APCE, al doilea vicepreședinte al Comisiei Juridice a APCE și membru al Comisiilor de Monitorizare și pentru Protecția Mediului, Amenajare Teritorială și Autorități Locale, vicepreședinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European (1996), membru al Comisiei pentru drepturile omului (1999-2000) și secretar al Comisiei Juridice de numiri, disciplină, imunități și validări (2000).
Un alt mare perdant al acestui scrutin este Doru Oprişcan (ARD), care a obținut în colegiul său de deputat doar 14,94% din sufragii. Oprișcan nu este la fel de familiar cu Parlamentul, încheindu-și acum primul mandat, însă este un nume cu rezonanță la Tîrgu-Mureș. Din activitatea lui putem aminti perioadele 1997-2000, când a fost director FPS Mureş, 2000-2001 – director general Azomureş, din iar 2006 – până în prezent preşedinte al Organizaţiei Municipale PD-L Tîrgu-Mureş şi -vicepreşedinte al PD-L Mureş.
Nu atât prin rezonanța numelui, ci prin modul în care pierde mandatul de deputat, un al mare perdant al scrutinului de duminică este Manuel Augustin Butiulcă (USL). Acesta a fost votat în colegiul său de 11.527 de alegători (47,26%), așadar a fost foarte aproape de a trece de pragul de 50%, pentru a i se aloca mandatul direct. Totuși, el se vede acum aproape sigur fără mandat, în dauna competitorului său care a prins doar locul 2. Florin Urcan, căci despre el este vorba, a reușit să adune doar 4.204 de voturi, adică 17,23%, la mare distanță de Butiulcă, însă ia mandatul în procedura de redistribuire a mandatelor.
Uniunea Social Liberală a câştigat relativ detașat (cel puțin față de formațiunile politice românești) alegerile parlamentare în judeţul Mureş, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. Asta indică datele finale furnizate de Biroul Electoral Judeţean după centralizarea voturilor din toate cele 596 de secţii de votare.
Pentru a vedea votul politic, dacă vorbim de cifre la nivel de județ, la Senat, în cele 569 secţii, adică 100%, numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 201.836, din totalul de 484.889, USL obţinând 75.263 (38,65%), UDMR – 67.519 (34,67%), ARD – 23.358 (11,99%), PPDD – 18.300 (9,39%), PPMT – 7.153 (3,67%) şi PRM – 3.121 (1,60%). Din cele 201.836 de voturi, 194.714 sunt voturi valabil exprimate. La Camera Deputaţilor situația este asemănătoare, așadar după centralizarea voturilor, în cele 569 secţii de votare au fost 193.290 de voturi valabil exprimate, din care USL a primit 74.398 de voturi (38,49%), UDMR – 66.447 (34,37%), ARD – 22.499 (11,64%), PPDD – 16.833 (8,70%), PPMT – 5.610 (2,90%) şi PRM – 1.159 (0,69%).
Cine pe cine
Dacă discutăm despre persoane, atunci avem câștigători cerți și atribuiri de mandate care s-au făcut în funcție și de rezultatul de la nivel național obținut de fiecare partid. Au obținut însă locuri sigure în noul Parlament deputații Kelemen Attila (UDMR), Borbély László (UDMR), Cristian Chirteș (USL) și Vasile Gliga (USL) și senatorii Markó Béla (UDMR) și Alexandru Petru Frătean (USL) toți reușind un scor electoral de peste 50% din voturile din colegiul lor.
Așadar, rămân să se aloce două mandate de senator și patru de deputați. Dar, cum numărul de mandate se atribuie în funcție de numărătoarea voturilor finală la nivel național, pot apărea surprize. Așadar, pentru certitudini, e nevoie de rezultatele final. Totuși, există scenarii destul de probabile. De exemplu, la Senat situația e ceva mai simplă și e aproape sigur că pe lângă Frătean și Markó Béla vor merge în Parlament Akos Mora și Frunda György. Primul are voturi mai multe decât colegul său din USL Ștefan Someșan care a candidat în colegiul 1, iar Frunda are mai multe voturi decât colega sa din UDMR Csep Andrea, care a candidat în Colegiul 3. De asemenea, la senatori există și varianta ca ARD să obțină un mandat, cel mai bine plasat fiind Marius Pașcan (cel mai bine plasat însemnând candidatul cu cele mai multe voturi dintre candidații ARD la Senat). Atenție, se ia în calcul numărul efectiv de voturi, nu procentele. Nu contează la Senat în actuala configurare, însă pot conta la Camera Deputaților. Ajungem și la Camera Deputaților, unde sigur sunt Kelemen, Borbély, Chirteș și Gliga, deci rămân 4 mandate. Foarte probabil primii doi care vor intra sunt Florin Buicu (USL) și Kerekes Karoly (UDMR), pentru că au cele mai multe voturi. Există însă și scenariul în care mandatul din colegiul lui Buicu revine lui Doru Oprișcan (ARD). În funcție de asta, intră apoi în Parlament din Colegiul 4 Florin Urcan (ARD) sau Manuel Butiulcă (USL). Având în vedere însă că Florin Buicu are mai multe voturi decât Manuel Butiulcă, iar Doru Oprișcan mai multe decât Florin Urcan depinde de redistribuirea mandatelor la nivel național. Așadar, dacă intră Buicu, primește mandatul Urcan, iar dacă intră Oprișcan, celălalt mandat revine cel mai probabil Butiulcă. În fine, ultimul mandat ar putea să-I revină PPDD, iar în Mureș cele mai multe voturi le-a obținut în Colegiul 6 Cristian Sefer, chiar dacă în clasamentul pe colegiu el se află pe locul 4.
La Senat
Revenind la cifre, în ceea ce privește colegii de la Senat, rezultatele finale date de BEJ Mureș au fost comunicate luni dimineața. În Colegiul Nr. 1 Mureş s-au prezentat la urne 58.662 de alegători din totalul de 127.541 (57.410 număr de voturi valabil exprimate), iar primul loc i-a revenit senatorului Frunda György (UDMR) care a fost votat de 22.888 de persoane (39,86%), urmat de Ştefan Someşan (USL) – 19.925 (34,70%), Marius Emil Paşcan (ARD) – 8.611 (14,99%), Jakab István – PPMT – 2.799 (4,87%), Gabor Ioan Gabriel (PPDD) – 2.004 (3,49%) şi Drăguleţ Răzvan Laurenţiu (PRM) – 1.183 (2,06%).
În Colegiul nr. 2 au fost votat 47.849 de alegători din totalul de 112.038 (46.028 de voturi valabil exprimate. Primul clasat a fost Markó Béla (UDMR) 30.144 de voturi (65,49%), după care au urmat Duma Ioan Cosmin (USL) – 8.649 (18,79%), Schwartz Ladislau (ARD) – 1.691 (3,67%), Dogar Dorin Ovidiu (PPDD) – 2.125 (4,61%), Pădurean Sorin Pompei (PRM) – 734 (1,59%) şi Tőkés András – (PPMT)- 2.685 (5,83%).
În Colegiul nr. 3 s-au prezentat la urne 48.486 de alegători dintr-un total de 129.535 (46.430 valabil exprimate). Cele mai multe sufragii au fost obținute de Akos Mora Daniel (USL) cu 22.536 de voturi (48,53%), iar apoi au urmat în ordine Csep Andreea (UDMR) – 7.992 (17,21%), Petru Başa (ARD) – 7.568 (16.29%), Precup Valentin (PPDD) – 7.448 (16,04%) şi Máté János (PPMT) – 886 de voturi (1,90%).
În fine, pe Colegiul nr. 4, au mers la urne 46.839 de persoane dintr-un total de 115.775 (voturi valabil exprimate – 44.846). Lider detașat a fost Alexandru Petru Frătean (USL) care a obţinut 24.153 de voturi (53,85%), după care au urmat Maria Cocean (PPDD) – 6.723 (14,99%), Balogh József (UDMR) – 6.495 de voturi (14,48%), Dumitru Matei (ARD) – 5.488 (12,23%), Maria Diaconescu (PRM) – 1.204 (2,68%) şi Varga Loránd Jenő (PPMT) – 783 de voturi (1,74%).
La deputați…
Liderul incontestabil al procentelor este Borbély László, care a obţinut în Colegiul 5 72,96% din sufragii, fiind cel mai mare scor obţinut în colegiile din judeţ. În Colegiul lui s-au prezentat la urne 22.890 de persoane, din totalul de 55.244 alegători. Borbély László a fost urmat la mare distanţă de Dinu Socotar (USL) cu 2.281 de voturi (10,45%), László György (PPMT) – 1.744 de voturi (7,99%), Tiberiu Gabor (PPDD) – 633 de voturi (2,90%) şi Victor Meleg (ARD) – 509 de voturi (2,33%). Din datele de la BEJ Mureș, în Colegiul nr. 1, 28.383 de alegători s-au prezentat la urne, din totalul de 62.046 (număr voturi valabil exprimate 27.822), iar Kerekes Károly (UDMR) a obţinut 12.209 de voturi (43,88%), Sîmpălean Dan (USL) – 8.965 (32,22%), Ioana Roman (ARD) – 3.322 (11,94%), Ţintoşan Doina (PPDD) – 928 (3,33%), Amza Constantin Mărgărit (PRM) – 539 (1,93%) şi Portik Vilmos (PPMT) – 1.569 de voturi (5,63%).
În Colegiul nr. 2 Camera Deputaţilor au votat 30.279 de alegători, din totalul de 65.495 (voturi valabil exprimate 29.530), iar Florin Buicu (USL) a obţinut 11.980 de voturi (40,56%), Lokodi Edita Emoke (UDMR) – 10.463 (35,43%), Doru Oprişcan (ARD) – 4.414 (14,94%), Alexandru Presecan (PPDD) – 1.254 (4,24%) şi Boros Zoltán (PPMT) – 1.084 (3,67%).
În Colegiul nr. 3 au fost la urne 24.959 de alegători din totalul de 56.794 (voturi valabil exprimate 23.606), din care Kelemen Attila (UDMR) a obţinut 13.528 (57,30%), Lukács Loránd Lorand (USL) – 5.799 (24,56%), Teodor Giurgea (ARD) – 1.629 (6,90%) şi Anghel Chiorean (PPDD) – 1.562 (6,61%).
În Colegiul nr. 4 Camera Deputaţilor, numărul celor care au votat a fost de 25.472 din totalul de 64.339 (voturi valabil exprimate – 24.386) din care Manuel Augustin Butiulcă (USL) a fost votat de 11,527 de alegători (47,26%), Florin Urcan (ARD) – 4.204 (17,23%), Fodor Iosif (UDMR) – 4.042 (16,57%), Mircea Ignat (PPDD) – 3.086 (12,65%), Tudor Eduard Man (PER) – 74 (0,30%), Ioan Avram Florin (PRM) – 491 (2,1%) şi Pálosi Csaba (PPMT) – 303 (1,24%).
În Colegiul nr. 6 Camera Deputaţilor 23.014 de alegători au votat, dintr-un total de 65.196, numărul voturilor valabil exprimate fiind 21.632. Anne Jugănaru (USL) a obţinut 9.129 de voturi (42,20%), Toader Stroian (ARD) – 3.758 (17,37%), Gogolák Csongor (UDMR) – 3.640 (16,82%), Cristian Sefer (PPDD) – 3.519 (16,26%) şi Ölvedi Zsolt (PPMT ) – 510 (2,35%).
În Colegiul nr. 7 Camera Deputaţilor numărul de alegători prezenţi la urne a fost de 23.374, din totalul de 59.805, numărul de voturi valabil exprimate fiind de 22.111. Dintre acestea, Ioan Cristian Chirteş (USL) a obţinut 11.572 de voturi (52,33%), Salai Imre (UDMR) – 3.287 (14,86%), Septimiu Curticăpean (PPDD) – 3.097 (14%), Ioan Vasu (ARD) – 2.921 (13,21%) şi Emanoil Hurdugaci (PRM) – 447 de voturi (2,02%).
În fine, în Colegiul nr. 8, numărul de alegători prezenţi la urne a fost de 23.465, din totalul de 55.970, fiind 22.377 de voturi valabil exprimate. Vasile Gliga (USL) a obţinut 13.145 de voturi (58,74%), Erős Csaba (UDMR) – 3.353 (14,98%), Ioan Feier – (PPDD) – 2.754 (12,30%), Liviu Todoran (ARD) – 1.742 (7,78%), Barabás Tibor (PPMT) – 400 (1,78%) şi Ioan Jîrcan (PRM) – 382 (1,70%).
Alegerile parlamentare de duminică s-au desfășurat mai liniștit decât de obicei, fără incidente majore numeroase, scandaluri și acuzații de furturi. Prezența la vot s-a încadrat în tendințele la nivel național, la fel ca și intenția de vot. Dacă la nivel național la ora 21:00 la care s-au închis urnele votaseră 41,72% din românii cu drept de vot, în județul Mureș își exprimaseră dreptul de vot 41,02%, puțin sub medie.
Legat de incidentele majore care au ajuns în cercetarea Inspectoratului de Poliție al Județului Mureș, purtătorul de cuvânt Livia Popa ne-a vorbit luni despre trei cazuri, din care unul a fost rezolvat chiar duminică: „Un prim incident sesizat venea din zona Reghinului, comuna Beica sat Nădașa. Acolo a fost suspendat procesul electoral vreme de o oră, deoarece s-a constatat că buletinele de vot distribuite acelei secții aparțineau de fapt unui alt colegiu. După o oră, procesul electoral a fost reluat. Un alt incident a fost tot în zona Reghinului și viza continuarea campaniei electorale. A fost sesizat faptul că se primesc SMS-uri cu îndemnul de a vota un anumit competitor, câtă vreme campania se încheiase. În acest caz, se efectuează cercetări pentru că continuarea campaniei este clasificată ca sancțiune contravențională cu amendă de la 1.000 la 2.500 de lei. Un alt incident a fost pe raza municipiului Tîrgu-Mureș, unde la o secție de votare s-a constatat dispariția ștampilei cu facsimilul „Votat”. Și aici cazul este în lucru, se fac verificări pentru a se vedea exact împrejurările în care a dispărut ștampila”.
Tolba cu sesizări
Sesizări s-au făcut însă mai multe la Biroul Electoral Județean. Una, de exemplu, îl viza chiar pe senatorul Frunda György și a făcută de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), care a depus o sesizare cu privire la continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor. Mai exact, cei de la PPMT îl acuzau pe Frunda că, într-o intervenţie la o televiziune de limba maghiară, îndemna alegătorii maghiari să meargă la vot şi să voteze cu UDMR. Situația a fost puțin mai încurcată pentru că președintele BEJ Szőcs Barna era ieșit pe teren, iar locțiitorul Adrian Bereczki nu a dorit să-și asume stabilirea unui sancțiuni, întrucât legea îi permitea un răgaz de 72 de ore pentru soluționarea sesizării. Potrivit art. 51 alin. 1 din legea 35/2008, Frunda György ar putea fi încadrat la acea contravenție pentru continuarea campaniei, care prevede o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 lei.
O sesizare similară a fost făcută și de către USL, care îi acuzau pe competitorii de la ARD că îndeamnă populația prin intermediul telefoanelor să meargă la vot, ei considerând acest îndemn tot ca o continuare a campaniei electorale. În fine, o altă sesizare ajunsă pe masa de la Biroul Electoral Județean a fost făcută de cei de la Partidul Popular Dan Diaconescu (PPDD), care reclamau că în mai multe zone bannerele electorale nu au fost îndepărtate înainte de ziua votului așa cum cere legea.
Trăgând linie după aceste incidente și sesizări ajunse la BEJ, putem spune că în județul Mureș am avut unul din cele mai liniștite tururi de scrutin de până acum, în care au lipsit acuzațiile de turism electoral sau fraude majore din cauză cărora să fie bulversat sau întrerupt procesul electoral.
Succesul USL de la locale cunoaște, iată, și episodul doi. După o confruntare în care principalii competitori politici ai social-liberalilor a fost ARD-ul (menit să vâre sub preș imaginea PDL) și partidul întâiului circar al poporului, e de mirare că USL n-a reușit să treacă și de 60%. Dacă ne uităm în județul Mureș, rezultatul este uimitor. De pildă în colegiul 4 Camera Deputaților un debutant într-ale politicii în toată puterea cuvântului, cum e Manuel Butiulcă, venit din neant, reușește să strângă aproape de 50% din sufragii, doar pentru că a purtat sigla USL. Pe de altă parte, primari sau foști primari cu imagine bună în comunitățile lor, cum e Ioan Vasu de la Rîciu sau deputatul (de acum cel mai probabil fost deputat) Toader Stroian, nu reușesc să se apropie de 18-20% din sufragii.
E rezultatul unui mandat de dezbinare politică, în care tonul a fost dat de însuși președintele țării, iar playback-ul a fost asigurat în teritoriu până la ultimul lipitor de afișe. Tranșeele tot mai mari săpate între putere și opoziție au dus la crearea unei uniuni relativ lipistă de logică cum e USL. Lipsa de alternativă a creat apoi bufonul expandat în Partid al Poporului Dan Diaconescu, care are reprezentant în USL alt ilustru bufon Gigi Becali (el a renunțat la propria-i secreție politică PNG pentru un loc călduț și aducător de imunitate în Parlament). Singura constantă pare să fie în continuare UDMR.
Așadar ce am avut și ce am pierdut? Am avut un PSD găunos și putred condus de pușcăriașul Năstase – avem acum o uniune social-liberală condusă de două personaje compromise, mediu perfect pentru dezvoltarea unei noi generații de sforari. Așadar, mentorul Iliescu a făcut transferul către Năstase, apoi mai departe către Ponta. Fibra comunistă se ține bine.
Am avut o dreaptă șubredă cu infiltrații de aceeași natură comunistă, avem acum un PNL în alianță cu cel mai mare partid de stânga și un PDL fardat din socialist în liberal peste noapte, iar acum adus la pământ, dar în alianță cu Forța Civică. Forța Civică, un partid condus de Mihai Răzvan Ungureanu, care așteaptă acum cu emoție redistribuirea de voturi, pentru că n-a fost în stare să câștige bătălia politică în colegiul său.
Și mai avem comunitatea maghiară reprezentată de aceeași UDMR, la fel de nereformat ca acum 4 sau 8 ani, condus de aceleași sfere de putere.
Iar la final revin cu întrebarea: după acest scrutin, cine sunt câștigătorii?
S-a născut în 1972, în Ibănești, Mureș. Între anii 1986 – 1990 a urmat cursurile liceale la Liceul Silvic Gurghiu. În perioada 1990 -2008 a absolvit trei facultăți: Silvicultură şi exploatări forestiere la Universitatea ,,Transilvania” – Braşov; Managementul sectorului public la Universitatea de Petrol – Gaze, Ploieşti; Analize financiare – finanţe la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca.
Ca experiență profesională se remarcă între anii 1995 -2005 ca inginer silvic la Direcția Silvică Mureș. Apoi, între 2004 -3005 a activat ca șef Ocol Silvic Fâncel, în cadrul Direcției Silvice Mureș. În perioada 2005 – 2008 a fost Director la R.N.P ROMSILVA – Direcţia Silvică Mureş. Din 2008 a ocupat funcția de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş având ca principale activități Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, precum şi coordonarea şi controlul activităţii unor instituţii şi servicii publice din subordinea Consiliului Judeţean.
Cunoaște limbile franceză și engleză la nivel bun, respectiv mediu.
S-a născut în 9 iulie 1972, fiind căsătorit și având trei copii. În perioada 1997 – 1998 a fost director tehnic la SC NaturFruct SA. În perioada 1998 – 2000 a devenit director general la SC Naturfruct SA. Apoi, din 2008 până în prezent a ocupat funcția de Director construcții la compania de construcții Moragroind SRL Tîrgu-Mureș.
Referitor la experiența politică trebuie precizat că în perioada 2001 – 2005 a fost Secretar general PNL Mureș. Apoi, din 2005 până în prezent este vicepreședinte PNL Mureș. În plus, a fost mai mulți ani la rând consilier județean în cadrul Consiliului Județean Mureș din partea PNL Mureș.
Studiile universitare și le-a terminat în 1995, când a absolvit Universitatea Tehnică Cluj – Napoca, Facultatea Acționări electrice și roboți industriali. Astfel, deține licența de inginer acționări electrice.
În 2011, a avut probleme cu DNA. Potrivit unui comunicat al ANI, consilierul Akos Mora a încheiat prin S.C. MORAGROIND S.R.L., societate în cadrul căreia deține atât funcția de director, cât și calitatea de asociat, contracte de execuție lucrări atât cu unități aflate sub autoritatea Consiliului Județean Mureș, precum Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu-Mureș, Spitalul Municipal ,,Dr. Ghe. Marinescu” Tîrnăveni, cât și cu alte unități administrativ-teritoriale de pe raza Județului Mureș cum ar fi Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Primăria Suplac, Primăria Craiești, Primăria Orașului Iernut, Consiliul Local al Comunei Breaza, Primăria municipiului Sighișoara, în valoare totală de 15.689.344 de lei.
Akos Mora a spus ca respectivele contracte încheiate cu spitalele din Mureș au fost semnate cu firma MORAGROID, înainte ca unitățile spitalicești să intre în subordinea Consiliului Județean Mureș, astfel neavând legătură cu incompatibilitatea.
S-a născut în 26 martie 1954, în Tîrgu-Mureș. Este un politician român de etnie maghiară, care îndeplinește funcția de deputat de Mureș în Parlamentul României și a fost ministru al Mediului în Guvernul Boc și în Guvernul Ungureanu.
A urmat cursurile Institutului de Științe Economice din cadrul Universității Timișoara (1973-1977), absolvind apoi un curs postuniversitar la Academia de Studii Economice din București (1985) și un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg (1991).
După absolvirea facultății, a lucrat ca economist la Întreprinderea Mecanică ,,Republica” din Reghin și la BJATM Tîrgu-Mureș (1977-1984) și apoi ca șef-birou comercial la ICRA Tg. Mureș (1984-1990).
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, Borbély László devine vicepreședinte al FSN din Tîrgu-Mureș (martie – mai 1990), apoi odată cu înființarea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), devine membru al UDMR și este ales ca președinte al Filialei Județene UDMR Mureș (1990-1994). În prezent, el este vicepreședinte executiv al UDMR pe probleme de guvernare (din 1998) și președinte al Consiliului Reprezentanților Filiala Județeană Mureș a UDMR (din 2000).
În perioada 1990–1996 a fost deputat de Mureș în Parlamentul României, fiind ales pe listele UDMR. În calitate de deputat, a îndeplinit următoarele funcții: membru în Comisia pentru industrie și servicii (1990-1992), secretar al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (1990-1992), membru în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare (1992 – septembrie 1994 și februarie – decembrie 1996), membru în Comisia Parlamentului României pentru integrare europeană (1992-1996), vicepreședinte al grupului parlamentar UDMR (1991-1994), membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaților (1992-1995) și secretar al Camerei Deputaților (septembrie 1994 – decembrie 1995).
După o perioadă în care a îndeplinit funcția de secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (1996-2000), Borbély László revine începând din anul 2000 ca deputat de Mureș în Parlamentul României, fiind ales pe listele UDMR. În calitate de deputat, îndeplinește funcțiile de: secretar (septembrie 2001 – februarie 2004) și chestor (decembrie 2000 – septembrie 2001, februarie 2004 – ianuarie 2005) al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, membru al Delegației Parlamentului României la Inițiativa Central-Europeană – Dimensiunea Parlamentară (2000-2004), membru în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați (decembrie 2004 – februarie 2005), membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci (februarie 2005 – februarie 2008) și membru în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare (din februarie 2008).
După formarea Guvernului Tăriceanu, Borbély László a fost numit în funcția de ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului (29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007). După remanierea guvernului prin înlăturarea miniștrilor membri ai Partidului Democrat, funcția lui Borbély este desființată, el fiind numit la data de 5 aprilie 2007 ca ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor (minister format prin contopirea Ministerului Integrării Europene condus de Anca Boagiu cu structura ministerială condusă anterior de Borbély).
La data de 5 aprilie 2012 a demisionat din funcția de ministru al apelor, pădurilor și mediului. Interimatul a fost preluat de Mihai Răzvan Ungureanu.
De asemenea, László Borbély este președintele Fundației Culturale „Dr. Bernády György” din Tg. Mureș (din 1991) și cadru didactic asociat la Universitatea „Sapienția” din Tîrgu-Mureș.
În afară de limbile maghiară (maternă) și română, László Borbély vorbește și limba engleză. El este căsătorit și are o fiică (Eszter Borbély) și un fiu.
Membrii secţiei de votare numărul 276 din comuna Beica de Jos au sesizat, după ce trei persoane au votat, că buletinele de vot primite, care purtau ştampila de control a secţiei respective, erau pentru Colegiul uninominal numărul 7 şi nu pentru Colegiul numărul 8 de care aparţine comuna.
Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Judeţean Mureş, Hegyi Piroska, a precizat că la secţia nr. 276 au fost primite 200 de astfel de buletine de vot pentru Camera Deputaţilor, dar că membrii secţiei de votare nu au observat acest lucru din timp, ci doar după ce trei alegători au votat.
‘S-au luat măsuri să primească buletine de vot valabile pentru colegiul respectiv, iar primarul, pe baza procesului verbal să asigure buletinele de vot. Au votat 3 persoane în condiţiile în care buletinele de vot erau pentru alt colegiu. BEJ va hotărî ce să facă cu aceste buletine de vot, fiindcă nu e culpa oamenilor care au votat. Probabil vor fi anulate. Au fost 200 de buletine pentru Camera Deputaţilor’, a arătat Hegyi Piroska.
Potrivit acesteia, până la înlocuirea buletinelor de vot procesul electoral a fost suspendat.
Purtătorul de cuvânt al BEJ Mureş a spus că în prezent se votează în condiţii normale în toate secţiile de votare, inclusiv în cele două secţii care au avut probleme de dimineaţă din cauza unor pene de curent electric.
Din cei 482.203 de cetăţeni cu drept de vot aflaţi pe listele electorale permanente în judeţul Mureş, peste 17.000 au probleme cu documentele de identitate, majoritatea prin expirarea datei de preschimbare.
Potrivit datelor furnizate de Instituţia Prefectului Judeţul Mureş, numărul persoanelor care au documentele de identitate expirate sau care nu deţin cărţi de identitate rămâne constant şi cei care au astfel de probleme se pot adresa Serviciilor Publice Comunicate de Evidenţă a Persoanelor de pe raza judeţului inclusiv în ziua alegerilor.
Pentru alegerile de duminică, numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente a scăzut la 482.203, faţă de 485.322 câţi erau la alegerile locale (cu 3.119 mai puţini), iar numărul secţiilor de votare va fi mai mare cu 28, adică de la 541 în vară, la 569.
Au fost tipărite un număr de 1.070.576 buletine de vot (câte 535.288 pentru fiecare Cameră), au fost confecţionate 570 ştampile de control ale secţiilor de votare şi au fost recepţionate 2.845 ştampile cu menţiunea ‘votat’. Pentru secţiile nou înfiinţate au fost confecţionate 38 de cabine duble de vot, 42 urne fixe şi 21 urne mobile, au fost achiziţionate 453.297 de timbre autocolante şi materialele consumabile ce vor fi distribuite secţiilor de votare (tuş, tuşiere, rechizite, etc.).
De asemenea, pentru scrutinul de duminică au fost tipărite şi distribuite 569 de publicaţii cu numerotarea şi delimitarea secţiilor de votare, iar Autoritatea Electorală Permanentă a transmis în judeţul Mureş 1.197 de broşuri cuprinzând reglementările şi instrucţiunile privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv 1316 postere şi 660 pliante informative pe aceeaşi temă.
În judeţul Mureş, pe cele 12 colegii candidează 66 de persoane, dintre care 23 în cele patru colegii senatoriale şi 43 în cele opt colegii pentru Camera Deputaţilor, din partea Alianţei România Dreaptă (ARD), Uniunii Social Liberale (USL), Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Partidului Poporului Dan Diaconescu (PPDD), Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Partidului România Mare (PRM) şi Partidului Ecologist Român (PER).
Pentru Colegiul nr. 1 Senat candidează Marius Paşcan (ARD), senatorul Gyorgy Frunda (UDMR), Ştefan Someşan (USL), Răzvan Laurenţiu Drăguleţ (PRM), Gabriel Gabor (PPDD) şi Jakab Istvan (PPMT).
Pentru Colegiul nr. 2 Senat: dr. Schwartz Ladislau (ARD), senatorul Marko Bela (UDMR), Cosmin Duma (USL), Sorin Pompei Pădurean (PRM), Dorin Dogaru (PPDD) şi Tokes Andras (PPMT).
Pentru Colegiul nr. 3 Senat: senatorul Petru Başa (ARD), Akos Mora (USL), Csép Éva Andrea (UDMR), Valentin Precup (PPDD) şi Mathe Janos (PPMT).
Pentru Colegiul nr. 4 Senat: Dumitru Matei (ARD), Alexandru Petru Frătean (USL), Balogh Jozsef (UDMR), Maria Diaconescu (PRM), Maria Cocean (PPDD) şi Varga Lorand (PPMT).
În Colegiul nr. 1 pentru Camera Deputaţilor candidează: Ioana Roman (ARD), Dan Sâmpălean (USL), deputatul Kerekes Karoly (UDMR), Constantin Mărgărit Amza (PRM), Doina Ţintoşan (PPDD) şi Portik Vilmos (PPMT). În Colegiul nr. 2 Camera Deputaţilor: deputatul Doru Oprişcan (ARD), Florin Buicu (USL), Lokodi Edita Emoke (UDMR), Alexandru Presecan (PPDD), Zoltan Boros (PPMT).
În Colegiul nr. 3 Camera Deputaţilor: Teodor Giurgea (ARD), Lukacs Lorand (USL), deputatul Kelemen Attila (UDMR) şi Anghel Chiorean (PPDD).
În Colegiul nr. 4 Camera Deputaţilor: Florin Urcan (ARD), Manuel Butiulcă (USL), Fodor József (UDMR), Ioan Florin Avram (PRM), Mircea Ignat (PPDD), Man Tudor Eduard (PER) Pálosi Csaba (PPMT).
În Colegiul nr. 5 Camera Deputaţilor: Meleg Viktor (ARD), Dinu Socotar (USL), deputatul Laszlo Borbely (UDMR), Tiberiu Gabor (PPDD) şi Laszlo Gyorgy (PPMT).
În Colegiul uninominal nr. 6 Camera Deputaţilor: deputatul Toader Stroian (ARD), Anne Rose Marie Jugănaru (USL), Gogolák-Hrubecz Csongor (UDMR), Cristian Sefer (PPDD) şi Olvedi Zsolt (PPMT).
În Colegiul nr. 7 Camera Deputaţilor: Ioan Vasu (ARD), Ioan Cristian Chirteş (USL), Sallai Imre (UDMR), Emanoil Hurdugaci (PRM) şi Septimiu Curticăpean (PPDD).
În Colegiul uninominal nr. 8 Camera Deputaţilor: Liviu Todoran (ARD), deputatul Vasile Gliga (USL), Erõss Csaba (UDMR), Ioan Jărcan (PRM), Ioan Feier (PPDD) şi Barabás Tibor (PPMT).
ARD, USL, UDMR şi PPDD au depus liste de candidaţi pentru toate cele patru colegii senatoriale şi în cele opt pentru Camera Deputaţilor, PPMT a depus pentru patru colegii senatoriale şi şase pentru Camera Deputaţilor, PRM pentru trei colegii senatoriale şi patru pentru Camera Deputaţilor, iar PER a depus un candidat pentru un colegiu la Camera Deputaţilor.
Pentru alegerile parlamentare care au loc la 9 decembrie, cei 17.742 de locuitori ai oraşului Luduş care au drept de vot sunt arondaţi la 11 secţii de votare numerotate de la 163 la 173. Faţă de alegerile locale din vara acestui an, singura modificare este apariţia străzii Panseluţelor în circuitul electoral. Dar, iată, delimitarea secţiilor de votare.
Secţia de votare nr. 163 de la Casa de Cultură va primi locuitorii din străzile Zăvoiului, Viitorului şi Pieţei. La Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu” sunt organizate două secţii de votare: nr. 164 (în sala de protocol) pentru străzile Independenţei, Aleea Parcului, Brânduşei, B-dul 1 Dec. 1918 şi Uzinei de Apă; şi nr. 165 (în sediu) pentru străzile Viorelelor, Salcâmilor, Dobrogea, Ciocârliei, Lalelelor, Liliacului, Răsăritului, Castanilor, Nouă, Rozelor, Grădinilor, Mioriţei, Pajiştei, Brusturului, Zorilor, Crinului, Panseluţelor. La Grupul Şcolar Industrial vor vota cetăţenii din străzile Policlinicii, Ghioceilor, Lăcrămioarei, Bradului, Ioan Vlăduţiu. La Grădiniţa „Căsuţa fermecată” sunt arondate străzile Garofiţei, Rândunelelor, Aţintişului, Pietrei; la Grădiniţa din str. Crinului vor merge alegătorii din str. Libertăţii, 1 Mai, Recoltei, Trandafirilor, Topitoriei, Fabricii, N. Grigorescu, I.Th. Olteanu, Gării, Feroviarilor, Şepşi Lájos, Magnolia, iar la Grădiniţa din str. Vânătorilor vor vota cetăţenii din străzile: Vânătorilor, Piaţa Unirii, Plopilor, Crângului, Mureşului, Gh. Bariţiu, Lămâiţei, Cinema, Amurgului, Dealului, Bujorilor, Grecilor, Mică, De Sus, A. Iancu, Bisericii, Florilor, Oarba, Cioarga.
La Şcoala Generală nr. 1 sunt organizate două secţii de votare, nr. 170 pentru străzile Republicii, Tineretului, Tâmplarilor, Primăverii, 8 Martie, Sub Pădure, Turzii şi nr. 171 pentru străzile M. Eminescu, Izvorului, Câmpului, Morii, Traian, Dorului, Viilor, Frăgarilor, A. Vlaicu, Mărăşeşti.
Locuitorii din cartierele Gheja şi Roşiori votează la Căminele Culturale respective.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că ajutoarele pentru persoanele cele mai defavorizate (PEAD) pentru acest an vor fi distribuite în judeţ începând cu data de 10 decembrie, după alegerile parlamentare.
Motivul acestei decizii este atât împiedicarea unor acţiuni electorale din partea primarilor, cât şi faptul că în depozitele din judeţ nu au fost primite cantităţile integrale. ‘Aceste ajutoare alimentare care constau de fapt din 11 produse vor fi distribuite, preconizăm, începând cu ziua de 10 decembrie. (…) Am zis 10 decembrie, lăsând deoparte adevărul din scripte, cred şi reafirm acest lucru că în timpul campaniei electorale nu trebuie să umblăm pe la porţile oamenilor cu zahăr şi cu ulei, să fie foarte clar. Dacă Primăria Târgu Mureş îşi doreşte ca judeţul Mureş să fie unul în care să se umble cu zahăr şi ulei pe la uşi, eu nu-mi doresc acest lucru. Am afirmat acest lucru, acesta nu este judeţul lui Dan Diaconescu şi sper ca acest lucru să îl înţeleagă primarul şi consilierii care îl informează sau îl dezinformează’, a susţinut Dobre.
Preşedintele CJ Mureş a arătat că a ţinut să facă aceste precizări ca urmare a unei scrisori trimise de primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, prin care acesta soma CJ Mureş ‘să lase la o parte orice activitate electorală şi propagandistică pe care o desfăşoară şi să se concentreze pe nevoile oamenilor şi asigurarea distribuirii ajutoarelor alimentare primite de la Uniunea Europeană’ întrucât beneficiarii sunt persoane cu venituri mici.
‘Vreau să spun clar, conţinutul acestei scrisori este o minciună. Vreau să somez atât primarul, cât şi consilierii acestuia, să se oprească din minciună şi din dezinformarea târgumureşenilor. CJ Mureş nu gestionează doar problema municipiului Târgu Mureş, unde există 8.000 de oameni care beneficiază de acest sprijin, noi gestionăm problema a 68.970 de beneficiari. Trebuie să atrag atenţia că minciunile Primăriei Târgu Mureş şi ale primarului au doar menirea de intoxicare a opiniei publice, CJ îşi face datoria faţă de cetăţenii judeţului Mureş, inclusiv faţă de cei care beneficiază de aceste alimente’, a subliniat Ciprian Dobre.
CJ Mureş va începe distribuirea alimentelor după ce vor fi primite cantităţile integrale. Preşedintele CJ a spus că uleiul nu este deocamdată în depozit, mazărea, făina, la roşiile în bulion, orezul, zahărul, mălaiul şi fasolea sunt în cantităţi parţiale, iar singurele alimente primite integral sunt bulionul, pastele făinoase şi biscuiţii.
‘Ce trebuie să facă toate primăriile – şi atrag atenţia inclusiv Primăriei Târgu Mureş – să se pregătească pentru distribuirea acestor alimente şi să nu fie luate pe nepregătite, aşa cum au fost luate de venirea frigului. (…) Sperăm ca până în data de 10 decembrie să se primească toate cantităţile. Aceste alimente trebuie distribuite până în luna martie 2013’, a mai spus Ciprian Dobre.
Săptămâna trecută a început oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare, după ce în S.U.A. Barack Obama tocmai a fost reales pentru al doilea mandat. Cum se văd două campanii total diferite din două țări total diferite prin ochii unui cetățean american?
Grant Johnson s-a stabilit în România de șase ani, acum locuiește la Tîrgu-Mureș și predă cursuri private de limba engleză. Vrea ca peste maxim doi ani să ceară cetățenia română, chiar dacă se consideră cetățean american. Crede că are datoria de a merge la vot, dar, anul acesta, pentru prima dată de când are drept de vot, n-a votat pentru noul președinte al S.U.A.. Rațiunile au fost birocratice. Iată cum vede el chestiunea votului…
Rep.: Ai votat?
Grant Johnson: Nu.
Rep.: De ce?
G.J.: Am cerut autorităților americane un „absentee ballot” (act care atestă absența din țară, pe baza căruia cetățenii americani pot vota din străinătate), dar durează luni de zile până se aliberează și încă nici acum n-a ajuns.
Rep.: Deci e vina birocrației.
G.J.: Da. Nu știu ce s-a întâmplat, ar fi trebuit să-l primesc acum câteva luni. Dar oricum, nu conta dacă votam, pentru că statul din care sunt eu e republican, deci dacă aș fi ales pe democrați, statul tot pe republicani îi vota.
Rep.: Dacă ai fost acasă în S.U.A. ai fi votat?
G.J.: Bineînțeles.
Rep.: Ți s-a întâmplat vreodată să fii acasă și să nu mergi la vot?
G.J.: De mai multe ori, pentru că eu votez la alegerile prezidențiale, dar sunt și alte alegeri: alegerea primarului, alegeri orășenești, alegeri statale, referendumuri… de obicei nu votez decât dacă sunt alegeri importante, cum sunt cele pentru președinte. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu votez pentru președinte, acum e prima dată.
Și americanii au ales răul cel mai mic
Rep.: Pe cine ai fi votat?
G.J.: Să știi că e o întrebare personală, la care de cele mai multe ori oamenii nu răspund. Eu aș fi ales răul cel mai mic dintre cei doi, iar în cazul de față cred că Obama ar fi fost alegerea mai bună decât Mitt Romney. Chiar nu am avut cei mai buni candidați din care să alegem.
Rep.: Chiar și voi americanii alegeți răul cel mai mic? Credeam că numai noi, românii.
G.J.: Da, chiar cred că mulți americani au ales așa ca mine. Chiar nu am încredere în nimeni care vrea să dețină atât de multă putere.
Rep.: De ce merg americanii în așa mare procent la vot?
G.J.: E un procent mare, dar nu e chiar așa de mare. Sunt milioane și milioane de oameni care nu merg la vot. Pur și simplu nu votează. Dar înțeleg ce spui. Una din îndatoririle care vin pentru că ești cetățean american, este să votezi. Dacă cineva devine cetățean american ți se spune „astea sunt obligațiile tale!”. Dacă ești bărbat, la 18 ani trebuie să te înscrii în „Selective Service” (baza de date a armatei, prin care se menține legătura cu potențiali recruți în caz de război), apoi trebuie să-ți faci datoria de membru în juriul unor procese dacă ți se cere, evident trebuie să respecți legile și trebuie să votezi. Votul nu este obligatoriu, dar e una din datoriile tale, așadar ca un bun cetățean ar trebui să votezi.
Un vot aparent obligatoriu
Rep.: Dar nu e obligatoriu prin lege.
G.J.: Nu e obligatoriu, dar te fac să simți că ar fi, pentru a lua parte la procesul democratic. Cred că în America oamenii cred că votul lor contează, că poate face diferența, ceea ce este și adevărat și fals. Uite exemplul din 2000, când Al Gore a câștigat votul popular, dar a pierdut scaunul prezidențial, pentru că fiecare stat are electori. În fiecare stat, electorii de obicei votează cu cine votează majoritatea oamenilor din acel stat, dar nu e obligatoriu.
Rep.: Spune-mi mai multe despre sistemul vostru de vot.
G.J.: Mai întâi trebuie să te înregistrezi, cu datele personale, adresă etc. ca să știi unde mergi să votezi. Asta e mai mult pentru alegerile locale, dar și pentru colegiul elector din care provii. Toată lumea înregistrată votează. Apoi, în fiecare stat există un anumit număr de voturi ale electorilor. În Iowa, de exemplu, cred că acum sunt 4 voturi de elector. Dacă într-un stat s-a votat 50% pentru Obama și 50% pentru Romney, rămâne la latitudinea electorilor cu cine votează. Dacă s-a votat 70% pentru Obama și 30% pentru Romney, atunci e aproape sigur că acel colegiu elector va vota pentru candidatul cu majoritatea de voturi obținute.
Rep.: De când te-ai mutat în România?
G.J.: Din 2006 și n-am mai ieșit din țară de mai bine de un an.
Rep.: Ai cerut cetățenia română?
G.J.: Nu sunt eligibil încă. Trebuie să mai aștept încă vreo doi ani.
Rep.: Dacă ai avea cetățenia română, ai merge la vot?
G.J.: Bineînțeles. Deși sunt realist și-mi dau seama că votul meu probabil nu contează. Dar da, aș vota.
„Aș fi votat pentru schimbare”
Rep.: Cunoști politica românească? De exemplu pentru ultimele alegeri prezidențiale știi cine a candidat?
G.J.: Stai să-mi amintesc cum îi cheamă… Mircea Geoană și Traian Băsescu.
Rep.: Pe cine ai fi ales?
G.J.:L-aș fi votat pe Mircea Geoană.
Rep.: Normal, e pro-american.
G.J.:Nu, de fapt l-aș fi votat pe el doar pentru schimbare.
Rep.: De ce nu vrei schimbarea și în S.U.A.? ai spus că l-ai fi votat pe Obama.
G.J.: Pentru că acolo cred că ar fi o schimbare în mai rău. Nu știu chiar atât de multe lucruri despre Mitt Romney, dar tipul e plin de bani, mega-bogat și merge la restaurante de tip fast-food, era să spun ghetouri… să zicem zone economice mai sărace, în care lucrează doar minorități, iar el vorbește cu oamenii de parcă ar avea ceva în comun. Nu văd politicile lui sociale potrivite pentru nici o categorie socială săracă. Cred că e genul de om care e bogat și vrea să se bucure de bogăția lui.
Rep.: În timpul campaniilor te uiți la dezbateri, le urmărești site-urile, îi asculți să afli ce vor să facă?
G.J.: Cred că majoritatea americanilor vor să știe ceva despre cei pe care o să-I voteze, dar sunt și oameni care spun „Eu sunt republican, voi vota cu republicanii” și la fel și cu democrații. Pe ei probabil nici nu-i interesează ce spun candidații. Eu urmăresc dezbaterile, nu chiar pe toate, dar spre finalul campaniei, chiar mă interesez să aflu cele mai importante puncte din programul lor. Dar îi și cred? Nu. E foarte greu să-i mai crezi (…) Plus că în dezbateri, când li se pun întrebări, ei de fapt nu răspund la întrebări, ci deviază de la subiect și vorbesc despre ceva complet diferit.
Hoția
Rep.: De ce crezi că românii merg la vot în așa procent mic?
G.J.: Vorbind despre asta cu prieteni sau alți oameni, ce am înțeles eu e că la ultimele alegeri Mircea Geoană câștigase votul, dar a fost furat. Asta am auzit. Și atunci oamenii pe bună dreptate cred că votul lor nu contează. Cred că e același lucru ce s-a întâmplat în 2000 și S.U.A. cu George Bush și al Gore. Nu știu foarte multe detalii, dar asta spun oamenii. Și mai e ceva, nu știu dacă oamenii de aici au încredere așa de mare în sistemul democratic. În S.U.A. e altfel, pentru că folosim sistemul acesta de sute de ani, pe când în România e relativ nou. Români cred că încă au cultura neîncrederii.
Rep.: După ce ai văzut democrația românească 6 ani, ce crezi, merge?
G.J.: Cel puțin pare că merge. Unele lucruri probabil nu le voi înțelege niciodată, din cauza diferențelor culturale. De exemplu, dacă mergi la un ghișeu ca să-ți înnoiești un act… să zicem permisul de conducere și ți se dă o listă cu acte, după care trebuie să umbli prin tot orașul, iar ei știu că nu poți face toate astea într-o zi. Așadar, trebuie să plătești și o taxă de urgență. După care ți se spune „nu veni decât după data de”. După care uiți ultimul lucru, să mergi la oficiul poștal pentru un timbru. Tot nu înțeleg de ce trebuie să cumpăr un timbru dacă nu trimis nimic prin poștă. Revenind, totuși, cred că merge. Până la urmă, România a fost admisă în U.E. și nu cred că ar fi fost admisă, dacă nu funcționa democrația.
La ghișeu în SUA
Rep.: Deci până la urmă birocrația noastră e mai complicată decât a voastră.
G.J.: Cred că diferența e că aici trebuie să treci peste mai multe obstacole. Oamenii care lucrează la ghișee nu te ajută foarte mult. Nu întotdeauna, câteodată chiar te ajută foarte mult. Dar de multe ori pui întrebări, ei răspund că nu știu sau îți spun că nu ești la ghișeul potrivit, tu le spui „nu, nu sunt”, te cerți cu ei 10 minute, după care spun „a, cred că totuși ești la ghișeul potrivit”. Dar, astfel de lucruri sunt și în S.U.A.. Dacă vei merge la un birou de asistență socială, vei vedea oameni bătând palma, spunând bancuri și răzând, iar tu alături de 100 de oameni te întrebi „de ce nu cheamă numărul meu?”.
Senatorul Gyorgy Frunda, candidatul UDMR Mureş pentru Colegiul uninominal numărul 1 Senat, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că strategia Uniunii în privinţa unor alianţe post electorale va fi una ‘deşteaptă’ şi că este nevoie de această organizaţie ‘cu care previi anumite tensiuni etnice’ şi care să rezolve problemele comunităţii maghiare.
‘(…)Va fi o înţelegere deşteaptă. Depinde în ce poziţie vom fi. Pe mine mă încurajează declaraţia fostului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, care spunea că viitorul Guvern trebuie să aibă o relaţie de colaborare cu UDMR, indiferent dacă vom fi într-o coaliţie guvernamentală sau nu. Şi aşa este, pentru că noi nu suntem un partid politic, noi trebuie să rezolvăm problemele comunităţii maghiare. Eu sper să fim în coaliţie guvernamentală, dacă mă întrebaţi. Eu sper acest lucru. Dacă vom avea un Guvern USL – şi aceasta e mai mult ca sigur – dacă putem să ajungem la o siguranţă şi ei să priceapă, şi sunt semne în sensul acesta, că ai nevoie de UDMR, ca reprezentantul legal al comunităţii maghiare din România, cu care previi anumite tensiuni etnice şi rezolvi cerinţele legale ale comunităţii şi prin aceasta întăreşti politica majorităţii şi a ţării, toată lumea are de câştigat’, a arătat Frunda. Candidatul a spus că pe marginea acestui subiect se va mai discuta, iar dacă nu atunci Uniunea va fi în opoziţie.
Senatorul crede că în politică nu există ‘probleme delicate’ şi că orice dispută politică se poate rezolva doar prin negocieri şi discuţii, inclusiv pe marginea unor subiecte pe care anumiţi politicieni le resping în prezent, cum e şi cazul lui Mihai Voicu, vicepreşedintele PNL, care exclude discuţii pe anumite teme.
‘(…) O problemă de colaborare guvernamentală se rezolvă prin discuţie. Nu există nicio problemă delicată sau care să nu poată fi discutată. La UMF – Guvernul din care face parte domnul Voicu a ajutat la detensionarea problemei şi doar lumea academică a ajuns la o înţelegere în şapte puncte. S-a detensionat, cu sprijinul politicului, care e un lucru pozitiv, ar trebui să fim de acord’, a susţinut Frunda.
Acesta a precizat că UDMR va aştepta să vadă cine câştigă alegerile şi va acţiona în consecinţă.
update: Tribunalul Mureş a respins, joi, contestaţia depusă de independentul Sandor Csegzi, împotriva neacceptării candidaturii sale pentru Camera Deputaţilor de către Biroul Electoral Judeţean Mureş, pe motiv că nu a prezentat patru exemplare originale ale listelor de semnături.
Sandor Csegzi a anunţat că va ataca cu recurs decizia Tribunalului Mureş, mai ales că există un precedent judiciar în acest sens, din 2008, de la alegerile locale, când doi candidaţi independenţi au fost acceptaţi, deşi nu aveau tabelele cu semnături în patru exemplare originale.
Acesta a spus că a depus la BEJ Mureş originalul listelor de semnături şi trei exemplare ale listelor de semnături, autentificate la notar, care au practic aceeaşi valoare juridică, conform legii.AGERPRES
Independentul Sandor Csegzi, cel căruia nu i-a fost acceptată candidatura de către Biroul Judeţean Mureş pe motiv că nu a prezentat patru exemplare originale ale listelor de semnături, a declarat joi, în faţa Tribunalului Mureş, care judecă contestaţia sa, că mizează pe precedentul judiciar pentru a putea să se înscrie în cursa electorală.
Sandor Csegzi a declarat, joi, în faţa instanţei de judecată că a depus la BEJ Mureş originalul listelor de semnături şi trei exemplare ale listelor de semnături, autentificate la notar, care au practic aceeaşi valoare juridică, conform legii. Acesta a spus că există două precedente, din alegerile locale din anul 2008, când instanţele de judecată le-au dat câştig de cauză unor candidaţi aflaţi în situaţii similare.
La termenul de joi, Tribunalul Mureş a respins cererea în intervenţie a UDMR Mureş, care, potrivit lui Csegzi, ‘conţine aceeaşi argumentaţie din decizia BEJ Mureş’. Instanţa a rămas în pronunţare.
Sandor Csegzi intenţionează să candideze la Camera Deputaţilor în Colegiul uninominal numărul 1 Târgu Mureş, împotriva deputatului UDMR Karoly Kerekes, precum şi a altor candidaţi ai ARD, USL, PPDD şi PRM.
O altă contestaţie care urmează să fie luată în dezbatere de către Tribunalul Mureş este cea a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), care a atacat decizia Biroului Electoral Judeţean Mureş a candidatului PPMT în Colegiul 3 Camera Deputaţilor, Bereczki Francisc, pe motiv că nu are domiciliul în România.
Biroul Electoral Judeţean Mureş a respins, miercuri, candidatura lui Sandor Csegzi, cel care dorea să candideze independent la Camera Deputaţilor în Colegiul uninominal numărul 1 Târgu Mureş, întrucât nu a depus listele de semnături în patru exemplare originale.
Preşedintele Biroului Electoral Judeţean Mureş, judecătorul Barna Szots, a arătat că Sandor Csegzi a îndeplinit cerinţa referitoare la numărul de semnături valide pentru înregistrarea candidaturii, însă nu a prezentat semnăturile în patru exemplare originale aşa cum cere legea.
Szots a precizat că Sandor Csegzi are la dispoziţie 48 de ore pentru a contesta hotărârea BEJ Mureş, de neacceptare a candidaturii.
Sandor Csegzi, care a fost exclus recent din UDMR, intenţiona să candideze în Colegiul nr. 1 Târgu Mureş, împotriva deputatului Uniunii, Karoly Kerekes.
Aceasta este cea de-a doua candidatură neacceptată de BEJ Mureş, prima respinsă fiind cea a candidatului PPMT pentru Colegiul 3 Camera Deputaţilor, Francisc Bereczki, pe motiv că nu avea domiciliul în România.
BEJ Mureş a acceptat candidaturile a 67 de persoane pentru cele 8 colegii pentru Camera Deputaţilor şi patru pentru Senat, din partea ARD, USL, UDMR, PPDD, PPMT, PRM şi PER.
Preşedintele organizaţiei Mureş a Partidului Civic Maghiar, Laszlo Gyorgy, şi liderul PCM Târgu Mureş, Csaba Palosi, şi-au înregistrat candidaturile luni, la Biroul Electoral Judeţean, sub sigla Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT). ‘Sub sigla Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania vor candida cei din PCM, avem cinci candidaţi din cadrul PCM şi şase din cadrul PPMT. Situaţia este destul de delicată, noi încercăm să facem o campanie în care putem să comunicăm cu oamenii şi să obţinem mandate lângă UDMR şi nu contra UDMR’, a declarat presei Vilmos Portik, liderul PPMT Mureş.
Liderul PCM Târgu Mureş, dr. Csaba Palosi, a precizat la rândul său că decizia de a candida sub sigla PPMT a fost luată la finele săptămânii trecute, când a delegat atribuţiile de preşedinte al organizaţiei municipale unuia dintre vicepreşedinţi.
Preşedintele PCM, Zsolt Biro, a arătat la rândul său că persoanele care candidează sub sigla PPMT sunt membri ai acestei formaţiuni şi că PCM, eventual, va sprijini candidaţi independenţi. ‘Aceşti candidaţi, dacă apar sub sigla PPMT, sunt membri PPMT, nu sunt candidaţi ai PCM. Vom putea sprijini eventual independenţi’, a susţinut Biro.
Pentru Camera Deputaţilor din partea PPMT vor candida în Colegiul nr. 1 Târgu Mureş, Vilmos Portik – specialist în comunicare şi relaţii publice, în Colegiul nr. 2 Târgu Mureş, Zoltan Boros – regizor film, în Colegiul nr. 3 Ferencz Bereczki – inginer constructor, în Colegiul nr. 4 dr. Csaba Palosi – medic veterinar, în Colegiul nr. 5 Laszlo Gyorgy – tehnician în construcţii şi lucrări publice, în Colegiul nr. 6 Zsolt Olvedi – farmacist, în Colegiul nr. 8 Tibor Barabas – inginer maşini şi utilaje.
Pentru Senat, în Colegiul nr. 1 Târgu Mureş candidează Istvan Jakab – manager, în Colegiul nr. 2 Andras Tokes – profesor, în Colegiul nr. 3 Janos Mate – inginer chimist şi în Colegiul nr. 4 Lorand Varga – economist.
Deputatul UDMR Kerekes Karoly a declarat joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că prin decizia Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) de a avea candidaţi proprii s-ar putea întâmpla ca niciun partid maghiar să nu intre în Parlament.
‘Să fie clar acest lucru: nu li se poate interzice (să candideze, n.r.) pentru că partidele pentru ce se înfiinţează? Pentru a participa la alegeri, nu? Dar are această problemă şi altă latură. În cazul nostru, nu e chiar bine această soluţie, pentru că s-ar putea întâmpla ca niciun partid maghiar sa nu intre în Parlament. Deci periclitează de fapt prezenţa reprezentării minorităţii maghiare în Parlamentul României’, a arătat deputatul.
În privinţa accederii în Parlament atât a UDMR, cât şi a PPMT prin varianta pragului alternativ, Kerekes crede că nu ar fi o soluţie prea bună, întrucât dacă maghiarii nu intră în Legislativ într-un număr suficient, nu vor putea avea un grup parlamentar propriu.
‘S-ar putea să se întâmple aşa cum zic ei (să intre şi UDMR şi PPMT, prin prag alternativ, n.r.). Dar dacă nu se vor aduna, adică nu vom reuşi să intrăm în Parlament într-un număr suficient, atunci nu putem forma un grup parlamentar. Şi dacă nu ai grup parlamentar, dacă grupul parlamentar este inexistent, sunt nişte parlamentari, acolo, indiferent că de la PCM sau UDMR… Dacă suma lor nu reprezintă acel număr care este necesar pentru un grup parlamentar, n-ai făcut nimic. Pentru că toate funcţiile în Parlament, influenţa în mersul anumitor lucruri… nu există grup parlamentar, atunci n-ai pe cine delega în acele funcţii’, a spus deputatul UDMR.
În privinţa preconizatei fuziuni dintre Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi Partidul Civic Maghiar, Kerekes Karoly a arătat că aceasta nu este exclusă şi că numirea liderului PCM, Szasz Jeno în funcţia de şef al Institutului pentru Strategii Naţionale din Ungaria ar fi fost o manevră de îndepărtare a acestuia de la conducerea formaţiunii.
‘Nu este exclusă fuziunea, pentru că eu cred că domnul Szasz Jeno de aceea a primit acea funcţie, ca să fie îndepărtat din fruntea PCM, ca să nu mai creeze probleme. Şi atunci, vor fuziona, dar nu ştiu dacă vor avea timp, anumite proceduri sunt necesare. Dacă vor fi în coaliţie, e nevoie de un anumit prag; pentru fuziune trebuie un Congres, la ambele partide, după aceea să se înţeleagă asupra persoanelor care vor reprezenta în bloc aceste două formaţiuni. Nu e sigur că se va întâmpla această fuziune în curând’, a arătat Kerekes.
Europarlamentarul Laszlo Tokes, liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), a declarat presei, miercuri, la Târgu Mureş, că dacă nu se poate face o înţelegere pentru reprezentarea unitară a maghiarilor în Parlament, aceasta trebuie ”forţată”.
”Este o ruşine a ungurimii că UDMR se înţelege mai bine cu fraţii noştri români decât cu fraţii lui maghiari. Ar fi trebuit să ne înţelegem să împărţim baza electorală între noi, să găsim formele adecvate ale dobândirii a unei reprezentanţe cât mai mari în Parlamentul României. De fapt, UDMR este un partid maghiar postcomunist de felul partidului lui Ponta şi cel al lui Antonescu, care încă nu şi-a identificat identitatea. Dacă prin înţelegere nu se poate realiza reprezentarea democratică a comunităţii maghiare, trebuie să o forţăm prin metode politice şi printr-un concurs democratic, ceea ce este inacceptabil de către un partid postcomunist de tip totalitar”, a arătat Tokes.
Europarlamentarul consideră că încă nu este târziu ca România se conformeze ”exigenţelor democratice ale aproape două milioane de etnici maghiari”.
În municipiul Târnăveni la urne s-au prezentat un număr de 9.512 alegători, adică un procent de aproape 43% din populaţia cu drept de vot a oraşului. Comparativ cu rezultatele de la alegerile locale din luna iunie, participarea la vot a fost mai redusă. În 10 iunie la urne s-au prezentat 10.830 alegători, adică un procent de 47,44 %.
Dintre participanţii la referendum 8.568 au votat pentru demiterea preşedintelui, iar 854 împotriva demiterii preşedintelui Traian Băsescu, diferenţa de voturi reprezentând buletinele anulate. Astfel și participarea la vot de la Târnăveni a invalidat referendumul deoarece s-au prezentat la urne doar 42,28 % din populaţia cu drept de vot, din totalul de 22.496 de alegători de pe listele electorale.
Ciudățenia
Listele electorale nu au fost însă tocmai conforme cu realitatea, deoarece populaţia oraşului s-a redus la 20.685 de locuitori conform datelor ultimului recensământ, iar listele electorale nu au fost actualizate, pe vechile liste populaţia fiind mai mare cu aproape 2.000 de persoane.
Deși a câștigat alegerile pentru Primăria Tîrgu-Mureș, Dorin Florea a demisionat din funcția de vicepreședinte PDL la nivel central. Decizia vine în contextul valului de declarații legate de nevoia de demisie în bloc a conducerii centrale a PDL în urma rezultatelor extrem de slabe obținute de partid la alegerile locale, comparativ cu cele din 2008. Chiar și în județul Mureș, PDL a pierdut câteva primării importante, cum ar fi Luduș sau Târnăveni.
Până la această oră, cei mai incisivi împotriva actualei conduceri au fost Elena Udrea (demisionară de la conducerea PDL București și din funcție de vicepreședinte PDL central), Gheorghe Ștefan, de la Piatra Neamț, care de asemenea a demisionat din funcția de conducere a PDL la nivel central și Gheorghe Flutur, care opina că întreaga conducere centrală a partidului ar trebui să facă analiza alegerilor locale cu mandatele pe masă.
Dorin Florea păstrează totuși funcția de președinte la organizația județeană PDL Mureș, poziție pe care o deține fără întrerupere imediat după decizia de intrare în Partidul Democrat, între timp transformat în Partidul Democrat Liberal.
Preşedintele în exerciţiu al Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emoke, care a pierdut alegerile în faţa lui Ciprian Dobre, din partea USL, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că diplomaţia ungară va trebui să facă o analiză a ceea ce a stârnit confuzia în rândul populaţiei maghiare şi a determinat-o să nu iasă la vot şi ‘să renunţe la această intervenţie deloc dorită şi destul de agresivă’.
‘Eu cred că diplomaţia maghiară trebuie să analizeze acest lucru şi să renunţe la această intervenţie deloc dorită şi destul de agresivă, pentru că nu ne ajută, din contră, ne dezbină (…) În ciuda faptului că Biro Zsolt (candidatul PCM la preşedinţia CJ Mureş -n.r.) a reuşit să adune un număr insuficient de voturi pentru a putea negocia eventual cu acesta, numărul de aproape 11.198 nu ajunge niciunde, însă a fost suficient ca prin prezenţa demnitarilor de rang înalt din Ungaria populaţia să fie total derutată, alegătorii maghiari să rămână departe de urne – am informaţii precise că unii, fiind chiar membri în comisiile electorale, nu au dorit să îşi exercite dreptul de vot, tocmai datorită situaţii confuze’, a arătat Lokodi, făcând referire la vizitele demnitarilor unguri Lazlo Kover şi Zsolt Nemeth.
Aceasta a arătat că populaţia maghiară nu ştie să citească printre rânduri, iar mesajele politice din partea demnitarilor din Ungaria ‘nu au fost unele pozitive, ci total derutante, tocmai de aceea oamenii nu s-au mai mobilizat’. Lokodi a felicitat populaţia românească din judeţ, care s-a mobilizat, în comparaţie cu 2008, şi a participat la vot în număr mare, arătând că şi acest lucru se datorează ‘vizitelor dese din Ungaria’. ‘Aceasta iarăşi datorită vizitelor dese din Ungaria, pentru că, normal, noi ştim că aici putem trăi în mod paşnic, dar dacă cineva din afară vrea să vină şi să ne arate ce avem de făcut, acest lucru ne derutează, şi pe unguri, şi pe români. Ar fi fost mult mai bine şi mult mai eficient dacă cei care au făcut vizite şi încoace şi încolo prin judeţul Mureş, Harghita şi Covasna rămâneau liniştiţi acasă şi îşi vedeau de treburile lor, că şi ei au mult de lucru’, a afirmat Lokodi.
Ea a precizat că PCM a adunat 7.428 de voturi, PPMT a adunat 4.641 de voturi, număr insuficient pentru a trece pragul electoral ‘nici dacă puneau voturile împreună’ şi nu au obţinut nici măcar un consilier. ‘Acest lucru ne duce la concluzia, în urma analizei, că ei sperau că vor obţine locuri ca şi consilieri în CJ şi prin aceasta vor avea o prezenţă activă politică în viaţa judeţului. Iată că nu s-a adeverit, iată că populaţia nu a ştiut cum să reacţioneze la aceste mesaje. Eu consider că şi aici cele două partide susţin degeaba că au avut succes, dar nu au avut succes, ci au reuşit să dezbine populaţia maghiară şi nu au reuşit să transmită un mesaj către acel segment care până acum a rămas departe de vot din varii motive – că nu-i place de UDMR, că nu-i place de ochii mei sau de freza lui Frunda. Acum chiar că a rămas populaţia maghiară departe de vot’, a afirmat Lokodi Edita Emoke. Aceasta speră ca în urma unei posibile înţelegeri cu USL să obţină funcţia de vicepreşedinte al CJ Mureş şi astfel să contribuie la finalizarea unor proiecte europene începute în timpul preşedinţiei sale. Lokodi a arătat că strategia UDMR va fi făcută astfel încât fiecare administraţie condusă de reprezentanţi ai acestei formaţiuni să simtă că este sprijinită.
Precizăm că deputatul Ciprian Dobre, care a candidat din partea Uniunii Social Liberale (USL) Mureş a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Mureş cu 40,64% din voturi, învingând-o pe principala contracandidată, Lokodi Edita Emoke, din partea UDMR, care a obţinut 34,87% din sufragii. În urma repartizării mandatelor în CJ Mureş, USL a primit 13, UDMR a primit 13, Alianţa pentru Mureş a primit 6, iar PPDD a primit două mandate.
Primarul Dorin Dăneșan a reușit să convingă sighișorenii pentru a cincea oară să-l aleagă pentru postul de primar. El a câștigat cu o diferență clară de peste 10% un nou mandat – 36,49%, în timp ce al doilea clasat a fost Iulian Sîrbu din partea Uniunii Independente pentru Sighișoara cu 23,80%. Candidatul PD-L (Alianța pentru Mureș) Dan Colceriu a obținut poziția a treia la foarte mică distanță de Sîrbu cu 23,16%, iar candidatul PP-DD Șuteu Octavian a obținut 8,36% puțin peste candidatul UDMR, Gal Erno, cu 6,14%.
USL câștigător, dar nu majoritar
USL a obținut 8 mandate în Consiliul municipal Sighișoara din totalul de 19, urmată fiind de ApMS cu 4, Uniunea Independentă pentru Sighișoara (UIPS) 3, UDMR 3 și PP-DD 1. Astfel următorii consilieri vor fi în slujba municipalității în următorii patru ani: de la UDMR Gáll Ernő, Tóth Tivadar și László Imola. De la Alianța pentru Mureș și Sighișoara: Sbârcea Damian Florian, Gavrilă Ionel, Enescu dan Constantin și Oprean Petru; de la Uniunea Social-Liberală: Marieta Maria Fintoc, Cristian Ciucan, Adrian Burlacu, Ovidiu Daniel Matei, Dan Eugen Bândea, Dan Terțe, Adrian Constantin Gherca, Adrian Bontea; de la Partidul Poporului Dan Diaconescu: Marian Iosif și de la Uniunea Independentă Pentru Sighișoara Ioan Sârbu iulian Claudiu Pop, Tiberiu Nicolae Ferenț.
Adunarea Generală a UDMR Târgu Mureş l-a ales, marţi seara, cu unanimitate de voturi pe Peti Andras în funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale, care îl înlocuieşte astfel pe dr. Benedek Istvan, cel care şi-a prezentat demisia după alegerile locale din vara anului trecut, în urma pierderii alegerilor pentru Primăria Târgu Mureş de către Frunda Gyorgy. Peti Andras, care este consilier judeţean şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului ‘Transilvania’ Târgu Mureş, a fost singurul candidat nominalizat pentru această funcţie.
În municipiul Târnăveni la urne s-au prezentat un număr de 9.512 alegători, adică un procent de aproape 43% din populaţia cu drept de vot a oraşului. Comparativ cu rezultatele de la alegerile locale din luna iunie, participarea la vot a fost mai redusă. În 10 iunie la urne s-au prezentat 10.830 alegători, adică un procent de 47,44 %.
Deși a câștigat alegerile pentru Primăria Tîrgu-Mureș, Dorin Florea a demisionat din funcția de vicepreședinte PDL la nivel central. Decizia vine în contextul valului de declarații legate de nevoia de demisie în bloc a conducerii centrale a PDL în urma rezultatelor extrem de slabe obținute de partid la alegerile locale, comparativ cu cele din 2008. Chiar și în județul Mureș, PDL a pierdut câteva primării importante, cum ar fi Luduș sau Târnăveni.
Preşedintele în exerciţiu al Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emoke, care a pierdut alegerile în faţa lui Ciprian Dobre, din partea USL, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că diplomaţia ungară va trebui să facă o analiză a ceea ce a stârnit confuzia în rândul populaţiei maghiare şi a determinat-o să nu iasă la vot şi ‘să renunţe la această intervenţie deloc dorită şi destul de agresivă’.
Primarul Dorin Dăneșan a reușit să convingă sighișorenii pentru a cincea oară să-l aleagă pentru postul de primar. El a câștigat cu o diferență clară de peste 10% un nou mandat – 36,49%, în timp ce al doilea clasat a fost Iulian Sîrbu din partea Uniunii Independente pentru Sighișoara cu 23,80%. Candidatul PD-L (Alianța pentru Mureș) Dan Colceriu a obținut poziția a treia la foarte mică distanță de Sîrbu cu 23,16%, iar candidatul PP-DD Șuteu Octavian a obținut 8,36% puțin peste candidatul UDMR, Gal Erno, cu 6,14%.