simplificarea

D.G.

Simplificarea procedurilor de urbanism și construcții și accelerarea investițiilor

📍În cadrul Comisiei parlamentare UNESCO, am dezbătut și avizat favorabil Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2025 privind simplificarea procedurilor în urbanism și construcții și accelerarea investițiilor – L120/2025.

Obiectivul principal: eficientizarea procesului de autorizare a construcțiilor și susținerea investițiilor prin reducerea birocrației.

📌 Măsuri esențiale prevăzute de proiect:

• Reducerea cu cel puțin 50% a duratei de emitere a autorizațiilor de construcție, de la 270 la 135 de zile (comparativ cu anul 2020);

• Avizul de oportunitate pentru PUZ-uri se va emite în maximum 30 de zile;

• Scutirea de taxe pentru avize în cazul investițiilor finanțate din fonduri publice;

📆 Stabilirea unor termene clare pentru emiterea avizelor:

▫️ 30 de zile pentru etapa de amenajare a teritoriului/urbanism;

▫️ 15 zile pentru faza de autorizare a construirii;

📑 Instituțiile avizatoare pot solicita completări o singură dată, justificat tehnic și juridic. După depunerea documentației completate, avizul se emite în 15 zile sau se respinge justificat;

✅ Dacă în termen de 30 de zile nu sunt formulate observații sau o respingere motivată, documentația se consideră completă și corectă.

⚖️ Respingerile nejustificate sunt sancționate contravențional de către Inspectoratul de Stat în Construcții;

• Valabilitatea avizelor și acordurilor se menține până la recepția finală a lucrărilor, în lipsa modificărilor fundamentale;

📊 Este prevazută prioritizarea investițiilor finanțate prin PNRR, analizarea și avizarea în regim de urgență;

🌐 Prevederile se aplică tuturor investițiilor – publice naționale, europene sau private – începând cu data intrării în vigoare a actului normativ.

deputat Dumitrița Gliga

Stirile Punctul

Fundaţia Monitorul Secuiesc a obţinut în instanţă simplificarea procedurii de raportare a plângerilor privind discriminarea

Fundaţia Monitorul Secuiesc a obţinut în instanţă dreptul ca, în viitor, petenţii să nu mai fie obligaţi să cunoască adresa persoanei reclamate pentru ca plângerea lor să fie analizată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – se arată într-un comunicat remis, marţi, de organizaţia nonguvernamentală din Gheorgheni, agenţiei ungare de presă MTI.

Zsolt Árus, preşedintele fundaţiei, a prezentat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, demersurile juridice care au dus la modificarea regulamentului de funcţionare al CNCD. Potrivit documentaţiei trimise agenţiei ungare de presă MTI, organizaţia a depus o plângere împotriva unui locuitor din Bucureşti care a participat şi a instigat împotriva inaugurării statuii lui Kölcsey Ferenc de la Carei, eveniment tulburat de naţionalişti români, în data de 12 aprilie 2023.

Potrivit documentului, CNCD a respins soluţionarea plângerii pe motiv că aceasta conţinea doar numele persoanei reclamate, dar nu şi adresa acesteia. Potrivit regulamentului de funcţionare al CNCD, plângerea trebuie să includă atât numele, cât şi adresa persoanei reclamate – în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul. Totuşi, fundaţia susţine că legislaţia românească care transpune Directiva europeană 2000/43/CE – ce sancţionează discriminarea, instigarea, comportamentul umilitor, etc. – prevede o procedură asemănătoare celei penale, iar depunerea plângerii nu este condiţionată de cunoaşterea numelui sau a altor date personale ale făptuitorului. La fel ca instanţele, CNCD poate solicita aceste informaţii de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, lucru pe care îl şi face în cazul procedurilor iniţiate din oficiu – au subliniat reprezentanţii fundaţiei.

Fundaţia a contestat în instanţă decizia CNCD, iar într-un nou demers juridic a solicitat şi modificarea regulamentului de funcţionare al instituţiei, cerând eliminarea prevederii criticate. În opinia ONG-lui, această regulă îngreuna accesul victimelor la dreptate şi împiedica tragerea la răspundere a celor care încalcă legislaţia.

Prin sentinţa din data de 10 octombrie 2024, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat prevederea criticată din regulamentul CNCD şi, întrucât instituţia nu a contestat decizia, aceasta a rămas definitivă. Într-o altă hotărâre, din data de 1 aprilie 2025, aceeaşi instanţă a anulat şi decizia prin care CNCD respinsese plângerea referitoare la cazul din Carei, obligând instituţia să soluţioneze plângerea iniţială – a precizat fundaţia.

Fundaţia Monitorul Secuiesc a făcut un apel către maghiarii din Transilvania, îndemnându-i ca, în cazul în care sunt victime ale discriminării sau instigării, să depună plângeri la CNCD. „Este un interes social ca nivelul discursului public să se îmbunătăţească, iar pentru asta este nevoie ca oamenii să conştientizeze că faptele lor pot avea consecinţe şi să se gândească de două ori înainte de a-şi manifesta public sentimentele antimaghiare” – subliniază documentul.

Sursa: MTI

Stirile Punctul

Proiect legislativ pentru simplificarea procedurii de scoatere din evidența cazierului fiscal a contribuabililor reactivați

  • O inițiativă de lege propune ca toți contribuabilii reactivi să fie radiați din cazierul fiscal la data reactivării, nu după 3 luni, eliminând astfel tratamentul, considerat inechitabil în proiect, aplicat celor inactivați pentru neactualizarea unor date la Registrul Comerțului.

Un nou proiect de lege înregistrat în acest an la Senat aduce în prim-plan o problemă puțin cunoscută, dar cu impact major asupra mediului de afaceri din România: regimul disproporționat al scoaterii din evidența cazierului fiscal a contribuabililor care au fost declarați inactivi fiscal.

S-ar modifica de fapt articolului 6 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

Proiectul vizează modificarea unui mecanism considerat nedrept, care sancționează în mod inegal contribuabilii în funcție de cauza inactivării, chiar și atunci când aceasta a fost remediată în totalitate.

Schimbarea

Potrivit legislației în vigoare, mai exact articolului 6, alin. (1), litera h) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015, contribuabilii care sunt declarați inactivi din cauza nedepunerii declarațiilor fiscale pe o perioadă de șase luni sunt scoși din evidența cazierului fiscal în ziua reactivării.

Însă, în alte cazuri de inactivitate – unele cu o gravitate similară sau chiar mai mică – contribuabilii trebuie să aștepte trei luni de la data reactivării pentru a fi șterși din cazier.

Concret, este vorba despre situațiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b)-c) și e)-g) din Codul de procedură fiscală, cum ar fi:

  • declararea unor sedii fictive sau imposibil de identificat;
  • expirarea duratei de funcționare a societății;
  • lipsa organelor statutare;
  • expirarea duratei de deținere a spațiului cu destinație de sediu social.

Toate aceste situații pot fi remediate relativ rapid de contribuabil, dar în ciuda remediilor efectuate și a reactivării din punct de vedere fiscal, aceștia continuă să fie penalizați suplimentar, rămânând cu „stigmatul” din cazier pentru încă 90 de zile. Această abordare este considerată de inițiatorii proiectului o inechitate care nu se justifică.

Propunerea legislativă înregistrată la Senat și pentru care s-a solicitat deja punctul de vedere al Guvernului vizează eliminarea acestei discriminări. Concret, proiectul propune ca și în cazul contribuabililor inactivați din motivele menționate anterior – care nu țin întotdeauna de rea-voință, ci adesea de neactualizarea unor date în Registrul Comerțului – scoaterea din evidența cazierului fiscal să se facă în aceeași zi cu reactivarea fiscală.

Proiectul de lege propriu-zis

Inițiatorii consideră că „nu se justifică o pedeapsă mai mare pentru aceste fapte în comparație cu celelalte fapte” și argumentează că, odată ce contribuabilul a remediat cauza inactivării, menținerea acestuia în evidența cazierului fiscal pentru încă trei luni este o sancțiune suplimentară, lipsită de fundament logic și juridic.

Conform inițiativei, noua lege ar avea un articol unic pentru modificarea articolului 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal.

La articolul 6 alineatul 1 din Ordonanţa Guvemului m. 39/2015 privind cazierul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 655 din 31 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) contribuabilul declarat inactiv a fost reactivat. Data scoaterii din evidenţă este data reactivării contribuabilului, în situaţia în care acesta a fost declarat inactiv pentru cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. a), e) -g) sau data împlinirii unui temen de 3 1uni de la data reactivării contribuabilului, în situaţia în care acesta a fost declarat inactiv pentru cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b)-c) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de proceduă fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste prevederi sunt aplicabile şi reprezentanţilor legali, respectiv reprezentanţilor desemnaţi ;”

Comunicarea deficitară dintre autorități și contribuabili

Proiectul aduce în discuție și o altă vulnerabilitate a sistemului fiscal: dificultățile de comunicare între ANAF, ONRC și contribuabili. Conform expunerii de motive, notificările privind starea de inactivare sunt transmise în multe cazuri prin Spațiul Privat Virtual (SPV), o platformă care nu este utilizată de toți contribuabilii sau, în cazurile în care este folosită, notificările sunt adesea vizualizate prea târziu, după expirarea termenelor de remediere.

Această situație face ca un număr semnificativ de contribuabili să nu afle la timp că au fost declarați inactivi, iar ulterior, deși revin în legalitate, să suporte consecințele prelungite ale acestei lipse de informare.

Impactul asupra mediului de afaceri

Cazierul fiscal este un instrument esențial în evaluarea bonității și seriozității fiscale a unei firme sau persoane fizice autorizate. Apariția unui istoric de inactivitate fiscală poate afecta accesul la finanțare, credibilitatea în fața partenerilor de afaceri și capacitatea de a participa la licitații publice.

„Menținerea unei astfel de înregistrări după reactivare, în ciuda faptului că toate obligațiile au fost îndeplinite, este echivalentă cu o sancțiune reputațională nedreaptă”, se arată în expunerea de motive. De aceea, modificarea propusă este considerată nu doar un act de justiție fiscală, ci și un sprijin concret acordat mediului de afaceri, în special antreprenorilor mici care nu dispun întotdeauna de consultanță fiscală profesionistă.

În plus, proiectul ar putea avea și un efect indirect benefic asupra activității ANAF și ONRC, reducând din volumul de cereri, reclamații și contestații depuse de contribuabili care consideră că au fost tratați inechitabil.

Proiectul a fost înregistrat oficial la Senat și, potrivit procedurii parlamentare, va fi analizat de comisiile de specialitate înainte de a ajunge în plen. Guvernul urmează să emită un punct de vedere, care va cântări semnificativ în dezbaterea parlamentară. Dacă va fi aprobat, modificarea ar putea intra în vigoare începând cu următorul exercițiu fiscal.

 

Sursa: Termene.ro

Stirile Punctul

Guvernul a aprobat simplificarea procedurilor de călătorie la ieşirea din ţară a minorilor

Guvernul a aprobat, joi, o hotărâre potrivit căreia persoanele fizice majore, care însoţesc minorii la ieşirea din ţară, nu vor mai fi obligate să prezinte certificatul de cazier judiciar.

„O altă decizie de interes pentru cetăţeni se referă la simplificarea procedurilor de călătorie la ieşirea din ţară în cazul minorilor. În speţă, se elimină obligativitatea persoanei fizice majore, care însoţeşte minorul la ieşirea din ţară, de a prezenta certificatul de cazier judiciar. Poliţiştii de frontieră pot verifica situaţia judiciară a însoţitorilor adulţi ai minorilor prin intermediul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar ROCRIS, iar cazierul judiciar poate fi emis astfel pe loc”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, după şedinţa Executivului, care s-a desfăşurat la Timişoara.

El a arătat că poliţiştii de frontieră au acces la cele mai recente informaţii cuprinse în certificatul de cazier judiciar al unei persoane.

„Aceeaşi Hotărâre de Guvern reglementează posibilitatea de expediere a paşaportului simplu electronic prin servicii de curierat la orice adresă de pe teritoriul României, cu costurile acoperite de solicitanţi, expedierea în cauză realizându-se în contul sumei plătite cu titlul de contravaloare a paşaportului. Sistemul va fi operaţionalizat de la data asigurării condiţiilor tehnice necesare. Deci, mai avem un pas, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2025”, a mai precizat Mihai Constantin. AGERPRES