România copiază modelul Trump: vize de rezidență pentru investitori străini pentru 400.000 de euro.
Un proiect de lege introduce Programul de Rezidență prin Investiție („Golden Visa”), care oferă cetățenilor din state non-UE permis de ședere temporară pe 5 ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții minime de 400.000 euro. Investițiile eligibile includ titluri de stat, proprietăți imobiliare, fonduri de investiții sau acțiuni la companii listate la bursă. După 5 ani, deținătorii pot solicita cetățenia română.
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul educație terțiară, cu doar 23,2% din populația cu vârste între 25 și 34 de ani având studii superioare complete în 2024, conform datelor publicate astăzi de Eurostat. Cifra este semnificativ sub media UE de 44,1%.
Media europeană a înregistrat o creștere remarcabilă, de la 39,6% în 2019 la 44,1% în 2024, ceea ce indică faptul că UE este pe drumul cel bun pentru atingerea țintei din cadrul strategic al Spațiului European al Educației pentru 2030, care prevede o rată de cel puțin 45%.
Țările cu cele mai bune performanțe în 2024 au fost Irlanda (65,2%), Luxemburg (63,8%) și Cipru (60,1%). La polul opus, alături de România, se află Italia (31,6%) și Ungaria (32,3%).
Mai multe femei decât bărbați absolvenți de facultăți
La nivel european, diferențele între femei și bărbați sunt considerabile: 49,8% dintre femeile cu vârste între 25-34 de ani au educație terțiară, comparativ cu 38,6% dintre bărbați. Această tendință se păstrează și în România, unde femeile depășesc bărbații la acest capitol.
Cele mai mari discrepanțe între genuri se înregistrează în Slovenia (55,7% femei versus 32,0% bărbați), Letonia (56,8% versus 33,9%), Estonia (53,9% versus 32,3%) și Croația (50,1% versus 29,6%).
Rata scăzută de educație terțiară din România are implicații directe asupra competitivității economice și asupra capacității țării de a atrage investiții în sectoarele cu valoare adăugată mare.
Atitudinile la vârf împotriva migranților „nu ajută România să progreseze”, crede Nikkhil Manshramani, a cărui companie a adus în România peste 5.000 de muncitori în ultimii 6 ani, dintre care 90% lucrează în construcții.
Acum o săptămână, Dan Tanasă, vicepreședinte AUR, scria pe Facebook: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. Citește articolul complet pe hotnews.ro.
Cu un număr total de aproximativ 36.231 de studenți în anul universitar curent, România înregistrează ca cetățeni străini la studiu sub 10% din totalul studenților, fiind astfel o destinație mai degrabă ocolită.
Dintre aceștia, majoritatea de 26.412 studenți (72,9% din total), vin din alte state europene, cel mai probabil atrași de taxele de studii mai mici comparativ cu cele din vestul continentului. Asia ocupă a doua poziție ca regiune de proveniență a studenților străini, cu 5.784 de studenți (16%), urmată de Africa cu 3.419 studenți (9,4%). Prezența americană în universitățile românești este mai modestă, cu 396 de studenți din America de Nord și 220 din America Centrală și de Sud, reprezentând împreună doar 1,7% din totalul studenților străini.
România în contextul european
Conform celor mai recente statistici Eurostat publicate în august 2025, România se aliniază tendinței generale europene, unde în 20 de state membre UE, cea mai mare grupă de studenți străini provine tot din Europa.
România nu figurează însă în topul țărilor cu cea mai mare pondere de studenți străini, din totalul numărului de studenți. Luxemburg conduce cu 52,3%, Malta cu 29,6% și Cipru cu 22,3%, însă observăm că toate sunt state cu populații mici. După aceste state, clasamentul este completat de Austria, Cehia și Slovacia, cu procente între 15-20% din totalul studenților fiind reprezentate de străini. România se poziționează ca o destinație mai puțin dezirabilă, reușind să depășească doar state precum Polonia, Italia, Grecia, Croația și Spania.
Creștere constantă în ultimii ani
Datele oficiale indică o creștere de peste 26% a numărului de studenți străini în ultimii șase ani, de la 27.955 în anul universitar 2016-2017 la 35.392 în 2021-2022. Această evoluție pozitivă plasează România pe o traiectorie ascendentă în atragerea talentelor internaționale. Ponderea studenților străini a crescut la 7,4% în 2022, cu 4,5 puncte procentuale mai mult comparativ cu perioadele anterioare, apropiindu-se de media europeană.
Persoanele fizice sosite în România care au o ședere mai lungă de 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, au obligația completării unui formular care poartă denumirea de Z015 – Chestionar de rezidență fiscală, conform legislației în vigoare. Citește articolul complet
România traversează o perioadă fără precedent în ceea ce privește atragerea forței de muncă străine. Cifrele oficiale, dar și datele independente din piață confirmă această tendință și ne arată că în doar câteva decade, am trecut de la probleme cu rate de ocupare a forței de muncă, la deficitele acute de personal în anumite sectoare.
Avize record în primele șapte luni ale anului
Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată o activitate intensă în prima parte a anului 2025. Polițiștii de imigrări au emis, la nivel național, 49.643 de avize de angajare în muncă pentru străinii care doresc să lucreze în România în perioada 1 ianuarie – 31 iulie. Această cifră reprezintă aproape jumătate din contingentul anual aprobat, fiind utilizat în proporție de 49,6% până la sfârșitul lunii iulie.
Structura acestor avize relevă prioritățile pieței muncii din România. Majoritatea avizelor au fost eliberate pentru lucrători permanenți, fiind înregistrate 49.139 de astfel de documente, ceea ce sugerează că angajatorii caută stabilitate pe termen lung. Restul avizelor s-au distribuit între diverse categorii: 169 pentru lucrători sezonieri, 115 pentru lucrători înalt calificați, 187 pentru lucrători detașați și 28 pentru transferuri în cadrul aceleiași companii (ICT). Mai trebuie spus că o parte din ei vin chiar în Mureș. Deși Inspectoratului General pentru Imigrări nu dă date defalcate pe județe, știm că încă din 2019 peste 600 de cereri veneau pentru angajări în județul Mureș. Păstrând proporțiile, putem asuma că acum, doar din primele 7 luni ale anului, e destul de probabil că numărul acestora e tot de ordinul sutelor, dacă nu cumva a trecut de 1.000.
O cerere în continuă expansiune
Companiile de recrutare confirmă că această tendință nu doar că se menține, ci se intensifică. Firmele de recrutare a forței de muncă susțin că cererea pentru angajații non-UE a atins cifre record, în prima parte a acestui an. Mai mult decât atât, specialiștii estimează o accelerare semnificativă în perioada următoare.
Melania Pop, Managing Partner la International Work Finder, citată de o analiză Termene.ro, spune că în 2025, firma pe care o reprezintă are aproximativ 1.000 de cereri de furnizare de angajați pe lună, în principal din partea companiilor din producție, retail, construcții, logistică, HoReCa, agricultură și transporturi.
Anticipările pentru perioada următoare sunt și mai ambițioase. Se așteaptă la o majorare de 30-40% a cererilor începând cu jumătatea lunii august, în industriile cu volum mare de muncă operațională, pe măsură ce companiile se pregătesc pentru perioada de vârf de toamnă-iarnă.
Sectoarele cu cea mai mare cerere
Piața muncii românești prezintă o diversificare interesantă în ceea ce privește sectoarele care solicită forță de muncă străină. Cele mai active sectoare rămân construcțiile, transportul rutier, agricultura, serviciile de curățenie, retailul și industria alimentară.
International Work Finder, spun că în ultimii 8 ani de activitate au furnizat peste 4.000 de angajați plasați în logistică și depozite, 3.000-4.000 în curierat și livrări, peste 3.000 în HoReCa, peste 2.500 în construcții, peste 1.800 în automotive și peste 1.600 în sectorul de reciclare.
Profilul căutat de angajatori
Angajatorii caută în special personal necalificat sau semicalificat, dispus să lucreze pe perioade mai lungi și să respecte programul și ritmul de lucru cerut. Însă preferințele se îndreaptă tot mai mult către stabilitate: tot mai mulți angajatori își doresc lucrători stabili, responsabili, care pot fi fidelizați, în dauna sezonierilor.
Din punct de vedere geografic, în această an s-a observat o creștere constantă a cererii, în special pentru lucrători din Asia, care vin cel mai adesea din țări precum Nepal, Bangladesh, India sau Sri Lanka, conform Mădălinei Anghene director executiv Angajații Ideali SRL.
Experţii străini şi români prezenţi la Praid, care sprijină activitatea autorităţilor în situaţia de criză provocată de inundarea salinei, au propus executarea a două lucrări de barare pe pârâul Corund, pentru a reduce viteza de curgere a apei, măsurile având ca efect, printre altele, scăderea riscului de prăbuşire bruscă în zona sufoziilor apărute.
Potrivit unei informări transmise de Instituţia Prefectului Harghita după şedinţa operativă de duminică, măsurile propuse au fost acceptate de Administraţia Naţională Apele Române şi Salrom, una dintre lucrările de barare fiind realizată în cursul zilei de sâmbătă, iar cealaltă urmând să fie finalizată duminică.
„În urma analizelor efectuate, experţii străini şi români au propus executarea a două lucrări de barare pe pârâul Corund (două praguri de liniştire), cu înălţime maximă de 40 de centimetri, propunere acceptată de ANAR şi de Salrom. Efectul estimat al acestor măsuri este de a reduce viteza de curgere a apei şi de a menţine un nivel cvasi-stabil în zona sufoziilor, pentru a asigura un timp suplimentar şi pentru a reduce riscul de prăbuşire bruscă în areal, precum şi o posibilă reducere a salinităţii în aval, respectiv va mări rezistenţa la debit şi se va reduce turbiditatea şi eroziunea în aval. Prima secţiune, poziţionată în aval de canalul de deviere provizorie pentru montarea tuburilor corugate, creat artificial de constructorul contractat de Salrom, se va efectua prin grija acestuia şi se află în amonte de podul de acces spre platforma minieră afectată, la o distanţă de 195 de metri, care urmează a fi executată în cursul zilei de 8 iunie. A doua secţiune, situată în amonte de acelaşi pod, la o distanţă de aproximativ 75 de metri, puţin în aval de staţia de tratare, se va efectua prin grija ANAR, realizată în data de 7 iunie”, se arată în informarea Instituţiei Prefectului Harghita.
Totodată, experţii „au avansat cu clarificarea volumetriilor minelor Iosif şi Dozsa”, iar duminică „vor iniţia modalităţi de calcul şi posibile scenarii de colaps, urmând să fie furnizate noi date despre eventualele zone noi care pot fi afectate”.
În informare sunt prezentate şi activităţile desfăşurate de Salrom şi constructorul contractat pentru devierea cursului pârâului Corund.
De asemenea, se precizează că salinitatea apei în mină este în creştere uşoară la galeria de coastă, de la 280,78 gr/l la 287,05 gr/l, iar la mina Iosif – de la 286,62 gr/l la 288,2 gr/l.
În ceea ce priveşte temperatura apei din salină, aceasta este constantă, atât la galeria de coastă, cât şi la mina Iosif, în vreme ce concentraţia de CH4 (metan – n.r.) la galeria de coastă este în scădere, de la 0,37 vol% la 0,3 vol%.
Prefectura Harghita a prezentat şi rezultatele monitorizării cantitative a pârâului Corund, care arată că debitele şi nivelurile sunt în scădere la Ocna de Jos şi Praid.
Conform informării, salinitatea se menţine ridicată, însă stabilizată pe pârâul Corund şi pe râul Târnava Mică, „confirmând eficienţa măsurilor de interceptare” şi se subliniază că în urma finalizării celor două praguri de liniştire se preconizează îmbunătăţirea parametrilor de calitate a apei în aval.
„Prognoza pentru următoarele zile nu indică depăşiri critice ale debitului, dar impun menţinerea supravegherii. În cursul zilei de ieri au fost efectuate două teste cu fluorescentină, lansate în urma discuţiilor cu experţii internaţionali şi la locaţiile stabilite de comun acord. După trei ore de la fiecare lansare, nu au fost identificate urme pe cursul superior al Corundului. Interpretare: apa nu se evacuează la suprafaţă din zona minieră, stabilindu-se un sector de mixare liniştită, fără proiecţie laterală a scurgerilor subterane”, se mai arată în informarea Prefecturii.
Sursa citată menţionează că se menţin măsurile de evacuare temporară a populaţiei pentru cel puţin 20 de zile, riveranii având voie să revină în gospodării pe timpul zilei pentru activităţi curente şi se menţine linia de apărare construită de-a lungul pârâului Corund.
Accesul în zonă este controlat de jandarmi şi patrule mixte MAI.
„Autorităţile monitorizează în permanenţă evoluţia situaţiei, iar măsurile implementate până în prezent au ca scop principal protejarea atât a localnicilor, cât şi a persoanelor care tranzitează zona”, subliniază Prefectura Harghita. AGERPRES
În doar patru ani suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%.
În România, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hectare de teren, o suprafaţă echivalentă cu două oraşe mari precum Timişoara şi Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, potrivit unei analize ZF pe baza datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini.
În județul Mureș dintr-o suprafață totală de 163.026 de hectare, iar suprafața totală deținută de cetățeni străini este de 852 de hectare.
În primele 10 luni ale anului 2024 angajatorii din România au căutat în mod repetat personal eligibil pentru un număr de peste 311.000 de locuri de muncă vacante, fie pentru că nu au fost dorite de români, fie pentru că au fost refuzate de aceştia.
Cele mai multe locuri de muncă vacante, declarate în mod repetat de către angajatori în anul 2024, şi refuzate ori nedorite de români sunt în domeniile:
lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale: 47.716 locuri de muncă.
alte activități poştale şi de curier: 29.293 de locuri de muncă.
restaurante: 21.457 de locuri de muncă.
activități de contractare, pe baze temporare, a personalului: 19.889 de locuri de muncă.
activități de protecție şi gardă: 12.367 de locuri de muncă.
transporturi rutiere de mărfuri: 9.091 de locuri de muncă.
manipulări: 6.559 de locuri de muncă.
comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun: 4.758 de locuri de muncă.
fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule: 4.742 de locuri de muncă.
depozitări: 4.718 locuri de muncă.
întreținerea și repararea autovehiculelor: 4.460 de locuri de muncă.
hoteluri și alte facilități de cazare similare: 4.376 de locuri de muncă.
fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor: 4.296 de locuri de muncă.
activități generale de curățenie a clădirilor: 3.678 de locuri de muncă.
fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp): 3.493 de locuri de muncă.
lucrări de instalații electrice: 3.361 de locuri de muncă.
lucrări de construcție a drumurilor și autostrăzilor: 3.324 de locuri de muncă, potrivit datelor ANOFM, consultate de Economica.net.
Lipsa forței de muncă este un fenomen care se resimte acut in toate domeniile. În HoReCa, însă, situația este cea mai gravă, în condițiile în care ponderea muncitorilor străini a ajuns să fie undeva la 30% în Capitală, potrivit datelor din piață, și până la 50% în Delta Dunării. În orașele mici, procentul este și mai mare, ajungându-se la circa 70% în cazul personalului din restaurante, de exemplu.
REZULTATE OBȚINUTE DE POLIȚIȘTII DE IMIGRĂRI DIN MUREȘ ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ACESTUI AN
În primele nouă luni ale acestui an au fost emise 1.097 de permise de ședere pentru diferite scopuri, 367 de documente de rezidență pentru cetățenii Uniunii Europene/ Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, 1.670 de avize de angajare în muncă, opt străini au fost depistați în situații ilegale, 325 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate, dar și alte activități au fost desfășurate de polițiștii de imigrări din Mureș.
În primele nouă luni ale anului curent, la ghișeul Serviciului pentru Imigrări al Județului Mureș au fost depuse 3.959 de cereri.
În ceea ce privește dreptul de ședere/rezidență pe teritoriul României, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, poliţiştii de imigrări au asigurat managementul șederii și rezidenței pentru 4.888 de persoane, dintre care 1.961 de străini din state terțe, cei mai mulți din Nepal, Sri Lanka, India și Republica Moldova, iar 2.927 de cetățeni ai Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea din Italia, Germania, Ungaria, Olanda și Finlanda.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt: angajare în muncă, studii, reîntregirea familiei sau stabilirea permanentă pe teritoriul țării noastre.
Ca urmare a aprobării dreptului de ședere au fost emise 1.097 de permise de ședere, dintre care 1.067 pentru ședere temporară și 30 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberate 327 de certificate de înregistrare și 40 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene. Totodată, au fost eliberate 93 de permise pentru beneficiarii protecției temporare.
În perioada analizată au fost înregistrate 2.298 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 1.671 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, iar 421 de cereri au fost respinse.
De asemenea, au fost înregistrate 14 invitații pentru cetățenii din state terțe, patru dintre acestea fiind aprobate. Au mai fost înregistrate opt cereri privind aprobarea reîntregirii familiei cu cetățeni din state terțe, toate fiind avizate.
Activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a străinilor reprezintă o prioritate a polițiștilor de imigrări din Mureș, în vederea creșterii gradului de siguranță al cetățeanului, printr-un control permanent asupra respectării legislației în domeniul migrației.
Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 95 de activități specifice de control, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale opt străini, proveniți din Sri Lanka, Republica Moldova, Argentina și Muntenegru.
Au fost emise șase decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care, trei pentru ședere ilegală, două ca urmare a refuzului prelungirii dreptului de ședere temporară, iar o decizie a fost emisă ca urmare a revocării vizei de intrare.
Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, față de patru străini, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 6 luni și 1 an și 6 luni, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În perioada analizată, la nivelul serviciului a fost emisă o decizie de returnare sub escortă.
Totodată, trei străini au fost îndepărtați sub escortă de pe teritoriul României.
Pentru 28 de străini s-a dispus măsura revocării vizei, a dreptului de ședere temporară sau a încetării dreptului de ședere pe termen lung.
În perioada de referință, au fost aplicate 325 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 82.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, a prevederilor O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale U.E, S.E.E şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, cu modificările şi completările ulterioare și a prevederilor O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.
Ca element de noutate, pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Inspectoratul General pentru Imigrări a îmbunătățit și a crescut eficiența sistemului informatic în anul 2024, astfel avizele de angajare în muncă și detașare, în prezent sunt emise în sistem electronic, semnate cu semnătură electronică calificată și transmise solicitanților către adresa de e-mail comunicată, fără a mai fi necesară prezența acestora la ghișeu în vederea înmânării.
Noile modificări aduse aplicației Portal IGI oferă posibilitatea de a alege data și ora la care solicitanții doresc să se prezinte la ghișeu, iar cererile privind obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv în baza unei programări prin intermediul acestei aplicații, astfel fiind reduse cozile de așteptare la ghișeu.
Modificările aduse cadrului legislativ incident domeniului încadrării în muncă a cetățenilor străini pe parcursul anului 2024 au făcut obiectul informărilor prin intermediul campaniilor derulate în parteneriat cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș, sens în care au fost organizate trei astfel de sesiuni de informare a angajatorilor și a angajaților cetățeni străini de pe raza de competență.
Totodată, a fost dezvoltat parteneriatul cu Centrul Regional Târgu Mureș al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, fiind implementate la nivel local cele trei campanii centrate pe informarea străinilor cu privire la drepturile pe care le au în calitate de angajați, în vederea evitării situației de exploatare prin muncă și în scopul cunoașterii serviciilor de care pot beneficia pentru siguranța lor pe tertitoriul țării noastre.
Viața la țară în România îi atrage și pe străini. Nu numai pentru o vizită în care să se bucure de aerul curat, produsele locale și liniștea satului tulburată doar de sunetele păsărilor și ale animalelor domestice.
Satul românesc atrage străini care investesc în locuințe tradiționale și le transformă în case de vacanță sau chiar în locuințe permanente. Un asemenea spațiu rural în care trăiesc familii venite din afara țării este Băla din județul Mureș. Hair stylist și make-up artist Georgiana Teers, soțul ei Steve care este editor de imagine și cele două fiice ale lor s-au mutat aici de la Londra acum 5 ani, iar între timp au convins prieteni britanici să-și cumpere case în Băla.
Străinii care ajung pe meleagurile pitorești din Transilvania au ocazia să descopere secretul cașului românesc.
La Cund, în județul Mureș, zeci de turiști sosiți din Germania au participat la primul curs de preparat caș sau brânzeturi maturate.
Instruirea durează câteva ore, timp în care curioșii învață tehnica pas cu pas.
Ideea de a deschide o școală de preparat brânzeturi a venit după ce, în ultimii ani, mai mulți turiști care au ajuns în localitatea Cund, au fost fascinați de gustul brînzeturilor din zonă.
În pivnița micului atelier artizanal se odihnesc adevărate comori gastronomice. Fiecare cursant a primit câte un vas, lapte proaspăt și cheag. Până când laptele s-a închegat, cursanții s-au bucurat de frumusețea locului și de liniște.
Localiatatea Cund, din județul Mureș, a ajuns pe harta lumii datorită peisajelor de poveste și a brânzeturilor maturate în mod tradițional.
Guvernul de la Budapesta a decis că toate locurile de muncă sunt rezervate maghiarilor, iar cetăţenii țărilor terțe pot fi angajați numai în cazul în care nu sunt disponibili lucrători locali, conform Euronews, scrie Rador Radio România.
Potrivit Ministerului de Interne al Ungariei, noua lege introduce condiții mai stricte de intrare pentru resortisanții țărilor terțe și îşi propune să împiedice intrarea în ţară a imigranților ilegali.
Legea anterioară a imigrației din Ungaria specifica 18 tipuri de permise de ședere. Noul regulament prevede 24, dintre care 8 din motive de muncă. Permisul de ședere pentru alte scopuri, care era o categorie destul de flexibilă, a fost eliminat.
Una dintre cele mai importante schimbări constă în introducerea categoriilor separate de permise de muncă pentru lucrătorii cu înaltă calificare și lucrătorii oaspeți cu calificare scăzută, precum și un nou permis pentru investitori.
Guvernul Ungariei a prezentat luna aceasta restricţii în ceea ce priveşte angajarea muncitorilor străini. Astfel, printre altele, aceştia nu pot ocupa 300 de categorii de locuri de muncă, precum cea de montator de acoperişuri, de alpinist utilitar, de sculer, de organizator de evenimente culturale, de jurist, de fotograf, de pomicultor, de viticultor şi de depanator pentru lifturi. De asemenea, a fost redus numărul de permise de reşedinţă pentru ocuparea unui post care pot fi emise pentru muncitorii străini.
Ei nu sunt doar o soluţie pentru criza forţei de muncă, ci şi pentru declinul demografic prin care trece ţara noastră. Cei 100 de mii de lucrători străini permiși în acest an sunt aproape toți angajați, iar pentru anul viitor patronatele cer ca numărul lor să fie mai mare cu cel puțin 50%.
Anul acesta, Guvernul a aprobat ca 100.000 de lucrători străini să fie admiși pe piaţa muncii de la noi din ţară, dublu faţă de acum 2 ani. Numărul lor nu este suficient încât să acopere cererea.
Statistica arată că acești angajați cresc și populația țării. Pentru prima dată dupa Revoluție, populația României a crescut și asta datorită numărului mare de straini, veniți la muncă la noi în țară.
Cei 40 de studenţi din Franţa, Croaţia, Republica Moldova şi România care participă la Academia Internaţională de Vară BEST – Boost your Entrepreneurship Skills in Transylvania s-au întâlnit, pe parcursul acestei săptămâni, cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai autorităţilor publice, precum şi cu antreprenori tineri.
Aceștia au avut astfel ocazia să descopere antreprenoriatul într-un mediu internaţional şi multicultural. Mai mult, studenții vor realiza o serie de proiecte inovative, iar cele mai bune idei vor beneficia de finanţare.
Academia Internaţională de Vară BEST – Boost your Entrepreneurship Skills in Transylvania se află la ediția cu numărul 12 și are ca temă „Smart Together-Refresh the Community”.
Unul dintre cele mai frumoase locuri din România se află chiar în estul Transilvaniei. Este vorba despre satul Cernat, cunoscut sub numele de ținutul apelor vindecătoare și al conacelor impresionante. Mii de turiști se grăbesc, an de an, să viziteze aceste peisaje incredibile.
Tradiții superbe, preparate autohtone aromate, obiceiuri străvechi și muzee fascinante, acestea ar fi doar câteva dintre cuvintele cheie ce descriu satul Cernat din Transilvania.
Este așezat în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele estice ale munților Bodoc, prin care trece DN11, drumul național care leagă orașele Brașov, Târgu Secuiesc și Onești. Este alcătuit din două așezări distincte din punct de vedere geografic: Cernatul de Sus și Cernatul de Jos.
Situat pe tărâmul de la Curbura Carpaților, așezarea din inima Ardealului atrage mii de turiști în fiecare an. Reprezintă un loc special în care cultura se împletește cu tradițiile și obiceiurile românești.
Unul dintre locurile pe care trebuie să le vizitezi neapărat este muzeul ”Haszmann Pal”, în care foarte mulți compatrioți au donat, de-a lungul timpului, lucruri păstrate de la bunici și străbunici pentru a îmbogăți patrimoniul muzeului, cu mii de piese rare, de colecție.
Serviciul pentru Imigrări Mureș ne-a transmis date cu privire la permisele de ședere temporară eliberate în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 mai 2023 în scopul angajării în muncă pentru persoane străine. Au fost eliberate 378 de astfel de permise pentru persoane care provin din 22 de state străine. Conform datelor furnizate de Serviciul pentru Imigrări Mureș principalele state de proveniență a acestor muncitori sunt: Nepal (134), Sri Lanka (84), Bangladesh (49), India (33), Turcia (18) și Filipine (15).
Din cauza prețurilor imobiliare ridicate și a dobânzilor, cumpărătorii unguri pot achiziţiona din ce în ce mai greu locuinţe cu credite, scrie Népszava, citată de Agenția de presă Rador. Tot mai mulţi cetăţeni străini cumpără proprietăţi rezidenţiale în Ungaria. În ultimul trimestru al anului trecut 6,4% din tranzacțiile de pe… Citește articolul complet
Pentru investitorii străini, anul acesta Ungaria este mai puţin atractivă decât a fost în urmă cu un an, potrivit unui sondaj efectuat de Camera de Comerţ şi Industrie Germano-Maghiară (DUIHK), care a analizat intenţia investitorilor din primăvara anului 2023.
Anul trecut, 88% dintre cei care au participat la sondaj ar mai fi ales Ungaria ca locaţie a investiţiilor, însă anul acesta, această proporţie a scăzut la 79%.
Sondajul de anul acesta a fost cea de-a 29-a pe care DUIHK a efectuat-o în privinţa intenţiei investitorilor. Cercetarea a avut loc între 13 februarie şi 17 martie, cu participarea a 249 de companii străine, majoritatea companii germane.
DUIHK a realizat astfel de sondaje şi în alte 15 ţări din regiune, iar în urma răspunsurilor celor 1620 de participanţi va efectua o analiză comparativă. Rezultatele sondajului ar fost prezentate miercuri, la o conferinţă de presă care a avut loc la Budapesta.
Opinia companiilor germane cu privire la mediul investiţional şi modificările perspectivelor de investiţii reprezintă un feedback important pentru economia ungară, a subliniat András Sávos, preşedintele organizaţiei.
În prezentarea rezultatelor raportului, Dirk Wölfer, şeful de comunicare al DUIHK, a spus că în prezent, companiile consideră că perspectivele lor sunt mai puţin favorabile decât în oricare dintre perioadele din ultimii zece ani. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte planurile de investiţii şi ocuparea forţei de muncă se poate observa o dorinţă de creştere, iar în baza acestui lucru se pare că încetinirea economiei este privită ca fiind una temporară.
Companiile menţionează cel mai adesea creşterea preţurilor la energie ca fiind o ameninţare la adresa propriei afaceri, pe al doilea loc situându-se lipsa forţei de muncă calificate, iar pe al treilea, cursul de schimb valutar. Aceste riscuri sunt probleme similare şi în alte ţări din regiune, a remarcat Wölfer.
Potrivit sondajului din acest an, satisfacţia cu privire la mediul de afaceri (condiţiile-cadru de politici economice, piaţa forţei de muncă, infrastructura şi partenerii) s-a deteriorat uşor în comparaţie cu anul trecut: rating-ul mediu s-a modificat de la 2,97 la 3,11 puncte (pe o scară de la 1 la 5). La scăderea satisfacţiei au contribuit măsurile de politici economice adoptate la începutul anului 2022, precum supraimpozitarea profitului şi impunerea administrativă a unor plafoane la preţuri pentru anumite produse.
Companiile care sunt mulţumite, respectiv nemulţumite de costurile forţei de muncă
prezintă un raport similar, însă companiile se aşteaptă în continuare la o creştere a cheltuielilor cu salariile, media pentru acest an fiind de 14%.
Indexul Atmosferei de Investiţii al DUIHK, care monitorizează aşteptările companiilor şi opinia cu privire la mediul de afaceri, a scăzut la 2 puncte, faţă de 6 puncte anul trecut. Acest lucru confirmă previziunile potrivit cărora este de aşteptat ca creşterea PIB să încetinească, a mai precizat DUIHK.
Secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Csilla Hegedus, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Satu Mare, că a fost încheiat contractul de promovare culturală de circa 10 milioane de euro prin care vor fi aduşi influenceri străini în România pentru a fi promovată turistic ca destinaţie culturală în reviste şi publicaţii din străinătate, printre care şi National Geographic.
„Este proiectul nostru România Atractivă, cel mai mare proiect de restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural al României, din care restaurăm 240 de obiective şi promovăm alte 700. Am semnat şi contractul de promovare în valoare de aproape 10 de milioane de euro, este cel mai mare proiect de promovare culturală a României şi pe lângă realitate vizuală, pe lângă prezentarea vizuală în mod interactiv al acestor situri, vrem ca şi National Geographic şi toate publicaţiile de marcă din Europa şi nu numai să scrie despre ce avem noi aici în ţară şi ce avem aici în Satu Mare. Motiv pentru care vom aduce inclusiv influenceri din străinătate ca să scrie despre noi, pentru că noi ştim că avem aceste valori extraordinare, dar altcineva nu va şti decât dacă se vorbeşte despre acest lucru”, a declarat Csilla Hegedus.
Proiectul prevede promovarea mai multor obiective culturale şi turistice din România în străinătate. AGERPERS
Începând cu acest an, în România pot să cumpere teren şi cetățeni străini. Străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine!
România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 milioane de hectare este acum deţinută de străini cu acte sau fără. […]
O întrebare îngrijorătoare: Având în vedere că momentan, 1/7 din suprafaţa agricolă a judeţului Mureș este deţinută de străini, care au cumpărat aceste terenuri prin intermediul unor societăţi mixte româno-străine, oare cât teren va rămâne în proprietatea românilor, odată ce străinii vor avea acces nelimitat la pământul patriei, putându-l cumpăra ca simple persoane fizice?
PUNCTUAL. JUDEŢUL MUREŞ
Începând cu acest an, în România pot să cumpere teren şi cetățeni străini. Până la această dată, legea nefiind promulgată de președintele ţării, nu s-a înregistrat un interes deosebit din partea străinilor pentru terenurile agricole de la nivelul județului Mureș, a afirmat Liviu Timar, directorul Direcţiei Agricole Mureş.
Pe de altă parte, săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul Legii terenurilor agricole. Cât teren este în prezent deţinut de străini la nivelul judeţului, precum o prospectare a viitorului din acest punct de vedere, citiţi în rândurile care urmează…
La nivelul județului Mureș, până la sfârșitul anului 2013, au fost cumpărate de către străini, în jur de 6.000 de hectare de teren agricol. Având în vedre faptul că suprafaţa agricolă a Judeţului Mureş este de 414.525 de hectare, reprezentând 61,7 % din suprafaţa totală a judeţului, străinii au cumpărat până acum 14,4% din suprafaţa agricolă a judeţului.
„Sunt cetățeni străini care au cumpărat teren și-l lucrează – avem olandezi, nemți, francezi, italieni. De exemplu, la Bărboși este un olandez care are animale: are 270 – 280 de capete de bovine”, a arătat ing. Liviu Timar, director executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Mureș.
Apoi, „prin programul de reconversie a plantațiilor viticole unii investitori străini au plantat viță de vie în județul Mureș – francezi, italieni, nemți și austrieci: e zona Târnavelor, la Mica, Hărănglab, la Băgaciu și la Batoș”, a precizat Liviu Timar.
Cum au reuşit aceşti străini să cumpere teren agricol? Prin intermediul unor societăţi mixte româno-străine.
FONDURI DE INVESTIŢII
Totodată, Liviu Timar a menționat despre niște fonduri de investiții, cu proprietari necunoscuți, care au ca scop cumpărarea de teren în județul Mureș: „Sunt niște fonduri de investiții despre care nu se știe cine este în spatele lor, se pare că sunt fonduri de investiții străine, care cumpără la nivelul județului. Astfel, au fost cumpărate terenuri în zona Ludușului, în jur de 600 de hectare, sau la Fărăgău – 350 de hectare. Terenurile respective sunt cumpărate de aceste fonduri de investiții, iar o parte din aceste terenuri au fost date în arendă la fermieri români”, a declarat ing. Timar.
ŞANSE SLABE PENTRU ROMÂNI
Directorul DADR Mureș, Liviu Timar, consideră că, deși până la această dată nu s-a observat, începând cu 1 ianuarie 2014, o tendință de creștere a străinilor care să vină să cumpere teren în județul Mureș, numărul străinilor care vor cumpăra teren va crește după ce Legea terenurilor agricole va fi promulgată de către președintele țării.
Totodată, Liviu Timar consideră că cel mai bine ar fi ca pământul să rămână în proprietatea românilor, pentru un mai bun control asupra locului de desfacere a produselor recoltate de pe terenurile agricole mureșene, fiind vorba despre asigurarea securităţii alimentare a României: „Din punctul meu de vedere, ideal ar fi să cumpere fermierii români. Legat de acest lucru se încearcă să fie stimulați fermierii români să poată să cumpere teren. Valoarea terenului deja a crescut, făcând presiune străinii. Dar, fermierii noștri încă nu au puterea financiară să investească în teren. Fermierii noștri nu pot să concureze cu fermieri sau alte fonduri din străinătate care-și permit să dea 1.000, 2.000 sau 4.000 de euro pe hectar.
De aceea, se încearcă ca fermierii români să poate să acceseze niște credite, iar o parte din credite să fie garantate de fondul de garantare a creditului rural”.
Referitor la siguranţa alimentară, Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a spus că străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine.
SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ LEGEA A TRECUT CU 256 DE VOTURI PENTRU
Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.
Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 256 de voturi „pentru”, 51 de voturi „împotrivă” şi 20 de abţineri, proiectul Legii terenurilor agricole.
Potrivit proiectului adoptat de deputaţi, cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona teren agricol în România în condiţii de reciprocitate.
Singurele restricţii au fost impuse doar în cazurile evidente de siguranţă naţională: „Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 de km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 de metri faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin.(1) din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, cu modificările ulterioare”, precizează proiectul de lege.
OBLIGATIVITATEA NEOBLIGATORIE
De ce trebuie ţara să accepte vânzarea către străini a terenurilor agricole? Răspunsul e simplu: pentru că aşa ne-a impus UE. Dar, se pare că nu toate statele membre au aceeaşi percepţie asupra cuvântului obligatoriu. Astfel, site-ul BadPolitics a arătat că „România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 milioane de hectare este acum deţinută de străini cu acte sau fără. […] De menţionat este faptul că românii nu deţin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo ţară UE, potrivit datelor confederaţiilor de agricultori. Tratatele de aderare, încheiate de ţările UE lasă la latitudinea fiecărei ţări problematica vânzării terenurilor către străini, acesta fiind una care ţine de siguranţa alimentară a fiecărui stat. […] Ţările UE care au refuzat să-şi liberalizeze piaţa funciară şi au notificat UE în consecinţă nu au primit nicio sancţiune”.
Astfel, în Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară pentru a putea cumpăra teren arabil. În Bulgaria, Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. De asemenea, Guvernul Estonian a făcut notificare către UE, iar acum a prezentat un proiect de lege care prevede că nu poți cumpăra teren în Estonia decât dacă eşti cetăţean estonian.
În Germania, nu poți cumpăra teren decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă faci dovada că plăteşti taxe în republica federală.
În Franţa legislaţia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat în proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional; nu mai puţin de cinci ministere trebuie să-şi dea acordul pentru încheierea unei tranzacţii funciare.
În ultimul timp agricultura joacă un fel de domino. Astfel, pentru că județul Mureș deține mii de hectare şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor, sute de străini au venit și au investit. Este vorba despre aproximativ 4.000 de hectare din județul Mureș care sunt deținute de străini. Iar pentru că mureșenii au văzut că străinii pot, s-au ambiționat și ei și au început să cumpere. Să investească. Iar rezultatele, deși nu sunt foarte mari, sunt promițătoare, mai multe citiți mai jos…
Revigorare
Județul Mureș are capacitatea de a se dezvolta pe baza agriculturii. Județul nostru a avut și are încă posibilitatea de a face agricultură la cel mai înalt nivel (în trecut, de exemplu, erau celebre viile din zona Tîrnăveni). În prezent, unele ramuri agricole reînvie sau continuă tradiția. Amintim, în acest context, livezile de meri de la Batoș. De curând, Liviu Timar, directorul DADR Mureş, a lăudat dezvoltarea sectorului agricol existent la nivelul comunei Batoș, în special pomicultura, viticultura şi zootehnia: „Când vorbim despre Batoş, întotdeauna ne gândim la câteva domenii foarte importante. Ne gândim la pomicultură, la viticultură la zootehnie şi la sectorul vegetal. La pomicultură, avem într-adevăr livezi vechi de pe vremea domnului Tomşa şi a directorului Zbârcea, dar avem şi livezi ultraperformante care concurează cu orice livezi din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că ştim să facem agricultură performantă. Avem viticultură, şi vinul din această zonă care are ceva specific a fost luat în atenţia investitorilor din Austria. Este foarte bine că au venit, fiindcă cei care muncesc în acest domeniu sunt tot oamenii acestor locuri. Avem sectorul zootehnic, o fermă la Goreni, care concurează cu orice fermă din occident a domnului inginer Andone”.
De asemenea, cultura hameiului dă semne serioase de revigorare la nivelul județului, mai ales în zona Sighișoarei. Aici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, ing. Acaţiu Ervin Mora, prin intermediul a două societăți comerciale, are grijă ca hameiul să crească pe 182 hectare. „Suntem cei mai mari producători de hamei din ţară”, a afirmat ing. Mora. Astfel, nu e de mirare că judeţul Mureş produce cam 65% din cultura de hamei din România.
Agricultură convenţională, neeficientă
Din păcate, agricultorii mureșeni nu sunt prea interesați să ofere produse bio. La nivel naţional sunt înregistraţi aproximativ 10.000 de agricultori bio, însă judeţul Mureş este pe ultimele locuri pe ţară. Totuși, în toamna aceasta, numărul fermierilor mureşeni care au depus cereri pentru sprijinul agriculturii ecologice s-a dublat față de anul trecut. Astfel, la nivelul judeţului Mureş au fost depuse 322 de cereri pentru această formă de sprijin.
O altă problemă este că adeseori, la nivelul judeţului, este practicată o agricultură de semi-subzistență, caracterizată prin predominanța exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a veniturilor obținute.
Pe mâna străinilor
O problemă a agriculturii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai multor terenuri ale județului de către străini mai ales din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. La nivel de țară, România este pe locul întâi în topul statelor europene în care străinii au cumpărat terenuri destinate agriculturii. Astfel, suprafața de teren arabil deținută de către investitorii străini în România se ridică la peste 700.000 de hectare (8,5% din suprafaţa arabilă).
În prezent, peste 3.500 de hectare de teren din Mureş sunt deţinute de străini, arată un studiu întocmit în urmă cu câţiva ani de Direcţia Agricolă Mureş. Cele mai multe terenuri sunt achiziţionate în zona de câmpie. Între timp, suprafaţa achiziţionată de străini s-a mărit deoarece există şi firme de intermediere care fac tranzacţiile.
Totuși, un lucru pozitiv este că Ministerul Agriculturii vrea să limiteze achiziţia de terenuri de către cetăţenii străini începând de anul viitor.
Un alt lucru pozitiv ar fi, conform lui Liviu Timar, că presiunea investitorilor străini care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură, suprafeţele rămase nelucrate reducându-se simţitor: „Există un interes şi suprafaţa nelucrată la nivelul judeţului Mureş va scădea. Este odată presiunea externă care se face, se cumpără de către străini, prin intermediari. Acest lucru i-a mişcat pe fermierii şi producătorii agricoli. Terenuri care nu au fost lucrate încep să fie arate”.
Avantaje
Judeţul Mureş prezintă câteva avantaje demne de luat în calcul când vorbim despre dezvoltarea agriculturii, avantaje evidenţiate de către Agenţia de Dezvoltare Regională Centru. Astfel, la nivelul Regiunii Centru, cele mai multe comune şi sate sunt în judeţul Mureș (91 de comune şi 464 de sate). Totuşi, trebuie să ţinem seama şi de faptul că judeţul nostru deţine cea mai mare pondere, după Harghita, de locuinţe neocupate din numărul lor total (67%).
Apoi, în judeţ avem şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor. Cel mai bun exemplu în acest sens este comuna Zau de Câmpie. De asemenea, cea mai mare pondere a suprafețelor agricole de la nivelul Regiunii Centru se înregistrează în judeţul Mureș (61,1% din suprafața totală).
Mai mult, comunele mureşene beneficiază de cea mai bună infrastructură tehnico-edilitară (apă, canal, gaz) de la nivelul Zonei Centru. Existența domurilor gazeifere și bogăția resurselor de gaz metan din județul Mureș au determinat ca aproape jumătate din volumul total al gazelor naturale distribuite în mediul rural din Regiunea Centru să fie pe teritoriul acestui județ. Raportând lungimea rețelei conductelor de distribuție a gazelor la suprafața mediului rural, cea mai mare densitate a rețelei de distribuție a gazelor este în județul Mureș. În cifre, la nivelul judeţului Mureş, din 91 de comune, 72 beneficiază de gaze naturale, 28 de instalaţii de canalizare publică şi 66 de instalaţii de alimentare cu apă potabilă.
Ce producem?
Judeţul Mureș este renumit pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având și un puternic sector de creștere a porcinelor. Astfel, Mureşul are cele mai multe bovine şi porcine dintre toate judeţele Regiunii Centru.
Referitor la plante, mureşenii produc în primul rând leguminoase, apoi porumb, furaje, grâu, orz şi orzoaică, cartofi. De asemenea, merită menţionat faptul că peste 40% din producţia regională de fructe (mai ales mere, cireşe şi vişine, pere) este obţinută la nivelul judeţului Mureș.
