Terra Memoriae: cum vor fi documentate poveștile celor 400 de comunități de pe Via Transilvanica
Un proiect cultural inedit, numit Terra Memoriae, va transforma traseul Via Transilvanica într-un spațiu de cercetare, creație și documentare a memoriei comunităților pe care le traversează, printre care se numără și orașul Sighișoara. Inițiativa se va derula pe parcursul a trei ani, între 2026 și 2028.
Proiectul este pornit de organizația Tășuleasa Social, cea care administrează traseul Via Transilvanica, împreună cu asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, iar Radio România Cultural are rolul de curator și coproducător. Via Transilvanica are aproximativ 1.600 de kilometri și traversează 400 de comunități din opt ținuturi istorice ale țării, de la Bucovina până în Banat.
Ce își propune proiectul
Ideea de bază este simplă: traseul nu este privit doar ca o rută turistică, ci ca un spațiu cultural în aer liber, în care întâlnirea directă cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere. Inițiatorii proiectului au pornit de la întrebări legate de identitate și de rădăcinile comunităților traversate de drum, cu scopul de a face mai vizibile obiceiurile, poveștile și tradițiile care există deja pe traseu, dar care riscă să rămână necunoscute publicului larg.
Practic, proiectul cuprinde nouă rezidențe culturale, distribuite în cele opt ținuturi ale traseului, în care artiști și cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, arhitectură, teatru, istorie, fotografie sau biologie vor petrece timp în comunitățile locale. Printre cei implicați se numără scriitoarea Moni Stănilă, antropologul Laura Jiga Iliescu, arhitectul Dorin Ștefan, dramaturga Elise Wilk sau biologul Alexandru Stermin, alături de alți artiști și cercetători. Fiecare rezidență urmează să lase în urmă o formă de documentare – text, imagine, sunet, obiect sau arhivă – care va rămâne legată de comunitatea în care a fost realizată.
Rezultatele cercetărilor vor fi adunate pe o platformă digitală dedicată proiectului, astfel încât să rămână accesibile publicului și să poată fi folosite ulterior ca resurse educaționale și culturale. În paralel, jurnaliști ai Radio România Cultural, printre care Daria Ghiu, vor urmări desfășurarea proiectului direct din teren.
Legătura cu Centenarul Radio România
Proiectul este legat și de un moment aniversar important: Centenarul Radio România, care se împlinește în 2028. Inițiativa va culmina cu un spectacol la Sala Radio, programat pentru 1 noiembrie 2028, alături de lansarea unui documentar de 90 de minute dedicat proiectului.
Președintele asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, a explicat că proiectul pornește din experiența directă a organizației pe traseul Via Transilvanica, unde spune că a descoperit, de-a lungul timpului, un peisaj etnografic bogat și o Românie despre care crede că mai are încă multe povești de spus. La rândul său, președintele asociației UmanEast, George Gîlea, a descris Via Transilvanica drept un spațiu educativ, o metodă de cunoaștere prin experiență directă, iar nu doar o simplă destinație turistică.
