Tinerii cu note mari, incapabili să ia o decizie fără aprobare
Un comunicat de presă dat publicității de Open Tribe atrage atenția asupra unei probleme tot mai vizibile în rândul angajatorilor: tinerii care termină școala cu rezultate bune, dar care nu reușesc să funcționeze fără instrucțiuni detaliate, cer confirmare înainte de fiecare pas și evită orice situație în care ar putea greși. Potrivit specialiștilor citați, explicația nu ține de generație, ci de modul în care este construit sistemul de învățământ, axat pe execuție și nu pe capacitatea de a lua decizii.
Contextul este susținut de rezultatele ultimei testări internaționale PISA, care evaluează elevii de 15 ani, cei care urmează să intre pe piața muncii în următorii cinci până la zece ani. România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu aproape jumătate dintre elevi sub nivelul minim de competență: 49% la matematică, 44% la științe și 42% la citire. La polul opus, doar 4% dintre elevii români ating performanța de vârf la matematică, față de o medie de 9% la nivelul țărilor OCDE.
Balog Emese, trainer la Open Tribe, explică decalajul dintre notele bune și lipsa de autonomie printr-o observație simplă: o notă confirmă doar că un elev a reprodus corect o informație într-un context cunoscut, cu criterii stabilite dinainte. La primul loc de muncă însă, aceste condiții dispar complet, iar tânărul rămâne fără reperul cu care s-a obișnuit ani de zile.
Documentul citează și o analiză a organizației Salvați Copiii, potrivit căreia elevii petrec în jur de zece ore pe zi cu școala și temele, un program mai lung decât al multor adulți, ceea ce îi lasă fără timp de relaxare și cu ore de somn insuficiente. Concluzia specialiștilor este că problema nu ține de lipsa de efort, ci de tipul de activitate: sarcinile școlare rămân previzibile, cu termene și criterii clare, în timp ce exercițiul de a stabili singur ce trebuie făcut și după ce criterii lipsește aproape complet din formarea elevilor.
Interesant este că, la capitolul gândire creativă din testarea PISA, elevii români obțin rezultate peste medie, cu 58% peste nivelul de bază și 14% la performanță de top, fiind singurul domeniu în care România nu se află în coada clasamentului. Totuși, corelația cu celelalte materii rămâne slabă: doar aproximativ 20% dintre elevii cu rezultate de top la gândire creativă ajung la performanțe similare și la matematică, iar 11% la lectură, semn că această capacitate există, dar nu este nici antrenată, nici valorificată sistematic.
Specialiștii de la Open Tribe identifică trei mecanisme care blochează dezvoltarea autonomiei la adolescenți:
- relația anxioasă cu greșeala,
- dependența de validarea venită din exterior
- și lipsa exercițiului de a lua decizii cu consecințe reale.
„Formarea acestor competențe începe cu un deceniu înainte de primul interviu de angajare. Nu se învață din teorie, ci din decizii mici, luate singur, cu consecințe pe care copilul le suportă”, este citată în comunicat Balla Elizabeth.
La nivel instituțional, Ministerul Educației a lansat programul MIAF, prin care peste 12.650 de elevi din 176 de școli beneficiază de programe de alfabetizare funcțională, axate pe lectură, matematică, științe, competențe digitale și civice. Potrivit autorilor comunicatului, această inițiativă recuperează doar componenta academică a problemei, în timp ce zona autonomiei și a capacității de decizie, exact ceea ce reclamă angajatorii ca lipsă, rămâne complet neacoperită de vreun program dedicat.