Top 10 comune sărace din Mureș și extravaganțele lor: de la artificii, la sisteme GPS profesionale

Zece comune din județul Mureș au funcționat în 2025 cu bugete de cheltuieli cuprinse între 4,34 și 6,22 milioane de lei, conform datelor publicate pe portalul Transparența Bugetară administrat de Ministerul Finanțelor. Analiza execuțiilor bugetare relevă o realitate foarte neplăcută: localități dependente masiv de transferurile de la stat și în care funcționarea aparatului administrativ absoarbe, în unele cazuri, peste jumătate din buget.

Topul celor mai sărace comune din județul Mureș

Cele zece comune analizate, în ordinea celor mai mici bugete: 

1. Tăureni
2. Bichiș
3. Vețca
4. Neaua
5. Chibed
6. Vărgata
7. Sărățeni
8. Sânger
9. Cozma 
10. Cuci 

Aceste 10 comune au cheltuit împreună aproximativ 52,17 milioane de lei, deservind o populație cumulată de doar circa 13.000 de locuitori. Pentru comparație, o singură comună peri-urbană precum Sâncraiu de Mureș a cheltuit în același an 2025 peste 47,32 milioane de lei.

Cel mai mare buget de cheltuieli dintre comunele sărace, l-a avut Cuci (6,22 milioane lei, 1.734 locuitori), urmat de Cozma (6,11 milioane lei), deși aceasta din urmă este cea mai mică localitate din acest clasament ca populație (515 locuitori). La polul opus, Tăureni a cheltuit doar 4,34 milioane lei (919 locuitori), iar Bichiș 4,41 milioane lei, aceasta din urmă fiind cea mai mică comună analizată ca număr de locuitori (715).

Din cele zece comune, cinci au încheiat anul 2025 pe excedent bugetar. Cel mai mare surplus l-a înregistrat Sânger (507.990 lei), urmat de Tăureni (445.540 lei) și Vărgata (334.280 lei). Cinci comune au cheltuit mai mult decât au încasat: Sărățeni a înregistrat cel mai mare deficit (744.750 lei), urmată de Cozma (536.780 lei), Neaua (536.420 lei), Vețca (303.330 lei) și Cuci (276.520 lei). Bichiș a avut de asemenea un deficit de 150.900 lei.

Extravaganțele bugetare ale comunelor sărace

Chiar dacă au cele mai mici bugete din județ, edilii din aceste comunități nu s-au dat la o parte de la cheltuieli cel puțin bizare. Iată câteva exemple:

• Tăureni – 6.000 de lei cheltuiți pe artificii și un microbuz electric + două stații de încărcare la un preț umflat până la 210.000 de euro, mult peste prețul pieței.
• Sărățeni – 6.000 de euro cheltuiți pe alungarea urșilor (printr-o achiziție în care se defineaau mai multe tipuri de intervenții – „A. Tarife alungare prin diverse mijloace Actiunea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului – 400 lei/interventie B. Tarife tranchilizare si relocare Actiunea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului – 400 lei/exemplar Transport pentru relocare – 300 lei/exemplar/km C. Tarife extragere prin eutanasiere sau impuscare Actiunea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului – 400 lei/exemplar Prepararea blănii si a craniului – 2.000 lei/exemplar Manipulare exemplar – 200 lei/exemplar Impuscare – 500 lei/exemplar Pastrare/Ocrotire pui (maximum 2 zile) – 200 lei/exemplar D. Contract de prestari servicii de permanenta/interventie imediata gestionar pentru prevenirea si combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun – 1.000 lei/luna”. Tot la Sărățeni, peste 8.000 de lei au fost cheltuiți pe pachete de Crăciun, iar prin alte 2 contracte s-au alocat 12.000 de lei pentru organizat evenimente culturale. Steaguri de aproape 3.000 de lei și un software de gestionare a documentelor de 2.000 de euro, completează achizițiile de la Sărățeni.
• Sânger – sistem GPS profesional de 3.200 de euro.

Cheltuieli per cap de locuitor: paradoxul comunelor mici

Raportat la numărul de locuitori, cheltuielile per capita ale acestor comune mici sunt, paradoxal, mult mai ridicate decât cele ale comunelor mari din județ. Cozma conduce detașat clasamentul cu aproximativ 11.863 lei cheltuiți per capita – de peste două ori mai mult decât media comunelor peri-urbane ale Târgu Mureșului. Bichiș urmează cu 6.162 lei/locuitor, apoi Tăureni cu 4.721 lei/locuitor, Neaua cu 3.978 lei/locuitor și Cuci cu 3.590 lei/locuitor.

Explicația este destul de simplă: costurile fixe ale funcționării unei primării (salarii, utilități, cheltuieli administrative) nu scad proporțional cu populația. O comună de 500 de locuitori are nevoie de aproape același aparat administrativ ca una de 2.000.

Administrația, cea mai mare cheltuială

Capitolul „autorități publice și acțiuni externe” (în esență, costul funcționării primăriei) domină bugetele tuturor celor zece comune, într-un contrast puternic cu comunele mari, unde transporturile sau protecția mediului ocupă de regulă primul loc.

Tăureni a alocat 53,3% din buget pentru administrație (2,31 milioane lei) – cea mai mare pondere dintre toate comunele analizate. Bichiș a dedicat 49,5% (2,18 milioane lei), Chibed 46,8% (2,3 milioane lei), iar Vărgata 39,4% (1,99 milioane lei). La Cuci, administrația a absorbit 38,2% (2,38 milioane lei), la Cozma 36,1% (2,2 milioane lei), la Neaua 35,5% (1,74 milioane lei), la Sărățeni 31,6% (1,6 milioane lei) și la Sânger 29,9% (1,54 milioane lei). Vețca a alocat 25,7% (1,25 milioane lei), cel mai mic procent din grup, dar aceasta mai degrabă pentru că a avut cheltuieli mari pe transporturi.

Pentru context, în comunele peri-urbane mari ale județului, ponderea administrației în buget variază între 10% și 18%.

Asistența socială, al doilea mare consumator de resurse

Cheltuielile cu asistența socială au fost al doilea capitol ca importanță la majoritatea comunelor analizate. Cozma a alocat 27,7% din buget (1,69 milioane lei), Vărgata 24,3% (1,23 milioane lei), iar Sânger 22,7% (1,17 milioane lei). Cuci a dedicat 21,5% (1,34 milioane lei), Neaua 19,3% (945.010 lei), Sărățeni 17,2% (874.700 lei), iar Chibed 14,9% (731.430 lei).

Ponderea ridicată a cheltuielilor sociale reflectă structura demografică a acestor comune – populații îmbătrânite, cu mulți beneficiari de ajutoare sociale și puțini contribuabili activi.

Investiții modeste în infrastructură

Dincolo de administrație și asistența socială, resursele rămase pentru investiții și dezvoltare sunt extrem de limitate.

Transporturile, care în comunele mari din județ absorb între 20% și 55% din buget, au primit alocări modeste în majoritatea acestor localități. Singura excepție notabilă este Vețca, care a alocat 36,1% din buget pentru drumuri (1,76 milioane lei), sugerând un proiect de infrastructură rutieră aflat în derulare. Bichiș a dedicat 11,4% (503.630 lei), Cozma 9,8% (600.500 lei) și Sânger 6,6% (342.290 lei). La celălalt capăt, Vărgata a alocat doar 1% pentru transporturi (50.120 lei), Neaua 1,6% (75.740 lei), iar Cuci 2% (126.920 lei).

Învățământul a primit între 3,7% din buget la Tăureni (160.710 lei) și 20,2% la Neaua (990.290 lei). Chibed a alocat 16,4% (803.310 lei), Sânger 17,1% (882.700 lei), Cozma 13% (791.040 lei) și Cuci 10,2% (631.650 lei).

Capitolul „locuințe, servicii și dezvoltare publică” a avut alocări semnificative la Cuci (25%, respectiv 1,56 milioane lei – cea mai mare pondere din grup), Sărățeni (24,7%, respectiv 1,26 milioane lei) și Sânger (15,2%, adică 782.300 lei). La celălalt capăt, Vețca a dedicat doar 2,6% (126.490 lei), iar Neaua 2,4% (115.630 lei).

Protecția mediului a primit sume simbolice în majoritatea comunelor: 54.560 lei la Bichiș, 84.680 lei la Vețca și 107.220 lei la Cozma. Doar Tăureni (333.780 lei) și Chibed (310.130 lei) au alocat sume ceva mai consistente.

Neaua se remarcă printr-o alocare neobișnuit de mare pentru cultură, recreere și religie – 16,1% din buget (787.250 lei), cel mai mare procent din toate cele zece comune. Vărgata a dedicat 8% din buget pentru sănătate (405.000 lei), probabil pentru funcționarea unui dispensar sau cabinet medical local. La polul opus, Cuci a alocat doar 17.830 lei pentru cultură (0,3% din buget), cel mai mic procent din întregul grup.

De unde au venit banii?

Spre deosebire de comunele mari, unde subvențiile de la bugetul central domină veniturile, comunele mici se bazează într-o proporție mai mare pe cotele defalcate din impozitul pe venit și pe sumele din TVA. La Bichiș, cotele din impozitul pe venit au reprezentat 43,7% din venituri, iar sumele din TVA 26,9%. La Sărățeni, aceste două surse au totalizat 69,5% din venituri, la Sânger 64,5%, la Neaua 70,2%, iar la Cuci 57,4%.

Subvențiile clasice au avut ponderi mai mici decât în comunele mari – de exemplu, 25,2% la Tăureni, doar 6,1% la Bichiș și 3,7% la Vețca. Subvențiile de la alte administrații au completat bugetele, cel mai vizibil la Cuci (22,5%), Chibed (16,6%) și Sărățeni (9,2%). În cazul Cuci, ponderea ridicată a subvențiilor de la alte administrații sugerează implicarea într-un proiect cofinanțat, lucru confirmat și de cheltuielile mari pe capitolul locuințe și dezvoltare publică.

La Cozma, un element distinctiv a fost ponderea de 14% a veniturilor din prestări de servicii (781.310 lei), neobișnuit de mare pentru o comună de doar 515 locuitori, sugerând fie exploatarea unei resurse locale, fie prestarea unor servicii publice la nivel intercomunitar. De asemenea, Cozma a avut 21,8% din venituri sub formă de subvenții (1,21 milioane lei), probabil legate de un proiect de investiții.

Datele din execuțiile bugetare ale acestor zece comune scot în evidență dilema structurală a administrației locale din România rurală. Localități cu populații sub 2.000 de locuitori sunt obligate să mențină un aparat administrativ complet, ale cărui costuri fixe lasă puține resurse pentru investiții. Rezultatul este un cerc vicios: fără infrastructură modernă și servicii publice de calitate, aceste comune continuă să piardă populație, ceea ce le reduce și mai mult baza de venituri proprii. Discuția despre reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea comunelor mici, rămâne la fel de actuală – și la fel de dificil de pus în practică.

Sursa datelor pentru această analiză a fost portalul Transparența Bugetară administrat de ANAF/Ministerul Finanțelor.