Topul municipiilor – cum au cheltuit cele 4 municipii din Mureș 1,2 miliarde de lei în 2025

Cele patru municipii din județul Mureș – Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Târnăveni – au cheltuit împreună aproape 1,2 miliarde de lei în 2025, toate încheindu-și exercițiul bugetar pe surplus, conform datelor din raportările ANAF. Dincolo de acest numitor comun, analiza execuției bugetare arată că fiecare municipiu are un profil distinct de cheltuieli, determinat de infrastructura locală, sursele de venituri disponibile și prioritățile administrațiilor.

Târgu Mureș, cel mai mare municipiu din județ cu 116.033 de locuitori, a avut de departe cel mai mare buget – 671,68 milioane de lei cheltuieli totale, la venituri de 683,64 milioane de lei, generând un excedent de aproape 12 milioane de lei. Reședința de județ se remarcă prin cea mai echilibrată distribuție a cheltuielilor dintre cele patru municipii. Învățământul a fost principala destinație a banilor publici, cu 155,71 milioane de lei (23,2% din buget), urmat de transporturi cu 105,8 milioane (15,8%), asigurări și asistență socială cu 92,71 milioane (13,8%), protecția mediului cu 85,7 milioane (12,8%) și cultură, recreere și religie cu 84,63 milioane (12,6%). Locuințele și dezvoltarea publică au absorbit 61,93 milioane (9,2%), iar administrația publică propriu-zisă 46,03 milioane (6,9%). Pe partea de venituri, Târgu Mureș se distinge prin autonomia fiscală: cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 41,6% din venituri (284,56 milioane lei), un indicator al unei baze economice solide, completat de sumele defalcate din TVA (14,4%) și impozitele pe proprietate (9,4%).

La polul opus ca dimensiune, dar cu o structură bugetară surprinzătoare, se situează Sighișoara șiReghin, municipii cu profil similar, dominate de cheltuielile cu sănătatea. Reghin, cu 29.742 de locuitori, a avut cheltuieli totale de 218,64 milioane de lei și un surplus de 4,19 milioane. Cea mai mare parte a bugetului – 89,88 milioane de lei, adică 41,1% – a fost absorbită de sectorul sănătate, ceea ce indică prezența unui spital cu buget consistent în subordinea administrației locale. Învățământul a ocupat locul doi cu 33,23 milioane (15,2%), urmat de protecția mediului cu 24,06 milioane (11%). Transporturile au reprezentat doar 5,4% din buget (11,77 milioane), semnificativ sub media celorlalte municipii. Un element notabil al veniturilor Reghinului este accesarea fondurilor europene: 17,41 milioane de lei (7,8% din venituri) au provenit din sume primite de la UE, cel mai mare procent dintre cele patru municipii.

Sighișoara, cu 23.927 de locuitori, a cheltuit 195,6 milioane de lei (surplus de 5,27 milioane), iar sănătatea a dominat și aici bugetul, cu 75,55 milioane de lei (38,6%). Transporturile au reprezentat a doua prioritate cu 30,59 milioane (15,6%), urmate de învățământ cu 21,27 milioane (10,9%). Pe partea de venituri, Sighișoara se remarcă prin dependența ridicată de subvenții: subvențiile de la alte administrații (27,7%) și subvențiile propriu-zise (21,9%) au reprezentat împreună aproape jumătate din totalul veniturilor, în timp ce cotele din impozitul pe venit au contat pentru doar 13,4% – cel mai scăzut procent dintre cele patru municipii, indicând o bază economică locală mai slabă.

Târnăveni, al patrulea municipiu ca dimensiune (20.604 locuitori), a înregistrat cheltuieli de 111,14 milioane de lei și cel mai mare excedent, atât absolut cât și relativ – 10,54 milioane de lei. Structura cheltuielilor diferă semnificativ de cea a Sighișoarei și Reghinului prin absența unei componente mari de sănătate (doar 1,09 milioane, sub 1%). Transporturile au fost prioritatea principală, cu 29,25 milioane de lei (26,3%), urmate de învățământ cu 23,73 milioane (21,4%) și de locuințe, servicii și dezvoltare publică cu 17,61 milioane (15,9%) – cel mai mare procent din buget alocat acestui capitol dintre toate cele patru municipii. De remarcat și ponderea mare a cheltuielilor cu administrația publică: 11,43 milioane (10,3%), cel mai ridicat procent dintre cele patru municipii. Pe partea de venituri, Târnăveni este cel mai dependent de transferuri: subvențiile au reprezentat 32,7% din venituri, iar sumele din TVA încă 20,9%. Totodată, 12,02 milioane de lei (9,9%) au provenit din „alte operațiuni financiare”, ceea ce sugerează contractarea unui împrumut.

Comparând cheltuielile pe cap de locuitor, ierarhia se schimbă radical față de cifrele absolute. Sighișoara conduce cu 8.174 de lei pe locuitor, urmată de Reghin cu 7.351 de lei, Târgu Mureș cu 5.789 de lei și Târnăveni cu 5.394 de lei. Valorile ridicate ale Sighișoarei și Reghinului sunt însă puternic influențate de cheltuielile spitalicești, care deservesc și locuitorii din zonele învecinate, nu doar pe cei ai municipiului.

Ca model de finanțare, Târgu Mureș este singurul municipiu cu o autonomie fiscală reală, în care veniturile proprii – cote din impozitul pe venit, impozite pe proprietate și taxe locale – depășesc jumătate din total. Celelalte trei municipii depind în proporții variate de transferuri de la bugetul central, cel mai dependent fiind Târnăveni.