Unde s-au dus banii în cele 7 orașe mureșene în 2025 – Luduș campion la sănătate, Sovata în transporturi
Execuția bugetară a celor șapte orașe din județul Mureș (Luduș, Iernut, Sovata, Miercurea Nirajului, Sărmașu, Sângeorgiu de Pădure și Ungheni) pe anul 2025 arată diferențe mari atât în ceea ce privește dimensiunea bugetelor, cât și în modul în care administrațiile locale au ales să-și aloce resursele. Dar să le luăm pe rând.
Cine a avut cei mai mulți bani
Luduș a operat cu cel mai mare buget dintre cele șapte orașe analizate, cu cheltuieli totale de 118,65 milioane de lei, urmat de Sovata cu 82,67 milioane și Iernut cu 43,18 milioane. La polul opus, Miercurea Nirajului a cheltuit cel mai puțin – 28,97 milioane de lei, urmat de Sângeorgiu de Pădure cu 34,93 milioane.
Din punct de vedere al echilibrului bugetar, cinci din cele șapte orașe au reușit să încheie anul cu un excedent. Miercurea Nirajului a înregistrat cel mai mare surplus – 4,57 milioane de lei, urmat de Ungheni cu 2,72 milioane și Sângeorgiu de Pădure cu 1,93 milioane. În schimb, Sarmașu și Luduș au înregistrat deficite: Sarmașu a cheltuit cu 7,47 milioane de lei mai mult decât a încasat, iar Luduș cu 733.000 de lei.
Priorități diferite, de la un oraș la altul
Cea mai mare surpriză o oferă structura cheltuielilor. Luduș a alocat peste jumătate din buget (52,4%) pentru sănătate – 62,15 milioane de lei – o sumă care depășește bugetul total al majorității celorlalte orașe. Explicația ține de prezența spitalului orășenesc, care generează atât venituri semnificative din prestări de servicii (25 milioane de lei), cât și cheltuieli pe măsură. Transporturile au reprezentat al doilea capitol major, cu 21,36 milioane de lei.
Sovata a investit cel mai mult în transporturi (23,69 milioane de lei, aproape 29% din buget), urmate de sănătate (17,67 milioane) și învățământ (8,35 milioane). Structura cheltuielilor reflectă dubla identitate a orașului – stațiune balneară cu nevoi de infrastructură rutieră și centru medical.
Iernut a dedicat cea mai mare parte a bugetului educației (13,43 milioane de lei, 31% din cheltuieli), fiind orașul cu cea mai mare pondere a cheltuielilor pe învățământ dintre toate cele analizate. Locuințele, serviciile și dezvoltarea publică au ocupat locul al doilea, cu 7,69 milioane de lei.
Sarmașu a distribuit cheltuielile relativ echilibrat, cu accent pe locuințe și dezvoltare publică (7,96 milioane, 20,6%), autorități publice (6,65 milioane, 17,2%) și cultură (6,6 milioane, 17,1%). De remarcat ponderea ridicată a cheltuielilor cu autoritățile publice și cele culturale.
Miercurea Nirajului a direcționat aproape o treime din buget (30,8%) către locuințe și dezvoltare publică (8,91 milioane de lei), completate de investiții importante în cultură (5,24 milioane) și învățământ (4,26 milioane).
Sângeorgiu de Pădure prezintă o structură atipică, cu trei capitole aproape egale în fruntea clasamentului: transporturi (8,76 milioane, 25%), autorități publice (8,7 milioane, 24,9%) și sănătate (7,96 milioane, 22,8%). Ponderea cheltuielilor administrative este cea mai ridicată dintre toate orașele analizate.
Ungheni a investit prioritar în autorități publice (7,41 milioane, 20,4%), transporturi (7,21 milioane, 19,8%) și protecția mediului (5,69 milioane, 15,6%). Remarcabilă este ponderea cheltuielilor de mediu, cea mai ridicată dintre toate cele șapte orașe.
Ce arată cifrele per ansamblu
Analizând datele în funcție de populație, imaginea se schimbă semnificativ. Luduș, cu cei 14.757 de locuitori, a cheltuit aproximativ 8.040 de lei pe cap de locuitor, iar Sovata, cu 9.703 locuitori, aproximativ 8.520 de lei – cele mai ridicate valori. La polul opus, Iernut (8.473 locuitori) a cheltuit circa 5.096 de lei per capita, iar Miercurea Nirajului (5.414 locuitori) aproximativ 5.350 de lei.
Cele șapte orașe au gestionat împreună bugete de cheltuieli totalizând aproximativ 383,35 milioane de lei, pentru o populație cumulată de circa 56.415 de locuitori. Prioritățile diferite reflectă atât specificul economic al fiecărei localități, cât și proiectele de investiții aflate în derulare.
Datele sunt preluate din portalul Transparența Bugetară administrat de ANAF și Ministerul Finanțelor.
