Urgență Națională! Centrala de la Iernut trebuie finalizată până la 31 decembrie

Guvernul României a aprobat azi un memorandum prin care declară stare de extremă urgență pentru finalizarea și punerea în funcțiune a centralei termoelectrice cu ciclu combinat cu turbine cu gaze de la Iernut, județul Mureș, obiectiv de investiții al Romgaz cu o putere instalată de 430 MW. Documentul, semnat de premierul interimar Ilie-Gavril Bolojan și de președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Raluca Rogoz, permite companiei de stat să atribuie contractele rămase fără organizarea unor proceduri concurențiale clasice, în condițiile în care termenul-limită pentru finalizarea investiției este 31 decembrie 2026.

Centrala de la Iernut are o importanță strategică directă pentru regiunea Transilvaniei, centrala funcționând ca punct de injecție în tranzitul de putere dinspre zonele excedentare spre zona deficitară a Transilvaniei de Nord. La nivel național, noua capacitate urmează să asigure echilibrarea Sistemului Energetic Național, acoperirea vârfurilor de consum din sezonul rece, furnizarea de servicii tehnologice de sistem și reducerea dependenței României de importurile de energie electrică.

Tehnic, centrala este alcătuită din patru turbine cu gaze de tip 6F0.3, cu o putere de 67,3 MW fiecare, produse de General Electric, patru cazane recuperatoare de abur supraîncălzit și două turbine cu abur de câte 80,4 MW, tot de fabricație General Electric. Eficiența electrică brută a noii centrale va depăși 56%, față de randamentul de circa 36% al centralei clasice existente, ceea ce va reduce semnificativ consumul de gaze naturale pe unitatea de energie produsă și va scădea emisiile de noxe.

Istoricul proiectului este marcat de două eșecuri contractuale succesive. Primul contract, încheiat în octombrie 2016 cu asocierea formată din firmele Duro Felguera și Romelectro, cu termen de finalizare de 36 de luni, a eșuat din cauza dificultăților financiare ale celor două companii, care nu au mai putut plăti subcontractorii, aceștia abandonând șantierul. Romgaz a reziliat contractul în iunie 2021, după ce negocierile pentru continuarea lucrărilor au eșuat, deși compania de stat își achitase integral și la timp toate obligațiile de plată.

Un al doilea contract a fost semnat în martie 2023 cu aceeași firmă spaniolă Duro Felguera, de data aceasta singură, pentru finalizarea restului de lucrări, cu o durată de execuție de 16 luni și posibilitate de prelungire cu șase luni. Nici acest contract nu a fost dus la bun sfârșit, termenul expirând în iunie 2025 fără ca lucrările să fie finalizate. În septembrie 2025, Romgaz a transmis a doua notificare de reziliere, în contextul în care Duro Felguera se afla deja într-o procedură de pre-insolvență în Spania, ceea ce a blocat inclusiv cesionarea contractelor cu subcontractorii.

În urma celei de-a doua rezilieri, Romgaz a preluat direct coordonarea finalizării proiectului, angajându-se să îl ducă la capăt în calitate de antreprenor general până la 31 decembrie 2026. Compania a efectuat lucrări de conservare a echipamentelor pentru a preveni deteriorarea acestora, a identificat cei aproximativ 50 de subcontractori implicați și a lansat o procedură de achiziție pentru servicii de management de șantier, procedură care nu a fost finalizată până la data memorandumului din cauza unei contestații depuse de un ofertant eliminat. Un raport tehnic al supervizorului, emis în martie 2026, a permis identificarea completă a lucrărilor rămase de executat, estimate la circa 2% din volumul total al proiectului, dar cu dependențe tehnice directe față de executanții inițiali în proporție de aproximativ 90%.

Prin memorandumul aprobat joi, Guvernul confirmă că proiectul CCTG Iernut este de interes public major, că există o stare de extremă urgență care justifică atribuirea contractelor fără proceduri concurențiale standard și că această stare de urgență se menține pe întreaga perioadă necesară finalizării, testării și punerii în funcțiune a centralei. Fără aceste măsuri, există riscul real ca Romgaz să nu poată respecta termenul de 31 decembrie 2026 impus de Planul Național de Investiții, ceea ce ar atrage pierderea finanțării nerambursabile aferente și ar lăsa România fără o capacitate energetică esențială pentru sezonul rece următor.