Aproape de corigență la atragerea fondurilor europene – radiografia administrației din Mureș

Județul Mureș se numără printre județele cu cele mai slabe performanțe în atragerea și cheltuirea fondurilor europene per capita, potrivit unui raport amplu privind eficiența administrației publice centrale și locale din România, elaborat în 2025 pe baza datelor oficiale agregate de Banca Mondială. Documentul, construit cu informații furnizate de Ministerul Finanțelor, INS, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRSC și alte instituții, plasează Mureșul în categoria județelor unde Consiliul Județean a raportat cele mai mici venituri atrase din fonduri europene în intervalul 2016-2024, alături de Timiș, Teleorman, Ilfov, Harghita, Bacău, Iași și Suceava.

Execuție defectuoasă

Pe lângă atragerea redusă de fonduri, raportul semnalează și o execuție bugetară modestă a proiectelor europene la nivelul administrației județene mureșene, ceea ce indică, în limbajul autorilor, fie întârzieri în implementare, fie dificultăți reale în absorbția sumelor deja contractate. În oglindă, județe precum Tulcea, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud sau Mehedinți apar drept campioni ai mobilizării fondurilor externe.

Un alt indicator unde Mureșul rămâne sub potențial este cel al fondurilor guvernamentale pentru investiții. Raportul îl include în grupul județelor cu venituri mai scăzute per capita din programele naționale, alături de Cluj, într-un context în care vecinii din Sălaj sau Bistrița-Năsăud au reușit performanțe semnificativ mai bune.

Bereni și Măgherani – studii de caz la nivel național

Documentul oferă însă și un exemplu local devenit studiu de caz la nivel național. Este vorba despre comuna Bereni, în Mureș, unde cheltuielile cu serviciile de consultanță au reprezentat în 2024 nu mai puțin de 12% din totalul cheltuielilor de funcționare. Autorii raportului folosesc Bereni ca ilustrare a unei tendințe generale: primăriile mici, cu personal redus și fără specialiști proprii, ajung să externalizeze masiv activitățile legate de investiții și accesarea de finanțări. Analiza atrage atenția că, deși externalizarea este uneori legitimă, atunci când devine sistematică ea poate masca probleme structurale, induce risipa banilor publici și împiedica dezvoltarea capacității administrative locale.

În contrast, comuna Magherani apare în raport ca exemplu pozitiv, fiind menționată printre localitățile cu valori ridicate ale bugetelor contractate prin Planul Național de Redresare și Reziliență raportate la numărul de locuitori.

Decalaje regionale

Imaginea de ansamblu pe care o conturează raportul pentru județul Mureș se înscrie într-o tendință mai largă: vestul țării, Dobrogea și unele zone din Transilvania au atras și au cheltuit mai mult din fondurile europene și guvernamentale, în timp ce regiuni întregi au rămas în urmă. Decalajele nu țin doar de geografie, subliniază autorii, ci și de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităților locale și de abilitatea de implementare a proiectelor.

Raportul mai semnalează probleme sistemice care afectează inclusiv administrațiile din Mureș: lipsa unei baze de date unitare privind personalul din sectorul public, raportări neuniforme între Ministerul Finanțelor, ITM și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, dar și existența unor companii de stat care înregistrează cheltuieli fără să raporteze venituri.

La nivel național, datele agregate arată că în 2024 cheltuielile de personal din sectorul bugetar au ajuns la 9,3% din PIB, cu un deficit bugetar de 8,65%, iar ponderea angajaților la stat din totalul forței de muncă a depășit media europeană — o evoluție semnificativă față de anul 2000, când România avea unul dintre cele mai mici procente de pe continent. Pentru județul Mureș, concluzia raportului este una clară: există loc considerabil de îmbunătățire atât la capitolul accesare de fonduri externe, cât și la nivelul capacității administrative locale, mai ales în comunele mici, dependente de servicii externalizate.