Câmpia Transilvaniei a devenit oficial gazda unei premiere naţionale absolute prin inaugurarea VeloRail

Câmpia Transilvaniei, o zonă adesea trecută cu vederea de circuitele turistice clasice care vizează munţii sau cetăţile medievale, a devenit oficial gazda unei premiere naţionale absolute prin inaugurarea VeloRail, primul circuit de ciclodrezine din România, un traseu de 12 kilometri care conectează comunele Râciu, Sânmărtinu de Câmpie şi Crăieşti.

Circuitul unic în ţară a fost amenajat pe o cale ferată îngustă, construită în anul 1912 şi abandonată de aproape trei decenii, care a fost salvată cu greu din mâna hoţilor de fier vechi. Aceasta a fost readusă la viaţă printr-un proiect vizionar care îmbină sportul, nostalgia feroviară şi ecoturismul.

Această atracţie inedită reprezintă o gură de oxigen pentru turismul local, în special pentru cel din zona de câmpie a judeţului Mureş, aspect evidenţiat imediat şi de Asociaţia Visit Mureş.

„VeloRail – o nouă experienţă pe două roţi în Câmpia Transilvaniei! Prima pistă de ciclodrezine din România a fost amenajată pe traseul unei linii de cale ferată îngustă, veche de peste 100 de ani şi astăzi neutilizată. Ne bucurăm că judeţul Mureş s-a îmbogăţit cu o nouă atracţie turistică inedită!”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Visit Mureş, pe Facebook.

Însă drumul până la inaugurarea celor şase vehicule inedite, numite ciclodrezine, a fost o adevărată bătălie de uzură împotriva hoţilor de fier vechi şi a nepăsării. În timp ce alte porţiuni din vechiul terasament au fost rase de pe faţa pământului, comunitatea locală din Râciu şi asociaţiile de voluntari au făcut scut în jurul şinelor.

„Poate fi un exemplu bun ceea ce facem la Râciu, în primul rând pentru a se stopa, a se opri furtul căilor ferate dezafectate, pentru că doar la noi în zonă, adică de la Târgu Mureş, mă rog, Cristeşti, până la Râciu, toată calea ferată îngustă a fost furată, inclusiv şi piatra de pe ştrec, cum se spune. Deci nu mai există absolut nimic acolo. Noi de aici, de la Râciu – Sânmărtin – Crăieşti, până la Teaca, am reuşit să ţinem în picioare această linie, deşi au încercat şi la noi să vină chiar cu tirurile să care calea ferată, dar ne-am opus foarte vehement şi astăzi putem spune că prin acţiunile care le-am făcut în anii trecuţi acum se văd rezultatele. Nu am lăsat un simbol al Câmpiei să dispară!”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Râciu, Ciprian Alin Belean.

Salvarea definitivă a venit printr-un parteneriat strâns cu Asociaţia Mocăniţa Transilvaniei, organizaţie care a concesionat linia şi care încearcă de 11 ani să readucă trenurile de epocă pe traseul istoric dintre Târgu Mureş şi Lechinţa, închis definitiv în 1997.

Împreună, au aplicat la un concurs naţional de proiecte finanţat de Raiffeisen Bank, câştigând un grant de 60.000 de euro dintr-o competiţie strânsă cu sute de alte iniţiative.

Cea mai mare provocare tehnică a fost proiectarea şi construcţia efectivă a vehiculelor. Neexistând un precedent sau fabrici specializate în România, organizatorii s-au lovit iniţial de refuzurile repetate ale companiilor din industrie.

„Aceste ciclodrezine a fost greu să le facem devreme fiindcă nu mai avem în România. Au fost construite de la zero, adică am avut un proiectant care a lucrat luni întregi să proiecteze fiecare părticică, apoi la trei-patru firme ne-am dus şi am bătut la uşi. Nu au vrut să se lege la cap cu un aşa proiect”, îşi aminteşte edilul Ciprian Alin Belean.

Salvarea a venit de la o firmă privată din Bistriţa, care a acceptat provocarea de a construi vehiculele pe tiparul exact al căii ferate înguste.

„Practic, ciclodrezinele nu le găseşti în magazin, nu poţi să te duci şi să zici mă duc şi îmi cumpăr o ciclodrezină, ca şi cum îţi cumperi o bicicletă sau o motocicletă, nu. Ele trebuie să fie construite pe tiparul căii ferate şi trebuie foarte bine, foarte bine gândite”, a spus Belean.

Rezultatul este un vehicul hibrid inedit, pe care l-a descris Cristi Moldovan, preşedintele Asociaţiei Mocăniţa Transilvaniei.

„Ciclodrezina este un vehicul de cale ferată pe care pedalezi. Are patru locuri. Două persoane pedalează în faţă şi două persoane sunt pasageri în spate. Ne place să spunem că este clasa întâi în spate şi clasa a doua la pedalat. Asta este metoda prin care ne dorim să punem în valoare calea ferată construită în 1912 pentru a te bucura într-un mod ecologic şi făcând în acelaşi timp mişcare”, a spus Cristi Moldovan.

O tură completă pe circuit durează între două şi trei ore, acoperind 6 kilometri la dus şi 6 kilometri la întors. Traseul porneşte din târgul de la Râciu şi are ca punct de oprire vechea gară din Sânmărtinu de Câmpie, o clădire istorică salvată şi reabilitată de un investitor privat. Acolo, turiştii se pot opri pentru o pauză, o limonadă sau o masă caldă pregătită la un punct gastronomic local.

La inaugurarea de duminică, 27 septembrie, accesul a fost complet gratuit pentru localnici şi voluntari, însă pe viitor proiectul va funcţiona pe bază de rezervări online şi cu personal dedicat pentru ghidaj.

Iniţiatorii speră ca acest VeloRail — un concept extrem de popular în ţări precum Franţa (care numără 64 de astfel de trasee), Elveţia, Austria sau Germania – să desfiinţeze mitul că la câmpie nu se poate face turism.

„Cineva îmi zicea: ‘păi noi n-avem cum să facem turism la câmpie, că noi nu avem munte sau mare’. Nu! Deci este exclusă această abordare din punctul meu de vedere”, a subliniat primarul din Râciu, Ciprian Alin Belean.

El plănuieşte deja un itinerar complex de două-trei zile pentru vizitatori, care va include de anul viitor noul Muzeu „Gheorghe Şincai” – cărturarul român Gheorghe Şincai fiind născut la Râciu, bisericile istorice din zonă şi gastronomia locală tradiţională.

Prin VeloRail, comunitatea a reuşit nu doar să îşi conserve trecutul, ci şi să le ofere localnicilor o şansă de a-şi redescoperi propria istorie, a evidenţiat Cristi Moldovan.

„Ele au un dublu scop: unul de a încuraja oamenii să fie atenţi la calea ferată, să facă parte încă din viaţa comunităţii. Pentru că era foarte importantă în momentul în care oamenii făceau naveta, dar fiind abandonată 30 de ani, ei au cam uitat de importanţa ei şi acum, prin aceste ciclodrezine, ei au din nou ocazia să o redescopere”, a mai preşedintele Asociaţiei Mocăniţa Transilvaniei. AGERPRES