Centura care vrea să scoată traficul din Târgu Mureș: 19,6 km, tuneluri și pasaje, pe masa CJ

Consiliul Județean Mureș are pe ordinea de zi a ședinței de joi, 25 iunie, un proiect de hotărâre care ar putea declanșa cea mai amplă investiție rutieră din istoria recentă a zonei metropolitane Târgu Mureș: un inel de legătură de 19,6 kilometri pe malul drept al râului Mureș, estimat la circa 194 de milioane de euro.

Proiectul vizează aprobarea „Programului județean de dezvoltare metropolitană – Infrastructură de Conectivitate și Fluidizare a Traficului”, precum și a convenției de cooperare dintre Județul Mureș și Asociația Zona Metropolitană Târgu Mureș, care va implementa investiția în calitate de titular.

Despre ce drum este vorba

Obiectivul central al programului este „Inelul de legătură al Municipiului Târgu Mureș, Zona Nord-Vest (Sâncraiu de Mureș – Sângeorgiu de Mureș)” – un coridor rutier care ar urma să lege comunele Ernei și Pănet, ocolind orașul prin localitățile Sângeorgiu de Mureș, Sântana de Mureș, cartierul Unirii, Sâncraiu de Mureș și Pănet. Practic, o nouă axă de circulație paralelă cu Mureșul, gândită să preia o bună parte din traficul care astăzi se scurge prin Târgu Mureș.

Documentația tehnică se bazează pe Studiul de prefezabilitate, care a analizat patru variante de traseu. A fost aleasă varianta denumită Traseul 4 – aceeași lungime de 19,6 km ca Traseul 1, dar cu o soluție tehnică superioară la intersecții: noduri rutiere exclusiv denivelate, prin pasaje și fly-over-uri, în locul sensurilor giratorii la nivel. Diferența înseamnă un cost pe kilometru mai mare (aproximativ 10 milioane euro/km față de 8,86 milioane), dar și un flux de trafic continuu, fără opriri, cu viteze de 80–100 km/h.

Cum ar arăta investiția

Conform documentației, drumul ar avea patru benzi de circulație (2+2) cu bandă de urgență, viteză de proiectare de 80–100 km/h și statutul de cale rutieră de mare viteză. Pe traseu sunt prevăzute 13 noduri rutiere, între 8 și 10 pasaje superioare, un pod peste râul Mureș, un pasaj peste calea ferată Deda–Războieni, două tuneluri, dar și trotuare și piste de biciclete pe toată lungimea, iluminat public integral, panouri fonoabsorbante în zonele locuite și spații verzi de-a lungul coridorului.

Traseul 4 a fost împărțit în trei tronsoane: tronsonul 1 (circa 8,5 km), tronsonul 2 (circa 1,75 km, deja studiat într-un alt proiect, pe teritoriul municipiului) și tronsonul 3 (circa 9,35 km).

Valoarea totală estimată a investiției, conform devizului general, este de 967,85 milioane lei echivalentul a aproximativ 194 de milioane de euro.

Ce decide, de fapt, județul joi

Deși cifra finală depășește 967 de milioane de lei, suma pe care Consiliul Județean o pune efectiv pe masă acum este mult mai modestă: 3,71 milioane lei. Acești bani sunt destinați realizării, de către Asociația Zona Metropolitană, a studiului de fezabilitate pentru tronsonul 1 (8,5 km) din Traseul 4. Fondurile vor fi transferate pe baza unei convenții de cooperare care stabilește destinația exactă a banilor, calendarul de plată, modul de raportare și condițiile de restituire în caz de neutilizare.

Pentru construcția efectivă, programul mizează pe mai multe surse: fonduri europene nerambursabile din viitoarele instrumente de finanțare pentru perioada 2028–2034, buget de stat prin programe naționale de infrastructură, buget județean și bugete locale ale UAT-urilor traversate – Pănet, Sâncraiu de Mureș, Sântana de Mureș, Sângeorgiu de Mureș și Ernei.

Beneficii promise și calendar

Inițiatorii susțin că proiectul ar reduce timpul de tranzit pe axa nord-vest de la circa 45 de minute la aproximativ 15 minute și ar prelua peste 20.000 de vehicule pe zi de pe rețeaua locală existentă. Beneficiile ar ajunge la peste 80.000 de persoane, iar drumul ar asigura și un acces rapid la viitorul Spital Oncologic Regional pentru locuitorii din nordul municipiului și din comunele limitrofe. În faza de construcție, proiectul ar genera aproximativ 1.500 de locuri de muncă temporare.

Calendarul este însă unul de lungă durată: implementarea este estimată pe un orizont de zece ani, între 2026 și 2036, cu etape succesive de studiu de fezabilitate, avize, exproprieri, proiectare tehnică, execuție și recepție.