Cinci orașe concentrează aproape toate afacerile din IT-ul românesc. Mureșul pierde cursa
România are cinci hub-uri principale care concentrează cea mai mare parte a afacerilor din domeniul IT, potrivit unui studiu realizat de echipa Romanian Economic Monitor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Transilvania IT Cluster. Analiza, care a inclus 19.033 de companii românești din domeniul IT cu o cifră de afaceri anuală de peste 50.000 de euro, arată că regiunea București-Ilfov se impune ca lider incontestabil al sectorului, atât ca număr de companii, cât și ca afaceri generate, în timp ce Cluj, Timiș și Iași completează lista celorlalte hub-uri importante din țară.
Datele pentru anul 2024 arată o concentrare geografică puternic inegală a industriei: cele cinci județe de top, respectiv București, Ilfov, Cluj, Timiș și Iași, reprezentau împreună aproximativ 87% din veniturile totale ale sectorului IT la nivel național, 75% din profitul net total și 85% din numărul total de angajați din companiile din domeniu. La nivel de orașe, cele cinci centre de top concentrau 85% din cifra de afaceri totală a industriei și angajau, cumulat, peste 136.000 de persoane.
Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu o cifră de afaceri de aproape 8,8 miliarde de euro în 2024 și 6.369 de companii incluse în analiză. Dacă la acestea se adaugă indicatorii Ilfovului, cu afaceri de 1,21 miliarde de euro și 406 companii, dominația Capitalei asupra sectorului devine și mai clară: potrivit studiului, Bucureștiul reprezintă singur peste 60% din cifra de afaceri și din forța de muncă a industriei IT din România. Pe locul al doilea se situează Clujul, cu afaceri de 2,48 miliarde de euro și 2.650 de companii.
Studiul explică această concentrare prin faptul că toate cele patru județe de top din punctul de vedere al dimensiunii pieței sunt centre universitare importante, care atrag investitori străini și au contribuit la transformarea acestor regiuni în principalele centre IT ale țării.
În privința ritmului de creștere, companiile IT din Timișoara au înregistrat cea mai spectaculoasă evoluție dintre marile orașe analizate, cu o rată de creștere anuală compusă a cifrei de afaceri de 38% în perioada 2020-2024, însoțită de o creștere puternică a profiturilor nete și o extindere semnificativă a capitalurilor proprii. Companiile din Cluj-Napoca au avut o rată de creștere de 19,8%, susținută de extinderea forței de muncă, cele din București de 19,4%, cele din Iași de 19,6%, iar cele din Brașov de 18%.
Un aspect interesant relevat de analiză vizează productivitatea: deși cu un număr redus de companii incluse în studiu, județul Călărași ocupă primul loc la cifra de afaceri medie pe angajat, alături de alte județe cu scoruri bune precum Buzău, Ilfov, Tulcea și Ialomița.
Levente Szász, coordonatorul echipei care a realizat studiul, explică faptul că această concentrare are atât avantaje, cât și riscuri. Pe de o parte, în centre precum București, Cluj, Timiș și Iași s-au format ecosisteme IT veritabile, în care universitățile, specialiștii, companiile multinaționale și antreprenoriatul local se susțin reciproc, atrăgând investiții și talent. Pe de altă parte, o parte importantă a industriei depinde de evoluția acestor câtorva centre, ceea ce le face vulnerabile la aceleași șocuri, de la reducerea cererii externe până la transformările aduse de inteligența artificială. Cercetătorul consideră totuși că tocmai aceste poli sunt cel mai bine poziționați să răspundă provocărilor aduse de AI, datorită concentrării de competențe, universități și capital antreprenorial.
Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster, subliniază că această concentrare nu este întâmplătoare, ci rezultatul întâlnirii, în timp, dintre universități puternice, accesul la talent, investiții și o comunitate locală de companii matură. Ea dă exemplul Clujului, unde regiunea Nord-Vest generează aproape 20% din cifra de afaceri a sectorului, Cluj-Napoca fiind al doilea hub IT al țării după București. Potrivit reprezentantei clusterului, provocarea pentru perioada următoare este ca dezvoltarea sectorului IT să se extindă dincolo de centrele deja consacrate, ceea ce ar necesita investiții în educație, infrastructură, acces la tehnologie și comunități care să susțină colaborarea pe termen lung.