Dr. Radu Căpilnă, despre transplantul care i-a salvat viața lui Robert, la 15 ani: „AVEM O INIMĂ!”
Medicul Radu Căpilnă a rememorat cazul lui Robert, adolescentul de 15 ani aflat în stare critică, care a primit o nouă șansă la viață în urma unui transplant cardiac realizat în mai 2023. Într-o mărturie publică, acesta a descris degradarea rapidă a stării pacientului, intervenția făcută în condiții-limită și recuperarea care a urmat.
Potrivit chirurgului, Robert ajunsese în secție în stare gravă, iar tratamentul fusese dus la maximum, fără răspuns. „Medicația de suport cardiac nu mai făcea față. A trebuit pus pe ECMO periferic pentru a-i ajuta inima. Nu a funcționat. A fost trecut pe ECMO central, ca ultimă speranță, în așteptarea unei inimi. Dar nici acel suport nu mai făcea față”, a relatat Radu Căpilnă. Medicul spune că plămânii, rinichii și ficatul începuseră să cedeze, iar „zilele, poate chiar orele lui, erau numărate”.
Momentul decisiv a venit după un anunț scurt, primit într-un moment critic: „AVEM O INIMĂ!”. Înainte de asta, medicul își amintește dialogul care a anunțat intervenția: „A zis dl. prof. Suciu că trebuie să faci un transplant. – Ok, zic. La cine? – La Robert!”.
Operația a fost pregătită pas cu pas, într-o zi de sâmbătă, după o noapte aproape albă. „Operația s-a desfășurat într-o tensiune maximă, cu dorința ca totul să iasă perfect și cât mai repede pentru Robert”, a scris medicul, subliniind că intervenția a reușit. Recuperarea a fost lentă, din cauza stării extrem de grave de dinaintea transplantului, însă evoluția ulterioară a fost favorabilă, iar băiatul a ajuns acasă.
La trei luni după operație, Robert mergea deja cu trotineta, iar familia i-a transmis echipei medicale un mesaj de recunoștință. Medicul spune că l-a urmărit în timp și că adolescentul este bine, iar o întâlnire ulterioară cu familia, în preajma sărbătorilor, i-a confirmat acest lucru.
Radu Căpilnă a insistat că reușita nu i-a aparținut unui singur om, ci a fost „o muncă de echipă. De fapt, a mai multor echipe”, mulțumind echipei chirurgicale, medicilor care au realizat recoltarea inimii de la donator, echipei de anestezie și terapie intensivă, cardiologului pediatru implicat în monitorizarea cazului și personalului auxiliar. „Astăzi, când îl văd bine, îmi amintesc încă o dată de ce această profesie înseamnă mai mult decât medicină. Înseamnă oameni, speranță și lupta de a nu renunța niciodată”, a transmis acesta.

