Gara Tîrgu Mureș, aproape de finalizare. Totuși, viitorul căilor ferate mureșene nu pare luminos…

 

 

 

Acum câteva săptămâni anunțam că, după problemele legate de Aeroport și de autostrăzi, Tîrgu Mureşul va fi ocolit și de marile proiecte de modernizare la nivel feroviar, conform Master Planului de Transport actualizat, în septembrie 2016.

Pornind de la acest lucru, săptămânalul Punctul a realizat o analiză în care am încercat să aflăm, concret, care sunt și care vor fi principalele modernizări feroviare din județul Mureș…

Aceasta în condițiile în care ritmul modernizărilor feroviare din România este foarte lent, lucru care se vede în „performanțele” trenurilor românești, demne de toată lauda în secolul XIX: media vitezei pe calea ferată în anul 2015 a fost de aproximativ 48 de km/h pentru trenurile de pasageri şi puţin sub 30 de km/h pentru garniturile de marfă.

 

Pasagerii doresc căi ferate rapide şi trenuri moderne. Dar la Tîrgu Mureș acestea lipsesc

 

În Master Plan, în lista proiectelor de modernizare a căilor ferate, apare şi judeţul Mureş cu trei proiecte.

Astfel, se doreşte modernizarea căii ferate Braşov – Sighişoara până în 2020. Valoarea estimată a investiţiei este de 716 milioane de euro pentru 128 de km de cale ferată. Apoi, mai sunt menţionate două căi ferate turistice: calea ferată Tîrgu Mureş – Sovata care are 74 de km şi va costa 118,40 de milioane de euro și Luduş – Măgheruş Şieu care are 94 de km şi o valoare de 150 de milioane de euro. Ambele proiecte au ca termen de finalizare anul 2018.

Deci, pentru căile ferate care trec prin Tîrgu Mureş şi prin judeţ nu se prevede un viitor prea strălucit. Aceasta deşi gara din municipiul reşedinţă de judeţ este în plin proces de reabilitare printr-un proiect cu o valoare estimată de 10,2 milioane de euro, fără TVA.

Deşi proiectul prevede creşterea siguranţei şi confortului călătorilor în staţie şi în zona staţiei de cale ferată, probabil acest lucru nu va mări şi numărul de călători care aşteaptă, în primul rând, căi ferate rapide şi trenuri moderne (în zonele unde acest lucru s-a reuşit, rezultatele pozitive se văd deja prin creşterea numărului de pasageri, de exemplu pe ruta Bucureşti – Constanţa).

De fapt, Tîrgu Mureşul va fi ocolit de marile proiecte de modernizare la nivel feroviar. Inclusiv calea ferată Tîrgu Mureş – Sovata se referă la un tren tip mocăniţă. Iar linia de la Brașov la Sighișoara trece doar pe o distanță mică prin județul nostru…

 

Gara CFR Tîrgu Mureș, aproape de finalizare

 

 

Gara CFR din Tîrgu Mureş se află în plin proces de reabilitare. Contractul de execuţie lucrări a fost încheiat în data de 31 iulie 2014 cu Asocierea S.C. Confer Group S.R.L. – S.C. Arcada Company S.A. – S.C. Radaria S.R.L. Valoarea contractului este de aproximativ 30 de milioane de lei (29.289.878,21) fără TVA, iar perioada de execuţie a lucrărilor este de 26,2 luni. Lucrările vor avea o garanție de 24 de luni. Sursa de finanţare este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, plus Bugetul de stat. Lucrările au fost începute în 28 august 2014, iar recepția la terminarea lucrărilor se estimează că se va face în această lună (decembrie 2016). La începutul lunii noiembrie 2016, lucrările erau realizate în proporție de aproape 91%.

 

 

Ce lucrări se efectuează…

 

 

… care sunt costurile, sursele de finanţare, timpul de realizare a lucrărilor și scopul lucrărilor de reabilitare? Despre toate acestea am primit detalii de la Roberta Cătănescu, specialist în cadrul Serviciului Comunicare Mass-Media a Companiei Naționale de Căi Ferate, C.F.R. S.A.

Astfel, „Proiectul de modernizare a staţiei CF Tîrgu Mureş are ca obiective: asigurarea în cadrul clădirii staţiei de cale ferată (clădirea ce deserveşte pasagerii) a tuturor facilităţilor necesare; accesul în condiţii de siguranţă la peroane (inclusiv accesibilitatea pentru persoane cu mobilitate redusă); accesul în condiţii de siguranţă la vagoanele de călători (prin refacerea, extinderea și înălţarea peroanelor şi a copertinelor); asigurarea serviciilor de calitate pentru călători (eliberare de bilete, informare, peroane); prevederea unor măsuri de protecţie a mediului şi a unor măsuri de reducere a efectelor negative asupra mediului”.

Principalele lucrări de execuţie care se efectuează la Gara Tîrgu Mureș sunt următoarele: reabilitarea clădirii de călători; refacerea dispozitivului de linii, a peroanelor (principal şi intermediar), copertinelor şi trecere la nivel; construire tunel pietonal pentru accesul călătorilor la peroane; realizare gard de protecţie între linii; amenajare container ecologic; amenajare zonă Piaţa Gării.

Proiectul modernizării Gării Tîrgu Mureș face parte dintr-un lot de zeci de staţii de cale ferată, modernizate prin investiţii finanțate de la buget sau din fonduri nerambursabile europene. Astfel, C.F.R. S.A. se află în plin proces de modernizare și reabilitare a stațiilor CF.

În ultimii ani, au fost modernizate un număr de 37 de gări, 18 se află în execuție, iar alte 71 de stații CF vor fi modernizate prin intermediul programelor CEF – Mecanismul pentru Interconectarea Europei și POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Din totalul celor 37 de stații finalizate, 19 au fost modernizate în cadrul programului de modernizare a unor staţii de cale ferată din România, proiect finanţat din fonduri externe rambursabile, 14 staţii au fost reabilitate într-un proiect finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar în 4 staţii s-au executat lucrări de modernizare în cadrul proiectului de reabilitare a infrastructurii feroviare de pe Coridorul IV, program finanţat din fonduri externe nerambursabile.

În ceea ce priveşte cele 18 stații CF, aflate în prezent în execuţie, aici se execută lucrări de modernizare – în condiţiile impuse în contractele de finanţare – în cadrul proiectelor de reabilitare a Coridorului IV Pan-European, finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Printre cele 18 staţii de cale ferată se numără și Gara Tîrgu Mureş.

 

Stația Reghin așteaptă modernizarea

 

În judeţul Mureş mai există alte gări în proces de reabilitare/modernizare? Sau mai există proiecte privitoare la modernizarea unor gări din judeţul Mureş? Se pare că doar stația CFR Reghin are noroc. Ce-i de la C.F.R. S.A. ne-au detaliat: „În cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 a fost inclus proiectul de elaborare studiu de fezabilitate pentru modernizarea a 47 staţii de cale ferată, proiect inclus, de altfel, şi în Master Planul General de Transport aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 666/2016. În cele 47 de staţii este inclusă şi modernizarea staţiei CF Reghin din judeţul Mureş.

În prezent, C.N.C.F. C.F.R. S.A. se află în stadiu de elaborare a caietului de sarcini pentru demararea procedurii de achiziţie publică în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Sursa de finanţare propusă pentru acest proiect este Fondul de Dezvoltare Regională, plus Bugetul de Stat”.

 

 

Referitor la modernizarea căilor ferate mureșene…

 

 

… există două proiecte mai serioase: reabilitarea liniei Simeria – Sighișoara și reabilitarea unui pod de cale ferată.

Linia Simeria – Sighișoara a început să fie renovată în 2012. Este vorba despre aproximativ 170 de kilometri de cale ferată, între Simeria şi Sighişoara, unde vor funcționa tronsoane de infrastructură feroviară rapidă, adică linie pe care trenurile vor putea circula cu până la 160 de km/h. Lucrările vor fi finalizate în 2018.

 

 

Modernizarea liniei Simeria – Sighișoara ajută stația Daneș

 

 

Iată detaliile oferite de cei de la C.F.R. S.A. despre aceste reabilitări: „Pe raza judeţului Mureş se află în derulare: Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov – Simeria – tronsonul Coşlariu – Sighişoara – Lotul Sighişoara – Aţel, cu sursă de finanţare din Fondul de Coeziune + buget de stat. Lucrările se desfăşoară începând din zona Cap Y Sighişoara (km cf 299+162) până în zona km cf existent 311+482.

Acestea constau în: variantă nouă de traseu între km cf 299+162 – km cf 304+501; construirea a două tunele de cale ferată în zona localităţii Sighişoara, cu lungimi de 401 metri, respectiv 969 de metri; pasaj superior la intersectarea variantei noi de cale ferată cu DN13; modernizarea staţiei Daneş (suprastructura cf, tunel pietonal, peroane acces liniile 1-4, copertine peroane, rampe acces persoane cu dizabilităţi); pasaj superior în zona localităţii Daneş pentru accesul auto în localitate; reabilitarea a cinci poduri feroviare şi a șase podeţe feroviare”.

 

 

Podul situat între staţiile Iernut şi Luduş, aproape finalizat

 

 

„În cadrul proiectului de Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – Sucursala Regionala de Căi Ferate Braşov sunt incluse lucrări de execuţie la podul C.F. situat între staţiile Iernut şi Luduş, jud. Mureş. Stadiul de execuţie la acest pod în data de 31 octombrie 2016 a fost de 85%. Sursa de finanţare pentru acest proiect este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, plus Buget de stat”.

În plus, mai există și alte proiecte de reparaţii a căii ferate în zona judeţului Mureş, cu finanţare de la bugetul de stat: „refacţie totală linia cf Deda – Reghin, tronson Brâncoveneşti Reghin, de la km 241+370 la km 250+800 şi linia II directă din staţia cf , de la km 241+370 la km. 250+800 şi consolidare terasament km 241+200 – 241+600; reparaţii linii cf, liniile I, II şi III staţia Subcetate Mureş, inclusiv aparatele de cale: 6 schimbătoare între km 170+300 – 171+300”, a precizat Serviciul Comunicare Mass-Media, din cadrul C.F.R. S.A.

 

Situaţia căilor ferate din România nu este prea roz

 

Deşi aveam destul de mulţi kilometri de cale ferată, nu prea avem pasageri. „În comparație cu alte țări cu un nivel similar de furnizare cale ferată pe cap de locuitor, rata de utilizare a căilor ferate din România este mică. Cererea de transport feroviar din România, măsurată în km parcurși per persoană este de două până la trei ori mai mică față de aceste țări, iar acest eșec de a obține rezultatele potențiale de piață a avut ca rezultat reducerea veniturilor. Media UE27 este de 650 de km per pasager pe an, în timp ce cifra echivalentă pentru România este de 66% mai mică… Scăderea numărului de clienți cu până la 28%  pe care România a înregistrat-o în perioada 2004 – 2009 este cel mai mare declin din toate țările membre UE„, se arată în Master Plan.

 

 

 

Titi Dălălău