Hidrocentrala Răstolița, blocată din nou în instanță. ONG-urile contestă defrișările din Munții Călimani

Lucrările la amenajarea hidroenergetică Răstolița, din județul Mureș, au fost suspendate din nou în urma unor acțiuni în instanță inițiate de organizațiile de mediu Declic și Bankwatch România. Proiectul, început înainte de 1990 și realizat în proporție de peste 90%, este contestat din cauza impactului asupra mediului și a defrișărilor planificate în zona Munților Călimani.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a blocat definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul României și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile Comunitatea Declic și Bankwatch România.
Cele două ONG-uri de mediu obținuseră anterior, în anul 2025, la Curtea de Apel Cluj suspendarea Hotărârii de Guvern prin care Guvernul Ciolacu aproba scoaterea definitivă din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure din Parcul Național Călimani fără compensare. Guvernul, Ministerul Mediului și Hidroelectrica au contestat decizia, iar ÎCCJ a respins, pe 20 mai 2026, recursurile declarate de aceștia ca nefondate. Decizia este una definitivă.

Potrivit ONG-urilor, lucrările ar presupune tăierea a sute de hectare de pădure și ar afecta grav ecosistemele din aria protejată. Reprezentanții acestora susțin că acordul de mediu pentru proiect a fost emis fără toate evaluările necesare și au cerut suspendarea lucrărilor până la clarificarea legalității documentației.

Curtea de Apel Cluj a suspendat anterior acordul de mediu pentru hidrocentrală, iar Tribunalul Cluj a dispus ulterior oprirea lucrărilor prin ordonanță președințială, până la soluționarea definitivă a litigiilor privind autorizațiile și avizele proiectului.

De cealaltă parte, autoritățile și reprezentanții sectorului energetic susțin că hidrocentrala Răstolița este un proiect strategic pentru securitatea energetică a României. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declara că investiția ar urma să producă aproximativ 117 GWh anual și că întârzierile cauzate de procese au generat pierderi importante pentru sistemul energetic național.

Conflictul dintre dezvoltarea infrastructurii energetice și protecția mediului readuce în atenție una dintre cele mai controversate investiții hidroenergetice din România, proiectul Răstolița fiind blocat și reluat în repetate rânduri în ultimii ani.

Sursa: Libertatea, Europa Liberă, Digi24, România Actualități.