Mega-licitația la trenul metropolitan a pornit. Barierele care vor bloca orașul rămân

CFR a lansat licitația pentru cea mai mare lucrare din proiectul trenului metropolitan Mureș: refacerea căii ferate pe linia 316, între Reghin, Târgu Mureș și Luduș. Valoarea estimată a contractului este de circa 656,6 milioane de lei (cu TVA-ul inclus), peste 100 de milioane de euro. La fel ca mega-valoarea contractului, există însă și o mega-condiționare: contractul va fi semnat doar dacă proiectul obține finanțare de la bugetul de stat sau din fonduri europene. CFR estimează că va avea banii în cel mult 12 luni de la aprobarea raportului procedurii, însă garanții nu prea există, iar dacă finanțarea nu vine, procedura se anulează.

Ce se construiește

Lucrarea acoperă tronsonul dintre kilometrii 249+100 și 323+400, un total de 74 de kilometri de cale ferată. Scopul principal, mai zice documentația, este eliminarea restricțiilor de viteză impuse astăzi de starea șinelor, a prinderilor și a terasamentului. Citim nonșalanți tot din documentația că uzura acumulată în timp poate compromite siguranța circulației și poate duce chiar la deraieri sau la defectarea trenurilor. Cu alte cuvinte, nu știm când se va întâmpla, dar se va întâmpla.

Ce va face firma câștigătoare? Lista include:

• înlocuirea șinelor, traverselor și macazurilor de pe liniile directe;
• refacerea terasamentului și a stratului de sub cale pe toată lungimea, pe 30 de centimetri adâncime;
• sudarea șinelor, pentru o cale „fără joante”, deci fără zgomotul și șocurile de la îmbinări;
• refacerea trecerilor la nivel cu plăci de beton polimeric și semnalizare rutieră de avertizare;
• înlocuirea traverselor de lemn de pe podurile metalice cu traverse din material sintetic reciclat;
• peroane noi, înalte de 55 de centimetri, pentru urcarea ușoară în tren: de 200 de metri la Reghin și Luduș, de 100 de metri la Târgu Mureș Sud, de 150 de metri la Dumbrăvioara, Târgu Mureș Nord, General Nicolae Dăscălescu, Sânpaul și Iernut, plus peroane de 100 de metri la punctele de oprire;
• pe peroane: bănci cu copertine pentru cel puțin 25 de persoane, rampe pentru persoanele cu dizabilități, marcaje pentru nevăzători, iluminat alimentat cu panouri fotovoltaice și baterii și câte patru camere video la fiecare stație.

Anunțul enumeră 24 de stații și puncte de oprire: Reghin, Petelea, Periș, Gornești, Dumbrăvioara, Sângeorgiu de Mureș, Nordului (nou), Luntrașilor (nou), Târgu Mureș Nord, Libertății (nou), Târgu Mureș, Azomureș, Târgu Mureș Sud, General Nicolae Dăscălescu, Ungheni, Vidrasău, Chirileu, Sânpaul, Ogra, Cipău, Iernut, Cuci, Bogata Mureș și Luduș.

Același document mai zice că toate se aliniază bine, contractul va dura aproape 3 ani (34 de luni, mai exact). 

Unde sunt banii?

Ca să se întâmple orice, va fi nevoie de bani. Chiar documentele de licitație spun că dacă nu va fi buget, totul pică. Proiectul complet al trenului metropolitan a fost estimat, în iunie, la 829,9 milioane de lei, aproximativ 167 de milioane de euro. Partea CFR, pentru infrastructura feroviară, este de circa 784,7 milioane de lei, iar partea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Tren Metropolitan Mureș”, pentru parcări Park&Ride, stații de autobuz, spații pentru biciclete și spații publice la gări, de circa 45,2 milioane de lei cu TVA. Banii sunt ceruți prin Programul Transport 2021–2027, prioritatea dedicată trenurilor metropolitane.

Anunțul CFR arată că finanțarea nu este încă sigură. Ministerul Transporturilor a confirmat în iulie că proiectul este eligibil, dar acesta se află încă în etapa de evaluare tehnico-economică, care ar urma să se încheie până la sfârșitul anului.

Și administrațiile locale contribuie. Primăria Târgu Mureș plătește 8,29 milioane de lei, cea mai mare cotă (53,81%), costurile fiind împărțite între cele 14 localități partenere în funcție de populație. Potrivit statutului ADI, cele 14 localități au pus la înființare un patrimoniu de 1 milion de lei: Târgu Mureș 200.000 de lei, Reghin 140.000 de lei, Iernut, Luduș și Ungheni câte 70.000 de lei, iar cele nouă comune câte 50.000 de lei. Fiecare plătește și o cotizație anuală de 4 lei pe locuitor. Deși plătește cel mai mult, Târgu Mureșul are în adunarea generală a asociației un singur vot, la fel ca fiecare comună. 

Problema pe care licitația nu o rezolvă: barierele

În Târgu Mureș, linia 316 intersectează străzile doar prin treceri la nivel, cu barieră, iar Piața Gării are singura subtraversare și aceea doar pietonală. Ar mai fi subtraversarea de la Aquaserv, care însă nu este locată pe cine știe ce magistrală rutieră, ci e doar o banală stradă de legătură cu o bandă/sens. 

Să reținem însă că odată cu trenul metropolitan, prin oraș ar urma să treacă circa 60 de trenuri pe zi. Pe tot traseul, proiectul prevede modernizarea a 41 de treceri la nivel.

Potrivit răspunsurilor ADI, un ciclu de închidere a barierei durează acum, în medie, două minute și jumătate, la vitezele actuale de 40–50 km/h. La 60 de treceri pe zi, barierele ar sta închise cumulat circa două ore și jumătate. După ridicarea vitezei la 80–100 km/h, un ciclu ar scădea la 60–80 de secunde, adică o oră până la o oră și 20 de minute de bariere închise pe zi, distribuite pe parcursul zilei.

Asociația a recunoscut însă că nu există simulări de trafic pentru trecerile critice din oraș. Soluțiile definitive, pasajele subterane sau supraterane, sunt amânate pentru o a doua fază a proiectului, care încă nici măcar nu e definită – adică nici măcar nu știm ce vor autoritățile în o eventuală a doua etapă, pe ce bani, din ce surse și când s-ar implementa asta. În aceeași fază total nedefinită sunt programate și cele trei puncte de oprire noi din oraș, Nordului, Luntrașilor și Libertății, care există deocamdată doar la nivel de concept, deși apar deja pe lista din anunțul de licitație.

Instituțiile își pasează răspunsurile

Redacția Punctul a cerut încă din iulie, în baza Legii 544/2001, informații despre bariere, pasaje, corelarea autobuzelor cu trenul și biletul unic.

Consiliul Județean Mureș a răspuns pe 10 iulie că investiția nu se află pe lista sa de investiții pe 2026, că județul are doar rol de cofinanțator și că întrebările trebuie adresate ADI. Pe 28 iulie, am revenit cu o cerere separată, în care am cerut explicit poziția Consiliului Județean. Printre întrebări: dacă cele șase parcări Park&Ride, cu câte 15 locuri fiecare, deci 90 în total, sunt suficiente pentru cei peste 3.600 de călători pe zi estimați pentru 2030, cine va plăti funcționarea trenului și cum va ajunge un călător de la Vidrasău la Aeroportul Transilvania.

Primăria Târgu Mureș a trimis inițial cererea către ADI, pe 7 iulie. A răspuns abia pe 3 august, prin Serviciul Public Administrația Domeniului Public. Primăria arată că timpii de așteptare la bariere sunt analizați în studiul de oportunitate, că soluțiile țin de CFR și că, pe lângă nodul din Piața Gării, se au în vedere pasaje și pasarele pietonale „în zonele cu fluxuri auto intense”, fără să numească vreo intersecție. Adică, mai pe scurt, habar n-avem unde. Prima etapă a proiectului ar urma să fie gata spre sfârșitul anului 2029. Primăria mai precizează că, „în această fază”, nu are în lucru nicio documentație proprie pentru proiect, iar subiectele ridicate de presă vor fi tratate „odată cu avansarea proiectului”.

În „episoadele următoare”

Dacă ofertele se depun pe 2 decembrie, iar evaluarea și eventualele contestații durează câteva luni, iar CFR are la dispoziție până la 12 luni pentru a obține finanțarea, contractul ar putea fi semnat în cursul anului 2027 – asta în cel mai fericit scenariu. Cu o durată de execuție de 34 de luni, lucrările s-ar putea încheia abia în 2030, din nou, în cel mai optimist calendar. Termenul de „sfârșitul lui 2029”, comunicat de primărie, pare astfel excesiv de optimist.