Politicienii care măsoară Dunărea la centimetru: după Miruță, și premierul Ungariei numără fiecare centimetru de apă

Seceta severă a transformat centimetrii Dunării în unitate de măsură politică. După ce ministrul român al Apărării, Radu Miruță, anunța triumfător că intervențiile de la Cernavodă au adus un câștig de câțiva centimetri, premierul Ungariei, Péter Magyar, face acum aceleași calcule la Paks. Acolo, doar nouă centimetri mai despart una dintre turbinele centralei nucleare de o nouă oprire.

Dunărea se măsoară, în vara lui 2026, nu doar în metri cubi pe secundă, ci și în centimetri. Iar fiecare centimetru a ajuns să conteze politic.

În Ungaria, premierul Péter Magyar a anunțat că se desfășoară o operațiune de amploare pentru menținerea în funcțiune a celor două turbine care mai operează la Centrala Nucleară Paks. Situația este critică: potrivit informațiilor comunicate de șeful guvernului ungar, nivelul Dunării se află la numai 9 centimetri de pragul care ar impune oprirea din nou a penultimei turbine.

Marți și miercuri sunt considerate zilele decisive, pentru că prognoza indică o scădere suplimentară a nivelului fluviului cu 14–15 centimetri.

Situația de la Paks nu este una apărută peste noapte. La sfârșitul lunii iulie, nivelul Dunării coborâse la valori extrem de mici, iar centrala a început să-și reducă producția. Pe 2 august, Magyar anunța că apa ajunsese la -133 cm, în condițiile în care pragul de -134 cm impunea oprirea centralei.

Doi centimetri de aici, nouă centimetri de dincolo

Imaginea seamănă izbitor cu cea văzută cu numai două săptămâni înainte în România.

La Cernavodă, ministrul Apărării, Radu Miruță, a mers pe Dunăre pentru a urmări lucrările de urgență menite să asigure apa necesară funcționării centralei nucleare. Situația devenise suficient de gravă încât Unitatea 1 fusese oprită controlat din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului. La acel moment, debitul Dunării la intrarea în România era prognozat să scadă până la aproximativ 1.600 mc/s, mult sub media multianuală de 4.300 mc/s pentru luna august.

Pentru menținerea în funcțiune a Unității 2, autoritățile române au intervenit inclusiv prin explozii controlate pentru îndepărtarea unei formațiuni stâncoase care împiedica dirijarea unui debit mai mare spre Cernavodă. Miruță anunțase atunci că va merge personal la fața locului: „Mâine o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos”.

După intervenție, ministrul a venit cu cifra devenită aproape simbolică pentru această criză: apa crescuse cu 2 centimetri față de ziua precedentă, deși prognoza indica o scădere cu doi centimetri. În interpretarea sa, operațiunea produsese astfel un câștig net de cel puțin 4 centimetri.

Acum, la Paks, matematica este asemănătoare, numai că miza imediată este de 9 centimetri.

Ungurii scufundă barje pentru a ridica Dunărea

Pentru a câștiga centimetrii necesari, autoritățile ungare încearcă o soluție spectaculoasă: două barje de câte 80 de metri sunt poziționate transversal și scufundate controlat în Dunăre, pentru a modifica temporar condițiile hidraulice și a ridica nivelul apei în zona prizei centralei.

Operațiunea pregătește terenul până la finalizarea unui prag de fund construit în regim de urgență. Guvernul ungar dispusese deja realizarea acestuia folosind aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră, lucrările fiind organizate 24 de ore din 24 și sprijinite inclusiv de militari.

Cele două barje sunt supuse unei presiuni enorme a apei și sunt fixate cu cabluri de oțel de aproximativ 500 de metri de piloți cu diametrul de 70 de centimetri, forați până la opt metri adâncime, potrivit informațiilor transmise de Magyar.

În paralel, autoritățile ungare au decis deschiderea ecluzei brațului Ráckeve–Soroksár al Dunării. Prin această manevră ar urma să fie trimiși suplimentar în albia principală aproximativ 20 de metri cubi de apă pe secundă.

Câștigul estimat la Paks?

Doi centimetri.

Exact ordinul de mărime care, cu numai câteva zile înainte, devenise știre și în România.

Politica europeană a centimetrului de apă

Dincolo de imaginile neobișnuite cu miniștri și premieri pe malul Dunării, cu ruleta imaginară în mână, criza scoate la suprafață o problemă mult mai serioasă: infrastructura energetică construită în jurul fluviului devine vulnerabilă atunci când debitele ating valori extreme.

În România, debitul prognozat la Baziaș ajunsese la 1.600 mc/s, față de media multianuală de 4.300 mc/s pentru august. În Ungaria, nivelurile au coborât până în zona în care diferența dintre funcționarea și oprirea unor grupuri energetice se calculează literalmente în centimetri.

Speranța ungurilor vine acum tot din amonte. Începând de joi, precipitațiile prognozate în bazinele hidrografice din Austria ar putea determina din nou creșterea Dunării.

Până atunci însă, la Paks se lucrează contra cronometru. La bulgari centrala funcțioenază cu aceeași centimetrii iar la Cernavodă s-a oprit totul.