Recordul discret al județului Mureș: 97,5% dintre cetățeni au ales cartea electronică de identitate
Cartea electronică de identitate, documentul care urma să înlocuiască treptat buletinul clasic până în 2031, trece printr-un moment critic. Finanțarea gratuită prin fonduri europene, prin PNRR, se apropie de termenul-limită de la finalul lunii august, iar numărul românilor care au reușit să obțină noul act de identitate este mult sub ce își propusese inițial Guvernul.
Inițial, statul român își asumase eliberarea gratuită a cinci milioane de cărți electronice de identitate, cu o finanțare europeană de 70 de milioane de euro. Ținta a fost însă redusă, mai întâi la 3,5 milioane de beneficiari, apoi la puțin peste 2 milioane. Practic, din suma alocată inițial, mai mult de jumătate din fonduri au fost pierdute, ajungându-se la o alocare totală de sub 30 de milioane de euro pentru acest proiect. În prezent, doar aproximativ 2,3 milioane de români dețin noul tip de buletin.
Proiectul a pornit greu încă de la primii pași. Emiterea buletinelor electronice a debutat ca proiect-pilot în Cluj, în 2021, urmând ca până la finalul lui 2023 documentul să fie disponibil în toată țara. Extinderea națională s-a produs însă abia în primăvara anului 2026, cu doar câteva luni înainte de expirarea finanțării europene.
La această întârziere s-a adăugat o altă problemă: multe instituții publice și privați nu dispun încă de echipamentele necesare pentru a citi datele stocate electronic pe noile acte de identitate. În practică, oamenii care au deja buletin electronic sunt uneori nevoiți să prezinte, în continuare, copii pe hârtie sau dovezi suplimentare ale domiciliului, exact situația pe care noul document ar fi trebuit să o elimine. Pentru a rezolva parțial problema, autoritățile au pus la dispoziție o aplicație mobilă, RO CEI Reader, prin care datele de pe buletinul electronic pot fi citite direct de pe telefon, dacă acesta are funcție NFC și un sistem de operare recent.
Cifrele arată totuși că, atunci când au ales, majoritatea românilor au preferat noul tip de act de identitate: aproape 92% dintre cei care și-au făcut sau reînnoit buletinul într-un interval de peste un an au optat pentru varianta cu cip. Există însă diferențe destul de mari între județe. Cea mai mare reticență față de buletinul electronic s-a înregistrat în județele Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău, unde procentul celor care au ales varianta clasică, fără cip, a fost semnificativ mai ridicat decât media națională. Cele mai mari procente de adopți a noii cărți de identitate s-a înregistrat în Harghita (98,64% din actele de identitate emise), Mureș (97,56%) și Covasna (97,15%).