România formează prea mulți medici stomatologi, dar la UMFST concurența crește de la an la an
Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a solicitat constituirea unui grup de lucru interinstituțional pentru fundamentarea, pe baza unor date obiective, a cifrei de școlarizare în domeniul medicinei dentare. Instituția a transmis o adresă în acest sens Prim-ministrului României, Ilie Bolojan, aducând în atenția Guvernului concluziile unui raport privind ajustarea cifrei de școlarizare în medicina dentară, publicat în luna martie a acestui an.
Potrivit CMSR, România formează anual aproximativ 15% din absolvenții de medicină dentară ai întregii Uniuni Europene, deși țara noastră reprezintă mai puțin de 4% din populația UE. În același timp, un sondaj intern realizat în rândul tinerilor medici stomatologi, cunoscut drept Barometrul CMSR Young, arată că integrarea profesională a acestora devine tot mai dificilă: 82% dintre respondenți consideră că numărul mare de absolvenți îngreunează integrarea profesională, 64% spun că întâmpină dificultăți în a găsi un loc de muncă, iar 17% dintre tinerii medici chestionați iau în calcul să plece din România.
Instituția susține că România nu se confruntă în prezent cu un deficit de medici stomatologi, ci, dimpotrivă, cu un excedent, estimat la aproximativ 40%, în condițiile în care în ultimii zece ani numărul medicilor stomatologi din țară a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce populația a scăzut cu 4,7%.
Contextul – creșterea interesului pentru medicina dentară
Cu toate acestea locurile la Medicină Dentară rămân în continuare disputate, inclusiv la Târgu Mureș. Rezultatele admiterii 2026 la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, publicate chiar în această săptămână, arată că, la Facultatea de Medicină Dentară, s-au înscris 103 de candidați pentru cele 40 de locuri bugetate scoase la concurs, plus alte 30 de locuri cu taxă. Rectorul UMFST, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, a declarat pentru publicația Edupedu.ro că anul acesta s-a înregistrat o creștere a interesului pentru acest domeniu, concurența ajungând la 3,37 candidați pe loc la medicină dentară, mai mare chiar decât cea de la Medicină generală, unde concurența a fost de 3,2 candidați pe loc.
La nivel național, UMFST a pus la dispoziția candidaților, pentru anul universitar 2026-2027, peste 4.700 de locuri la programele de licență, masterat și doctorat, dintre care 3.452 doar la studii de licență. Pentru facultățile de Medicină, Medicină Dentară și Farmacie, perioada de înscriere s-a desfășurat între 18 și 23 iulie, iar confirmarea locurilor de către candidații admiși are loc în perioada 27-28 iulie.
Provocările din perspectiva publicului larg
Președintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, a declarat că, în opinia sa, provocarea reală în domeniul medicinei dentare nu este lipsa numerică a medicilor stomatologi, ci accesul redus al populației la servicii stomatologice. Potrivit acestuia, resursele publice ar trebui direcționate prioritar către măsuri cu impact direct pentru pacienți, precum finanțarea serviciilor stomatologice prin sistemul public de asigurări de sănătate, stimularea medicilor pentru a practica în mediul rural și dezvoltarea programelor de prevenție și educație pentru sănătatea orală.
Colegiul Medicilor Stomatologi din România cere, în acest context, înființarea unui grup de lucru interinstituțional, la care să participe Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, CMSR, dar și alte instituții relevante. Scopul acestui grup ar fi elaborarea unei metodologii naționale pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în medicina dentară, bazată pe indicatori obiectivi și măsurabili, precum distribuția teritorială a medicilor stomatologi, nevoile reale de acces la servicii ale populației și capacitatea reală de absorbție a pieței muncii.
Potrivit CMSR, un număr mai mare de absolvenți nu înseamnă automat un acces mai bun al populației la servicii stomatologice. Pentru atingerea acestui obiectiv, instituția consideră că este nevoie de o planificare responsabilă, o finanțare publică adecvată, politici eficiente pentru reducerea dezechilibrelor teritoriale, precum și o colaborare strânsă între autorități, universități și organizațiile profesionale din domeniu.