Statul a plătit cu 20,46 milioane de lei mai mult decât a încasat din gestionarea fondurilor cinegetice

Statul român a înregistrat, în perioada 2021–2025, o diferență negativă de aproximativ 20,46 milioane de lei între veniturile obținute din gestionarea fondurilor cinegetice și despăgubirile achitate pentru pagubele produse de animalele sălbatice.

Datele prezentate de Garda Forestieră Națională arată că au fost analizate toate cele 2.148 de fonduri cinegetice din România. Pentru 2.123 dintre acestea au fost identificate valori financiare: 465 au avut un sold negativ, 1.641 un sold pozitiv, iar 17 au avut un rezultat egal cu zero. Pentru alte 25 de fonduri nu au existat date. Pe harta publicată, mai multe fonduri cinegetice din județul Mureș apar cu sold negativ.

Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România precizează că responsabilitatea pentru plata despăgubirilor diferă în funcție de specia care a produs paguba.

În cazul speciilor admise la vânătoare, precum mistrețul, cervidele, șacalul sau vulpea, gestionarii fondurilor cinegetice pot fi considerați responsabili doar dacă nu și-au respectat obligațiile legale. Pentru pagubele provocate de speciile strict protejate sau interzise la vânătoare, precum ursul, lupul ori castorul, responsabilitatea despăgubirilor revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, susține AGVPS.

Asociația a solicitat Gărzii Forestiere Naționale, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, să comunice separat valoarea despăgubirilor plătite pentru pagubele produse de speciile admise la vânătoare și suma achitată pentru pagubele provocate de speciile protejate.

AGVPS consideră că această defalcare este necesară pentru stabilirea responsabilității gestionarilor fondurilor cinegetice și a Ministerului Mediului în privința celor peste 20 de milioane de lei achitate din bani publici.