Studenți și cadre didactice UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, în premieră la Forumul internațional IDEEA – International Design and Engineering Education Association 2025, găzduit de Hongik University, Seul, Coreea de Sud Inițiat de unii dintre cei mai mari producători din industria automotive, în parteneriat cu universități de prestigiu din întreaga lume, evenimentul, aflat la a șaptea ediție, are ca scop stimularea colaborării dintre mediul academic și cel industrial. Proiectul din acest an a avut ca temă utilizarea materialelor fotocromatice în interiorul autovehiculelor. Timp de șase luni, studenți de la programele de studii Inginerie economică industrială, Tehnologia construcțiilor de mașini, Automatică și informatică aplicată, Inginerie medicală și Psihologie au lucrat în echipe internaționale și interdisciplinare, dezvoltând concepte și prototipuri funcționale de componente destinate habitaclului auto.Colaborarea demonstrează importanța implicării studenților în proiecte reale, care le valorifică potențialul creativ și capacitatea de inovare, fiind o experiență valoroasă, atât pentru ei, cât și pentru cadrele didactice cu rol de mentor, iar rezultatul acestor colaborări internaționale trasnformă ideile în soluții reale, care răspund direct așteptărilor utilizatorilor de mașini și contribuie la îmbunătățirea vieții de zi cu zi.

29 iulie 2025

Ungaria a avut cea mai mare creştere a averii mediene pe termen scurt din Europa

Măsurată în monedă locală, averea cetăţenilor din Ungaria a crescut cel mai mult în Europa anul trecut cu 18,6%, ţara fiind urmată de Lituania şi Suedia, potrivit unui raport recent al băncii multinaţionale de investiţii UBS, citat de Euronews.

Raportul UBS clasifică Ungaria drept economie emergentă.

În România, creşterea a fost de 9,1%.

Articolul complet pe ZF.ro

Punctul Alb

29 iulie 2025

Punctul alb pentru înființarea la Târgu Mureș a primei farmacii universitare din România

Farmacia Gaudeamus – UMFST deschide prima farmacie universitară din România

Aquaserv

29 iulie 2025

Apa din rețeaua publică de alimentare cu apă se folosește numai pentru consumul casnic!

Reamintim tuturor utilizatorilor că legislația în vigoare descurajează utilizarea apei potabile distribuită prin rețelele publice în alte scopuri decât pentru satisfacerea nevoilor strict gospodărești. Aceste prevederi sunt cuprinse și în contractul de furnizare/prestare a serviciului încheiat de AQUASERV cu fiecare client.

Conform contractului de furnizare încheiat între Compania AQUASERV S.A. și clienți, Ordinului nr. 88/2007 al ANRSC și Legii nr. 241/2006 a serviciului de apă şi de canalizare:

Apa din rețeaua publică de alimentare cu apă se folosește numai pentru consumul casnic!

Din păcate, sunt mulți cetățeni care nu respectă recomandările noastre și reglementările în vigoare, iar multe familii au de suferit din lipsa apei!

Putem evita astfel de situații.

DACĂ SUNTEM RESPONSABILI ŞI NU RISIPIM APA POTABILĂ!

Stirile Punctul

29 iulie 2025

Sute de proiecte depuse, doar 15 aprobate. Lista blocurilor din programul local de creștere a performanței energetice la Târgu Mureș

Consiliul local Târgu Mureș va dezbate săptămâna aceasta aprobarea Programului Local Multianual, pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Târgu Mureș. Lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe, finanțate prin Programul Local Multianual, vizează blocurile construite după proiecte elaborate până la 31 decembrie 2005, blocurile cu locuințe sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea/administrarea consiliului local.

Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie menţionate anterior se asigură potrivit art. 13 din OUG nr. 18/2009, astfel :

● 60% din alocații de la bugetul de stat ;

● 30% / din valoarea lucrărilor de intervenție, din bugetul autorităților administrației publice locale (conform HCL nr. 313/2022) ;

● 10 % din valoarea lucrărilor de intervenție, cota de contribuție a asociației de proprietari.

Programul local multianual, conform art. 2, lit. b) din OUG nr. 18/2009 este elaborat de autoritățile administrației publice locale, în baza solicitărilor asociațiilor de proprietari (nn. tabele cu acordul proprietarilor, hotărâri ale adunării generale, contracte de mandat) și se aprobă prin hotărâre a consiliului local.

Programul local multianual, s-a actualizat cu solicitările asociațiilor de proprietari făcute până la data de 30.06.2025, respectiv au fost scoase din program blocurile pentru care s-a aprobat finanțarea prin PNRR, precum și cele pentru care s-a aprobat contractele de cofinanțare conform reglementărilor din OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe și se află în diverse etape de implementare (elaborare proiecte de execuție, proceduri de achiziții publice pentru atribuirea contractelor de execuție de lucrări sau implementarea contractelor de execuție a lucrărilor de intervenție, etc).

Precizăm că, informațiile privind finanțarea proiectelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe prin PNRR, cu finanțare integrală din fonduri europene, a creat o așteptare majoră a asociațiilor de proprietari și membrilor acestora. Astfel, în câteva luni s-au depus solicitări pentru finanțarea, prin acest program, pentru cca 210 proiecte dar, pentru UAT Târgu Mureș s-a aprobat finanțarea doar a 15 proiecte deși la deschiderea apelului s-au depus 33 proiecte. În consecință, toate celelalte solicitări ale asociațiilor de proprietari, în afara celor 15 aprobate, cu finanțare prin PNRR au rămas fără obiect, pe motiv că fondurile alocate acestui program s-au epuizat.

Prin urmare, asociațiile de proprietari care au solicitat finanțarea prin PNRR au posibilitatea să opteze pentru programe de cofinanțare de la bugetul local și bugetul de stat, cu contribuție proprie, păstrându-și poziția de prioritate de la depunerea solicitării pentru finanțarea prin PNRR. De altfel, unele asociații de proprietari au depus astfel de opțiuni și așa se explică și faptul că față de Programul Local Multianual aprobat prin HCL nr. 195/25.07.2024, unele blocuri ”au retrogradat” în program (Ex. Lămâiței nr. 17, Tineretului nr. 1 AB, Tineretului nr. 4, etc.).

PROGRAM LOCAL MULTIANUAL

Nr crt	ADRESĂ BLOC	Regim de înălţime	Nr. apart	Asociația de proprietari
Nr crt	ADRESĂ BLOC	Regim de înălţime	Nr. apart	Asociația de proprietari
1.	Str. Hunedoara, nr. 19 A B	P + 4 E	60	67
2.	B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 211	P + 8 E	36	76
3.	Str. Hunedoarei, nr. 18 A B	P + 4 E	40	322, 502
4.	Str. Petru Dobra, nr. 14	P + 4 E	20	45
5.	Str. Cutezanței, nr. 1, 1 A	P + 4 E	28	197
6.	Str. Mimozelor, nr. 6	P + 4 E	20	784
7.	B-dul 1848, nr. 20 A, B, C, D, E	P + 7 E	152	184, 1155
8.	Str. Ion Buteanu, nr. 20	S+P + 4 E	20	45
9.	Str. Petru Dobra, nr. 8 – 10	P + 4 E	40	Idem
10.	Str. Petru Dobra, nr. 24 – 26	P + 4 E	40	Idem
11.	Str. Petru Dobra, nr. 28 – 30	P + 4 E	40	Idem
12.	Str. Petru Dobra, nr. 22	P + 4 E	20	46
13.	Str. Gheorghe Doja, nr. 160	P + 3 E	37	440 sociale
14.	Str. Parângului, nr. 41	P + 10E	44	42
15.	Str. Înfrățirii, nr. 2	P + 8E	31	571
16.	B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 219 – 221	P + 8E	64	183
17.	Str. Nicolae Grigorescu, nr. 1– 3	P + 3 E	15	177
18.	Str. Muncii, nr. 38, 40, 44	P + 4 E	45	179
19.	Str. Ceahlău, nr. 20	P + 4 E	20	415
20.	Aleea Cornișa, nr. 21	P + 4 E	14	177
21.	Aleea Cornișa, nr. 25	P + 4 E	14	177
22.	Str. Petru Dobra, nr. 53	P + 4 E	16	964
23.	Str. Livezeni, nr. 41	P + 4 E	15	197
24.	Str. Muncii, nr. 1 – 3	P + 4 E	28	179
25.	Str. Cugir, nr. 12 A B	P + 4 E	40	sociale
26.	Str. Brașovului, nr. 7 A B	P + 10 E	88	33
27.	B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 215 – 217 + Înfrățirii, nr.1	P + 8 E	168	132
28. 29.	B-dul 1 Decembrie 1918,nr.86 B B-dul 1 Decembrie 1918,nr.86 D	S+P +1E S+P +1E	12 12	336 336
30.	Str. Cisnădie, nr. 1 A B C	P + 4 E	24	104
31.	Str. Hunedoara, nr. 20 A B	P + 4 E	40	334, 335
32.	Str. Înfrățirii, nr. 19, 21, 23	P + 4 E	58	853
33.	Str. Ceahlău, nr. 2 – 4	P + 4 E	40	818, 710
34.	Piața Armatei, nr. 32 A	P + 3 E	12	337
35. 36.	Str. Ion Buteanu, nr. 27 Str. Ion Buteanu, nr. 25	P + 10 E P + 10 E	44 44	51 51
37.	Str. Petru Dobra, nr. 1 – 3 – 5	P + 4 E	60	51
38.	B-dul Pandurilor, nr. 11	P + 4 E	15	521
39.	Str. Libertății, nr. 99 A B C D	S+P + 2 E	40	163
40.	Str. 22 Decembrie 1989, nr.18 AB	P + 3 E	32	280
41.	Str. Negoiului, nr. 2B – 4	S + P+ 4E	56	490
42.	Str. Vasile Lucaciu, nr. 13	P + 4 E	15	291
43.	Str. Libertății, nr. 109 A B	P + 10 E	88	469
44.	Str. Gheorghe Doja, nr.179 A	P + 10 E	44	67
45.	Str. Gheorghe Doja, nr.179 B	P + 4 E	70	67
46.	Str. Reșița, nr. 4 A B	P + 4 E	60	67
47.	Str. Petru Dobra, nr. 32 – 34	P + 4 E	40	46
48.	Str. Petru Dobra, nr. 36 – 38	P + 4 E	40	46
49.	Str. Libertății, nr. 105 A B	P + 10 E	88	534
50.	Str. Bartok Bela, nr. 6	P + 10 E	40	802
51.	Str. Brașovului, nr. 8 A B	P + 4 E	30	609
52.	Str. Transilvania, nr. 14 – 16 – 18	P + 4 E	44	204
53.	B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 235	P + 10 E	44	786
54.	Bdul 1Decembrie1918, nr. 271, 273, 275	P + 8 E	66	194
55.	Str.Românu Vivu-Constantin, nr. 5	P + 3 E	16	6
56.	B-dul 22 Decembrie 1989, nr. 27	S+P + 4 E	20	444
57.	B-dul Pandurilor, nr. 33	S+P + 4 E	15	201
58.	Str. Busuiocului, nr. 4 A B	P + 4 E	40	36
59.	Str. Reșița, nr. 2 B	P + 4 E	30	68
60.	B-dul 1848, nr. 51 – 53	P + 4 E	40	842, 331
61.	B-dul Pandurilor, nr. 37	S + P+ 4E	15	997
62.	B-dul 1848, nr. 47 B C	P + 4 E	32	48
63.	B-dul 1848, nr. 63	P + 10 E	40	Idem
64.	B-dul 1848, nr. 65, 69, 71	P + 10 E	120	Idem
65.	B-dul Pandurilor, nr. 13 – 15	S P + 4E	29	944,909
66.	B-dul 1 Decembrie 1918, nr.192	P + 7 E	31	679
67.	Str. Rămurele, nr. 2, 4, 6, 8	S+P + 4E	169	197
68.	Str. Secuilor Martiri, nr. 5 B	P + 4 E	16	6
69.	Str. Bobâlna, nr. 2 A	P + 10 E	44	336
70.	B-dul 1848, nr. 39, 41, 43, 45	P + 10 E	160	48
71.	Str. Petru Dobra, nr. 4	P + 4 E	20	53
72.	Str. Ion Buteanu, nr. 4	P + 4 E	20	53
73.	Str. Ion Buteanu, nr. 11	P + 4 E	20	53
74.	Str. Ion Buteanu, nr. 26 – 28	P + 4 E	40	53
75.	Str. Livezeni, nr. 65	S+P+4 E	60	197
76.	Str. Ady Endre, nr. 18	P + 4 E	34	66 sociale
77.	Str. Busuiocului, nr. 5 A B	S+P+4 E	40	36
78.	Str. Hunedoara, nr. 7 A B C	P + 4 E	60	440
79.	Str. Cugir, nr. 10 B	P + 3 E	75	sociale
80.	Str. Hunedoara, nr. 11	P + 4 E	39	sociale
81.	Str. Sârguinței, nr. 20	S + P + 4E	60	sociale
82.	Str. Liviu Rebreanu, nr. 33 B	P + 2 E	18	139
83.	Str. Libertății, nr. 107 A B	P + 10 E	88	500
84.	Str. Vasile Lucaciu, nr. 8	P + 4 E	14	881
85.	B-dul 1848, nr. 23 B	P + 3 E	72	498
86.	Str. Reșița, nr. 5	P +10 E	44	68
87.	Piața Victoriei, nr. 18 – 23	S + P +8E	141	272
88.	B-dul 22 Decembrie 1989, nr. 41	DS+P+2E	20	94
89.	Str. Cugir, nr. 4 A	S + P + 3 E	120	442
90.	Str. Nicolae Bălcescu, nr. 31	P + 4 E	20	23
91.	Str. Vișeului, nr. 10 – 12	S + P +4E	29	213
92.	Str. Livezeni, nr. 37 – 39	P + 4 E	28	197
93.	B-dul Pandurilor, nr. 83, 85, 87, 89	P + 4 E	58	251
94.	Str. Nicolae Bălcescu nr. 58 A B C	P + 3 E	48	162
95.	Str. Secuilor Martiri, nr. 11	P + 3 E	24	8
96.	Str. Gheorghe Doja, nr. 40	S + P + 2 E	15	143
97.	Str. Libertății, nr. 111 A B	P + 10 E	88	24
98.	B-dul Pandurilor, nr. 77	P + 4 E	15	205
99.	Str. Tușnad, nr. 1 – 3	P + 4 E	37	85, 115
100.	Str. Gheorghe Doja, nr. 48 A B C	P + 2 E	28	147
101.	Str. Aleea Cornișa, nr. 34	P + 10 E	44	177
102.	Str. Livezeni, nr. 67	S + P + 4 E	60	197
103.	Str. Livezeni, nr. 53, 53A + Cutezanței, nr. 2, 4, 6	S + P + 4 E	71	197
104.	Str. Livezeni, nr. 55, 57, 59, 61, 63	S + P + 4 E	71	197
105.	Str. Cutezanței, nr. 7 – 9	S + P + 4 E	28	197
106.	Str. Str. Gheorghe Doja, nr. 177 A	P + 4 E	60	743
107.	Str. Petru Dobra, nr. 25 -27	P + 4 E	40	52
108.	Str. Cutezanței, nr. 3 – 5	S + P + 4 E	28	197
109.	Str. Cutezanței, nr. 58 – 60	P + 4 E	40	747, 748
110.	Str. Nicolae Grigorescu, nr. 4 A B C D E	P + 4 E	100	4
111.	Str. Făget, nr. 20 – 22	P + 4 E	40	7
112.	Str. Gheorghe Marinescu, nr. 54 – 60	P + 4 E	58	7
113.	Str. 22 Decembrie 1989, nr. 46	P + 4 E	18	7
114.	Str. 22 Decembrie 1989, nr. 40 – 42	P + 4 E	36	7
115.	Str. Gheorghe Marinescu, nr. 43	P + 4 E	14	7
116.	Str. Gheorghe Marinescu, nr. 51	P + 4 E	14	7
117.	Str. Făget, nr. 5, 9	P + 4 E	29	7
118.	Str. Reșița, nr. 8 A B	P + 4 E	60	68, 806
119.	Str. Bodor Peter, nr. 4	P + 4 E	20	351
120.	Str. Mihai Viteazu, nr. 29	P + 10 E	40	4
121.	Str. Victor Babeș, nr. 1 A	P + 4 E	60	4
122.	Str. Bodor Peter, nr. 6	P + 4 E	20	359
123.	Str. Liviu Rebreanu, nr. 31 A	P + 3 E	23	137
124.	Aleea Covasna, nr. 6	P + 4 E	15	205
125.	B-dul Pandurilor, nr. 1 A B	P + 4 E	30	285, 1
126.	Str. Rodniciei, nr. 22, 24, 26	P + 4 E	29	196
127.	Str. Transilvania, nr. 15 – 17 – 19	P + 4 E	30	204
128.	Aleea Carpați, nr. 9	S+P + 4 E	20	16
129.	Str. Depozitelor, nr. 30	P + 4 E	64	694
130.	Str.Românu Vivu-Constantin, nr. 11 D	P + 3 E	16	6
131.	Str. Transilvania, nr. 22	P + 4 E	15	133
132.	Str. Victor Babeș, nr. 12	P + 4 E	20	4
133.	Str. Nicolae Bălcescu, nr. 25	P + 4 E	20	23
134.	Str. Tineretului, nr. 1 A B	S+P+4E	34	112
135.	Str.Românu Vivu-Constantin, nr. 4	P + 3 E	14	519
136.	Str. Liviu Rebreanu, nr. 39 A B C	P + 4 E	60	28
137.	Str. Gheorghe Doja, nr. 58 A B C	P + 4 E	60	28, 989
138.	Str. Liviu Rebreanu, nr. 35 A B C	P + 4 E	60	28, 1046
139.	Str. Liviu Rebreanu, nr. 37 A B C	P + 4 E	60	28, 1078
140.	Str. Lămâiței, nr. 17	P + 4 E	20	1044
141.	Str. Cernavodă, nr. 3	P + 4 E	15	133
142.	Str. Argeșului, nr. 8	P + 4 E	22	4
143.	Str. Argeșului, nr. 10	P + 4 E	20	4
144.	Str. Ady Endre, nr. 34 A B C D	P + 4 E	80	34, 518, 878, 1080
145.	Aleea Hațeg, nr. 8	P + 4 E	14	70
146.	Str. Parângului, nr. 17, 19, 21	P + 4 E	60	1083, 992 1125
147.	Str. Koos Ferenc, nr. 6 – 8	P + 4 E	40	773
148.	Str. Ady Endre, nr. 30 A B C D	P + 4 E00	61	18, 263
149.	Str. Tineretului, nr. 4	S+P+4E	19	113
150.	Str. Păcii, nr. 68 A B	S+P+4E	40	281
151.	Str. Gheorghe Doja, nr. 42 A B C	D + P + 2 E	34	144
152.	Aleea Cornișa, nr. 30	P + 10 E	44	177
153.	Str. 22 Decembrie 1989, nr. 14	P + 4 E	20	898
154.	Str. Păcii, nr. 72 A B	S+ P+4 E	40	281,486
155.	B-dul Pandurilor, nr. 94 – 96	S+ P+4 E	29	136
156.	Pasajul Mimozelor, nr. 5	P + 4 E	20	336
157.	Str. Cutezanței, nr.38	S+ P+4 E	13	593
158.	Str. Cutezanței, nr. 35, 37	S+ P+4 E	29	196
159.	Str. 22 Decembrie 1989, nr. 43	S+P+3 E	23	95
160.	Str. Progresului, nr. 19	S+ P+4 E	15	196
161.	Str. Cutezanței, nr. 21 – 23	P + 8 E	64	196
162.	Str. Argeșului, nr. 6	S+ P+4 E	20	4
163.	Str. Victor Babeș, nr. 8	P + 4 E	20	4
164.	Str. Nicolae Grigorescu, nr. 6	P + 4 E	20	4
165.	Str. Argeșului, nr. 14	P + 4 E	22	4
166.	Piața Victoriei, nr. 11 – 13	P + 3 E	32	72
167.	Str. Victor Babeș, nr. 10	P + 4 E	20	4
168.	Str. Victor Babeș, nr. 14	P + 4 E	20	4
169.	Str. 22 Decembrie 1989, nr. 29	S + P + 4 E	20	816
170.	Str. Ialomiței, nr. 6	P + 3 E	18	227
171.	Str. Bucinului, nr. 12	P + 4 E	20	38
172.	Str. Înfrățirii, nr. 26, 30, 32	P + 4 E	60	852
173.	Str. Înfrățirii, nr. 25, 27 + Cutezanței, nr. 61	P + 4 E	44	854
174.	Str. Libertății, nr. 107 A B	P + 10 E	88	500
175.	Str. Ady Endre, nr. 49 A B C	P + 4 E	90	1066
176	B-dul 1848, nr. 17, 19	P + 4 E	40	646
177.	B-dul 1848, nr. 11 – 13	P + 10 E	88	706, 932
178.	Str. Șurianu, nr. 20 – 22	P + 4 E	32	51
179.	Str. Gheorghe Doja, nr. 46	S + P + 2 E	29	146
180.	Str. Măgurei, nr. 9, 11, 13, 15	P + 4 E	80	600, 426, 558, 559
181.	Str. Lămâiței, nr. 13 – 15	P + 4 E	40	1043
182.	Str. Parângului, nr. 54	P + 10 E	44	643
183.	B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 223, 227	P + 9 E	64	181
184.	Str. Moldovei, nr. 28 A	P + 4 E	30	39
185.	Str. Avram Iancu, nr. 45 – 49	P + 4 E	44	213
186.	Str. Vișeului, nr. 1, 3, 5	P + 4 E	43	213
187.	Str. Narciselor, nr. 4 A B	P + 4 E	40	30
188.	Piața Armatei, nr. 36 A B	P + 3 E	24	158
189.	B-dul 1848, nr. 25 – 27	P + 10 E	88	47, 777
190.	Str. Libertății, nr. 97 A B	P + 3 E	32	23
	T O T A L		7.960

Stirile Punctul

28 iulie 2025

Acorduri de înfrățire cu localități din Italia, Ungaria, Armenia și Serbia

Consiliul local Târgu Mureș are pe ordinea de zi a ședinței de joi 31 iulie mai multe proiecte de hotărâre cu privire la aprobarea unor acorduri de înfrățire cu mai multe localități din alte țări. Este vorba despre Acordurile de Înfrățire între Municipiul Târgu Mureș și:

Comuna Ascoli Piceno, Provincia Ascoli Piceno, Regiunea Marche din Republica Italiană.
Orașul Tașir, Provincia Lori din Republica Armenia.
Orașul Subotica, Provincia Autonomă Voivodina din Republica Serbia
Municipiul Debrecen, Comitatul Hajdú-Bihar din Ungaria

Stirile Punctul

28 iulie 2025

Ce lucrări se fac pe loturile 1 și 3 din calea ferată Brașov-Sighișoara

Pe loturile 1 și 3 din calea ferată Brașov-Sighișoara se lucrează intens. Muncitorii companiei elene Aktor trebăluiesc pe toată lungimea de 84 km a celor două tronsoane. Odată ce toate cele trei loturi vor fi gata, durata călătoriei cu trenul între Brașov și Sighișoara (128 km) se va reduce de la trei ore și jumătate în prezent la doar o oră și jumătate.

În momentul de față, proiectul de modernizare de pe loturile 1 și 3, Brașov-Apața, respectiv Cața-Sighișoara are un progres fizic de 49,74%, au transmis reprezentanții Aktor la solicitarea Club Feroviar. Potrivit ultimelor date disponibile ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, la finele lunii mai stadiul fizic al acestor șantiere era de 48,48%. Șantierele avansează greu în cifre, însă în inima Transilvaniei are de-a face cu lucrări de o complexitate ridicată.

Cele mai vizibile progrese sunt consemnate pe Lotul 3 (Cața-Sighișoara), unde terasamentele de la varianta Archita și în zona Cața-Beia au prins contur la suprafață și în subteran.

Cât privește Lotul 1 (Brașov-Apața), s-a avansat cu piloții forați pentru viaductul Măieruș și tratarea terenului dificil din lunca Oltului, prin tehnologia jet grouting la Apața. Jet grouting (sau injecție cu jet de înaltă presiune) este o tehnologie de îmbunătățire a solului, utilizată pentru consolidarea terenului, etanșarea acestuia sau crearea de elemente de susținere, prin injectarea unui lichid (de regulă un amestec pe bază de ciment) în sol cu viteză foarte mare, printr-un jet concentrat sub presiune.

Citeste continuarea pe Clubferoviar.ro

transport

28 iulie 2025

Mersul autobuzelor din Târgu Mureș disponibil si pe Google Maps

Acum găsești cursele societății de Transport Local din Târgu Mureș și pe Google Maps!
Planifică-ți călătoria simplu și rapid – oriunde, oricând.

Stirile Punctul

28 iulie 2025

Județul Mureș se află în zona gri pe lista PIB-ului și a salariului mediu net din România. Harta inegalităților

Datele publicate recent de Romanian Economic Monitor, pe baza statisticilor CNSP și Eurostat pentru anul 2022, scot în evidență marile inegalități economice dintre județele României. Printre acestea, județul Mureș ocupă o poziție de mijloc, între polii de dezvoltare și zonele rămase în urmă.

Mureșul – un județ echilibrat, dar sub potențial

În clasamentul național:

PIB pe cap de locuitor: 82% din media națională
Salariul mediu net: 91% din media națională

Aceste cifre plasează Mureșul într-o zonă intermediară, cu performanțe economice decente, dar departe de regiunile de top. Cu toate acestea, Mureșul are avantajul unei diversități economice: industrie farmaceutică, prelucrarea lemnului, agricultură, dar și turism (Sovata, Sighișoara), care oferă o bază solidă pentru dezvoltare.

Cum se compară Mureșul cu alte județe?

Județele din vârful clasamentului – București (PIB 280%, salariu 140%), Cluj (135% / 123%) și Timiș (130% / 112%) – au beneficiat masiv de investiții, infrastructură modernă și o piață a muncii dinamică. În comparație, Mureșul pare să fi stagnat, rămânând aproape constant în apropierea mediei.

În același timp, Mureșul se poziționează semnificativ mai bine decât județele din estul și sudul țării, precum Vaslui (44% / 76%) sau Botoșani (45% / 78%), care suferă de subdezvoltare economică cronică și migrație masivă.

Probleme structurale și oportunități

Deși salariul mediu în județ este ușor sub media națională, Mureșul are potențial de creștere prin:

Valorificarea poziției geografice centrale în România.
Dezvoltarea infrastructurii de transport, în special a legăturilor feroviare și rutiere cu vestul țării.
Susținerea investițiilor în educație tehnologică și antreprenoriat.

Municipiul Târgu Mureș poate juca un rol strategic în atragerea investițiilor, mai ales în industrii cu valoare adăugată mare, precum IT, cercetare medicală și industrie verde.

România în trei viteze, Mureșul pe banda din mijloc

Hărțile prezentate în analiză conturează o Românie împărțită în trei:

Zona de elită economică (verde închis): București, Cluj, Timiș, Brașov – PIB și salarii mult peste medie.
Zona intermediară (gri-verde): aici se încadrează și Mureșul – județe stabile, dar cu loc de creștere.
Zona vulnerabilă (roșu): județe din est și sud cu economie slabă și salarii mici.

Concluzie: Mureșul poate urca, dar are nevoie de direcție

Județul Mureș nu este nici în top, nici în criză – dar această „zonă de confort” poate deveni periculoasă pe termen lung dacă nu este dublată de viziune și investiții. Pentru a face pasul spre performanță economică reală, este nevoie de:

Parteneriate public-private solide
Programe de reindustrializare și digitalizare
Dezvoltarea învățământului profesional și dual
Conectarea eficientă la rețelele economice naționale și internaționale

Stirile Punctul

28 iulie 2025

290 de milioane de lei pentru sprijinirea IMM-urilor din România

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a anunțat vineri, 25 iulie, publicarea procedurii oficiale pentru implementarea Programului pentru Consolidarea IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare – SME Eco-Tech, un program de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii românești din industria prelucrătoare.

Proiectul este derulat cu finanțare nerambursabilă din partea Elveției, în cadrul celei de-a doua contribuții elvețiene pentru România, și are ca obiectiv susținerea transformării verzi și digitale a mediului de afaceri autohton.

Un program strategic pentru tranziția verde și digitală

Programul SME Eco-Tech este conceput pentru a sprijini IMM-urile în procesul lor de modernizare și eficientizare energetică, încurajând adoptarea de tehnologii care contribuie la reducerea impactului asupra mediului și alinierea la obiectivele climatice ale Uniunii Europene. Astfel, inițiativa contribuie la atingerea țintelor naționale privind neutralitatea climatică, eficiența energetică și economia circulară.

MEDAT va lansa oficial programul în a doua jumătate a anului 2025, după finalizarea etapelor pregătitoare prevăzute în acordul de implementare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii IT necesare și semnarea parteneriatelor cu instituțiile de credit interesate. Programul va fi activ până la 31 mai 2029, oferind IMM-urilor un orizont predictibil și sustenabil pentru planificarea investițiilor.

Buget de aproape 290 de milioane lei: 70% contribuție elvețiană

Bugetul total al Programului SME Eco-Tech este de 288,8 milioane lei, din care 70% reprezintă contribuția elvețiană (adică 202,2 milioane lei), iar restul de 30% este acoperit din fonduri bugetare românești (respectiv 86,6 milioane lei), prin alocarea din bugetul MEDAT.

Sprijinul financiar va fi acordat în baza unei scheme de ajutor de minimis, care vizează în mod exclusiv întreprinderile mici și mijlocii din industria prelucrătoare (conform secțiunii C din CAEN), excluzând activitățile restricționate prin reglementările europene sau naționale în vigoare.

Condiții de finanțare: granturi de până la 50.000 CHF

Programul prevede acordarea unui grant nerambursabil de până la 40% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru proiectul de investiții, cu un plafon maxim de 50.000 CHF (echivalent în lei). Finanțarea se adresează proiectelor care includ:

investiții în echipamente și tehnologii de eficiență energetică;
soluții și sisteme ce utilizează sau produc energie regenerabilă;
echipamente de colectare, reciclare, reutilizare;
alte echipamente tehnologice convenționale care contribuie la modernizarea capacităților de producție.

Restul de minimum 60% din cheltuielile eligibile trebuie acoperit de beneficiari printr-un credit bancar acordat în condiții competitive, în parteneriat cu băncile colaboratoare în cadrul programului. Această cofinanțare trebuie să fie de cel puțin 75.000 CHF (echivalent în lei).

Astfel, modelul financiar promovat de SME Eco-Tech încurajează un parteneriat activ între stat, sectorul bancar și mediul privat, oferind IMM-urilor atât sprijin nerambursabil, cât și acces la finanțare bancară facilitată.

Implementarea și monitorizarea programului

Programul este coordonat integral de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care va acționa ca Operator de Program, în parteneriat cu instituțiile de credit agreate. Acestea vor derula evaluarea financiară a proiectelor și vor facilita accesul IMM-urilor la credite.

Pentru fiecare proiect, beneficiarii vor semna un acord de finanțare și vor fi obligați să depună rapoarte anuale de progres, care vor documenta implementarea investițiilor și atingerea rezultatelor planificate.

Documentație și procedură oficială

Toate detaliile privind eligibilitatea, criteriile de selecție și procesul de aplicare au fost publicate în Monitorul Oficial, în data de 23 iunie 2025. IMM-urile interesate pot consulta următoarele documente oficiale puse la dispoziție de MEDAT:

Termene.ro

Stirile Punctul

27 iulie 2025

Târgu Mureș prinde din nou viață: vine a 5-a ediție a Street Festival!

1–3 august 2025 | Centrul orașului Târgu Mureș
Muzică, dans, artă și cele mai colorate momente ale verii, timp de trei zile, în inima orașului!
Peste 30 de concerte live, 15 spectacole speciale, DJ seturi, ateliere interactive, artiști stradali, activități pentru copii și familii, curte de vin, ateliere de dans tradițional, activități sportive, discuții captivante și delicii servite direct de la food truck-uri. Un festival pentru toate vârstele!
Street Festival este mai mult decât un eveniment, este o experiență în care publicul face parte din spectacol. Arta coboară în stradă, direct lângă tine.

Vor fi prezenți artiști din Cuba, Spania, Serbia, Franța, Italia, Ungaria și, bineînțeles, din toate colțurile României.

Intrare liberă, voie bună garantată.

Stirile Punctul

26 iulie 2025

Miniştrii culturii din România şi Ungaria au anunţat la Băile Tuşnad elaborarea unui acord-cadru cultural

Vineri, la Băile Tuşnad, ministrul ungar al culturii şi inovării a calificat drept un pas istoric încheierea, după o lungă perioadă, a unui acord-cadru cultural româno-ungar între ministerele culturii din cele două ţări.

Balázs Hankó a participat la masa rotundă intitulată „Diversitate culturală şi supravieţuire”, organizată în cadrul celei de-a 34-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Bálványos (Tusványos), unde a pus în evidenţă acel punct al cooperării care recunoaşte că minorităţile naţionale din cele două ţări constituie parte integrantă a societăţii şi că sprijinul cultural acordat acestora trebuie realizat prin toate mijloacele. Potrivit ministrului, se pregăteşte un pas istoric care „face ca această cultură şi identitate a noastră să fie realităţi care fac parte din viaţa de zi cu zi”. Cooperarea între cele două ministere se referă la perioada 2025–2030, a precizat ministrul.

András Demeter, ministrul român al culturii, a subliniat: cultura nu se naşte în instituţii, statul poate oferi doar un cadru culturii şi poate contribui la ea prin diverse mijloace. El a adăugat că acordul-cadru cultural, elaborat în toate aspectele sale, este prevăzut să fie semnat în toamnă.

András Demeter a spus: cultura din Bazinul Carpatic ne leagă unii de alţii, vrând-nevrând. Pentru a ne face auzită mai bine vocea în cadrul Uniunii Europene, trebuie să fim mai solidari în această regiune şi, dacă această „voce comună se va întări”, ne va fi mai uşor să rezolvăm şi problemele care apar la o scară geografică mai largă.

Balázs Gergely, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transilvania, a subliniat şi el importanţa solidarităţii. După cum a spus, nu trebuie să ne ocupăm de unii de alţii în sens negativ, ci trebuie să rămânem solidari, să ne ajutăm reciproc pentru a înţelege situaţia în care trăieşte celălalt.

În opinia lui Balázs Hankó, este important să nu fim într-o poziţie defensivă, ci să adoptăm o atitudine proactivă, iar acest lucru poate fi asigurat prin finanţarea culturii. Ungaria cheltuieşte de două ori mai mult decât media UE pentru finanţarea culturii şi, în mod conştient, fiecare sprijin cultural, fiecare apel la proiecte se concentrează asupra întregii naţiuni, fără a ţine cont de frontiere. „Prin aceasta consolidăm cultura maghiară şi o facem mai atractivă” – a subliniat ministrul.

András Demeter a fost de acord că patrimoniul cultural poate fi protejat cel mai bine prin promovarea lui. Cultura este legată în mod organic de viaţa noastră, iar omul nu poate exista în viaţa de zi cu zi decât bazându-se pe anumite valori – a subliniat el.

Sursa: MTI

Stirile Punctul

26 iulie 2025

Sindicatul Europol cere schimbarea șefilor de la IPJ-urile din Mureș, Bistrița și Oradea, implicați în cazul Gânj

Sindicatul Europol cere schimbarea șefilor de la IPJ-urile din Mureș, Bistrița și Oradea pentru gestionarea defectuoasă a cazului Emil Gânj (foto), suspectul crimei din Miheșu de Câmpie, jud. Mureș, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Târgu Mureș.

Din perspectiva Sindicatului Europol, incursiunile în teren ale polițiștilor pentru prinderea criminalului fugar sunt ineficiente, consumă resurse de sute de mii de euro și sunt reflectate mediatic subiectiv.
Președintele sindicatului Europol, Cosmin Andreica subliniază că, în mod clar, teritoriul nu este dominat de forțele de ordine și că șefii de la IGP au lăsat comunicarea pe seama inspectoratelor județene. Liderul sindical cere schimbarea șefilor IPJ unde se efectuează căutări pentru prinderea infractorului.

Facem precizarea că până la această dată nu sunt informații noi legate de persoana fugarului Emil Gânj și unde s-ar putea ascunde acesta. Cercetările organelor legii continuă.

Stirile Punctul

26 iulie 2025

Sătenii din zona Praid au primit 300 de saci de grâu din Ungaria

Trei sute de saci de grâu au fost înmânați fermierilor afectați de dezastrul de la Salina Praid, care și-au sacrificat pământurile în luna mai pentru a contribui la salvarea minei. ca parte a Programului de solidaritate agricolă al Ținutului Secuiesc.

La evenimentul caritabil au participat István Nagy, ministrul agriculturii din Ungaria, István Jakab, președintele MAGOSZ și vicepreședinte al Parlamentului Ungariei, István Becze, președintele Asociației Organizațiilor Fermierilor Secui și Arnold Sinka, președintele executiv al RMDSZ din Transilvania.

Made in Mureş Stirile Punctul

25 iulie 2025

Farmacia Gaudeamus – UMFST deschide prima farmacie universitară din România

Astăzi am deschis, la Târgu Mureș, prima farmacie universitară din România, un proiect inovativ marca UMFST, gândit ca un spațiu de întâlnire între știință, educație și comunitate.

Este mai mult decât o farmacie. Este un loc în care profesorii, studenții și cetățenii orașului se regăsesc într-un cadru profesionist, deschis, în care cunoașterea se aplică, iar încrederea se construiește.

Astăzi am inaugurat o farmacie care tratează un decalaj adesea ignorat, cel dintre teorie și practică, dintre ceea ce predăm și ceea ce trăiește un profesionist în realitate. În acest sens, nu am deschis doar o unitate farmaceutică, ci un model nou de servicii farmaceutice, unul care pune accent pe dialog între profesioniști și pacienți.

Totodată, acest demers reprezintă și un gest de reparație simbolică și profesională: un efort clar și asumat de a reda prestigiul meritat profesiei de farmacist, adesea redusă în percepția publică la un rol comercial, dar care rămâne esențială în lanțul terapeutic și în sănătatea publică.

Târgu Mureș devine astfel primul oraș în care funcționează o farmacie universitară autentică, parte integrantă dintr-un model educațional modern și aplicat.

Deschidem astăzi o ușă. Dar mai mult decât atât, deschidem o cale pentru educație, pentru profesie și pentru comunitate.

E pluribus unum.

Leonard Azamfirei

Stirile Punctul

25 iulie 2025

Parcul de aventură Körtövés din Cheile Vârghișului vă așteaptă la aventură și distracție!

Aici veți găsi 3 trasee cu dificultăți diferite, perfecte pentru copii și adulți: traseul roșu (1 m) pentru cei mici, mov (3 m) pentru aventurieri mai mari și albastru (7 m) pentru cei cu adevărat curajoși!

Aveți curaj să le încercați pe toate?

Mai multe informații https://visitcovasna.com/ro/places/parc-de-aventura-kortoves

Stirile Punctul

25 iulie 2025

Firmele din România reacționează în regim de avarie: „Par a trăi de pe o lună pe alta”

Companiile din România reacţionează în regim de avarie în contextul actual, una din trei declarând un impact economic sever, investiţii amânate şi decizii suspendate, potrivit unui studiu intern realizat în luna iulie de o companie de cercetare de piaţă în rândul angajaţilor din mediul privat, transmite Agerpres.

Astfel, 89% dintre companii resimt un impact negativ: 33% descriu situaţia drept “foarte puternică”, iar 56% vorbesc despre un impact moderat, dar constant, care le afectează planurile şi le consumă resursele interne. Doar 11% spun că sunt relativ neafectaţi – în special firme mai mici sau manageri care nu gestionează direct presiunile financiare.

„În faţa unui context economic imprevizibil, companiile din mediul privat reacţionează prompt – dar mai degrabă tactic decât strategic. Cele mai frecvente răspunsuri indică o repoziţionare accelerată pe zona de eficienţă, nu de creştere: optimizarea costurilor, ajustarea strategiei comerciale şi renegocierea contractelor devin priorităţi imediate”, relevă studiul realizat de Reveal Marketing Research.

Poate cel mai grav semnal vine din zona de resurse umane, în condiţiile în care 52% dintre companii au amânat angajările sau extinderea echipei – o cifră ce sugerează nu doar prudenţă, ci o frână severă în dezvoltare.

Citește articolul complet

Stirile Punctul

25 iulie 2025

Dar vai, iese pudibonțeala din târgumureșeni! Se reface Piața Trandafirilor, vai ce tragedie!

2025 pare a fi anul în care creștem spiritual și educațional ca Făt Frumos. Toți am devenit niște specialiștii în fenomene meteorologice extreme și mai nou ne pricepem la galerii de sare – de la sine înțeles am devenit geologi. Ultima specializare a primei jumătăți de an pare să fie arhitectura pentru că toți avem ceva de zis despre modificările pe care le va face Primăria Târgu Mureș în centrul orașului. Suntem arhitecți, specialiști în fluxurile de trafic și în peisagistică.

Știm deja că circulația NU are cum să se desfășoare pe o singură bandă prin centru.

Știm deasemenea că NU pe acolo trebuia desenat drumul.

Suntem absolut convinși că NU așa trebuie amplasați copacii și oricum aceștia nu vor fi destui ca să o denumim Pădurea Trandafirilor.

Mai știm că Piața Teatrului NU este bine să se continue cu un parc.

Știm sigur că va fi mai URÂT.

Deja ne-am convins că va fi un DEZASTRU. Mai bine să nu facem nimic.

Șantierul NU de acolo trebuie început, ci de la centurile orașului.

Și dacă cumva începe totuși din Tudor, de ce nu începe din 7 Noiembrie? Sau INVERS?

Dar de ce trebuie zonă pietonală când toți avem mașini?

Sau de ce nu facem parcare pe două nivele în jos ca să încapă tot orașul când vine la șaorma?

Dar ce vă interesează pe voi ce vor turiștii? NOI locuim aici și ne e bine așa săraci dar în liniștea de târg decăzut.

Dar nu mai bine ne dați la toți câte 2000 de lei din banii ăia și să facem niște festivaluri locale cu linghișpir?

Și ce dacă e plin centrul de magazine chinezești, second-hand-uri și cazinouri? Ăia-s oameni de mâna a doua?

Suntem tari ca carameaua!

Nu ne lăsăm până nu facem praf orice proiect nou și orice parfum de schimbare.

Caragiale e mai actual ca niciodată și noi mai proști ca pământul.

Cristian Teodorescu

Stirile Punctul

24 iulie 2025

Inundațiile și catastrofa de la Praid discutate la Tușnad de președinții Consiliilor județene din Mureș, Harghita și Covasna

Astăzi la tabăra de vară de la Băile Tușnad, Peter Ferenc, președintele Consiliului județean Mureș, Biró Barna Botond, președintele Consiliului Județean Harghita, și Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna au discutat lipsa apei potabile pe râul Târnava Mică concluzionând că deși este vorba de trei județe, sunt trei situații de criză diferite iar pentru a gestiona eficient aceste crize, eforturile unei singure administrații locale sau ale unui singur consiliu județean nu sunt suficiente.

Este necesar să gândim la nivel regional și să acționăm coordonat, sprijinindu-ne reciproc – acesta este drumul către viitor. a anunțat președintele Peter Ferenc, președintele Consiliului județean Mureș

Moderatorul discuției a fost Agyagási Levente, redactor-prezentator la Radio Târgu Mureș.

Stirile Punctul

24 iulie 2025

Războiul din Ucraina şi schimbările din politica mondială, dezbătute la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad

Tema ordinii mondiale şi conflictul din Ucraina au dominat prima dezbatere din cadrul Universităţii de Vară „Tusvanyos”, de la Băile Tuşnad, unde lideri politici maghiari din Ungaria şi România au analizat poziţia Statelor Unite ale Americii, ascensiunea Chinei şi realităţile geopolitice actuale.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, a declarat, în deschiderea evenimentului că „din păcate” preşedintele american Donald Trump „a eşuat” în ce priveşte angajamentul luat în privinţa încheierii rapide a războiului din Ucraina şi a adăugat că „uraganul Trump nu lasă neatins niciun colţişor al lumii”, punctând faptul că este vorba de diplomaţia tarifelor vamale.

Németh Zsolt a ţinut să sublinieze că Rusia poartă responsabilitatea atât pentru izbucnirea războiului cât şi pentru prelungirea lui.

„America a dat un termen de 50 de zile Rusiei, a ameninţat diverse puteri care fac comerţ cu Rusia cu taxe vamale adiţionale, secundare, dacă doriţi. Deci, acest război, care se prelungeşte mult prea mult, va continua, din păcate, şi tensiunile dintre SUA şi Rusia îşi vor pune amprenta asupra tuturor ţărilor şi tuturor factorilor internaţionali”, a spus Németh, la deschiderea oficială, potrivit traducerii asigurate de organizatori.

Subiectul a fost reluat şi la prima dezbatere din cadrul evenimentului, intitulată „A început schimbarea sistemului mondial!”, oficialul ungar susţinând că SUA rămâne singura super putere globală, însă a recunoscut că nu mai este vorba de aceeaşi putere care a existat înainte de Războiul Rece.

„Hegemonie şi această unipotenţă nu înseamnă că e vorba de o putere absolută, nu e vorba de aceeaşi putere care a existat înainte de Războiul Rece. Cu toate acestea, SUA este la cârma lumii, dacă doriţi” a declarat Németh Zsolt, potrivit traducerii oficiale.

Acesta a subliniat că ascensiunea Chinei este factorul cel mai relevant în remodelarea ordinii globale, susţinând că „China este un provocator în aşteptare”, iar „dacă va exista un acord major, atunci China va fi o a doua putere, un fel de coautor al păcii”.

Acesta a reiterat ideea că este „un eşec” al Biroului Oval că Donald Trump nu a reuşit să aducă pacea în Ucraina, susţinând că măcar acum se poate şti cine este de partea războiului şi cine este de partea păcii.

Nemeth a adus în discuţie „strategia” Guvernului de la Budapesta legată de conflictul din Ucraina susţinând că aceasta este foarte aproape de abordarea americană şi că este susţinută şi de cercuri din Ucarina.

„Eu cred că acea strategie pe care a dezvoltat-o Guvernul de la Budapesta, şi anume: armistiţiu, vărsarea sângelui să fie oprită, şi diplomaţia va decide cum vom merge mai departe, cred că această strategie este foarte corectă şi este foarte aproape de abordarea americană şi cred că această abordare e împărtăşită în cercuri din ce în ce mai largi, inclusiv şi de cercuri din Ucraina. Logica este: primul pas armistiţiu, al doilea pas tratativele de pace şi sperăm că acest lucru va fi larg acceptat de toţi participaţii”, a spus oficialul de la Budapesta.

La dezbatere a participat şi liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Csoma Botond, care a fost de acord că Statele Unite continuă să aibă un rol definitoriu în politica mondială, dar a subliniat că SUA nu mai este la fel de puternică ca în urmă cu 20-30 de ani, imediat după destrămarea Uniunii Sovietice.

El a arătat că crizele succesive – conflictele din Golful Persic, Afganistan, Irak, sau Primăvara Arabă – au demonstrat limitele unei politici externe bazate pe exportul de democraţie, pe care a calificat-o drept „un experiment soldat cu eşec”.

În opinia sa, „provocatorul definitoriu nu este Rusia, ci este China”, care se dezvoltă rapid din punct de vedere tehnologic şi militar, aceasta având, pe lângă SUA, un rol definitoriu în lume.

El a susţinut că în SUA există un consens între democraţi şi republicani în favoarea impunerii de tarife vamale pentru a încetini ascensiunea Chinei.

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor s-a referit, la rândul său, la declaraţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, din toamna anului 2024, când acesta a afirmat că ar putea pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina „într-o singură zi”, punctând faptul că această afirmaţie a fost, în opinia sa, un slogan de campanie iar realitatea a dovedit că nu s-a putut ajunge la un consens cu preşedintele federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

„Nu este simplu să ajungi la un consens cu Putin, ştim deja şi America, mai precis administraţia Trump, a făcut cale întoarsă şi s-a aşezat la masa diplomaţiei, unde s-a ajuns la concluzia că sigur este un singur lucru: că nu este nimic sigur. După ce Trump şi-a preluat mandatul, a făcut impresia că Trump este dispus să facă pace în Ucraina acceptând toate exigenţele Rusiei, iar acum ştim foarte bine ce se întâmplă. Deci, ameninţă cu tarife vamale toate ţările care cumpără ţiţei din Rusia. Nu ştim ce va fi. Părerea mea este că pace nu o să fie foarte repede pentru că ruşii, din câte înţeleg eu, încă nu au renunţat la acea exigenţă a lor ca Ucraina să fie şi de acum încolo doar o ţară marionetă. Deci, ideea mea este că nu există o lume monopolară, bipolară sau multipolară, ci există o situaţie între, unde agentul provocator pentru America este China”, a afirmat Csoma Botond, potrivit traducerii asigurate de organizatori.

Lucrările celei de-a 34-a ediţii a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad se desfăşoară până duminică, în cursul zilei de sâmbătă fiind aşteptat să-şi susţină obişnuitul discurs premierul Ungariei, Viktor Orban.

Motto-ul din acest an al evenimentului este „Pe noi poţi conta!”, iar, potrivit organizatorilor, acesta transmite un mesaj de încurajare într-un context geopolitic şi economic tot mai incert. AGERPRES

Stirile Punctul

24 iulie 2025

Investiția de peste 200 de milioane de euro de la Răstolița suspendată din cauza defrișării a 30 de hectare de pădure

Curtea de Apel Cluj a decis, în primă instanță, suspendarea hotărârii de guvern din primăvara acestui an, prin care a fost aprobată defrișarea a peste 30 de hectare de pădure de către compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, în vederea finalizării amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu.

Luna trecută, aceeași instanță hotărâse suspendarea acordului de mediu pentru proiectul finalizării amenajării hidroenergetice Răstolița. Proiectul este gata în proporție de peste 90% și se afla în grafic pentru a fi pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. În ianuarie, Executivul aprobase, tot pentru finalizarea hidrocentralei Răstolița, exproprierea a 55 de hectare de păduri ale familiei Banffy, valoarea despăgubirii fiind stabilită la circa 5,68 milioane lei.

ONG-urile reclamante spun că actele de reglementare contestate de ele dau ″undă verde defrișării a peste 30 de hectare din arii naturale protejate și pentru execuția unor lucrări hidrotehnice majore bazate pe documentații tehnice învechite de peste trei decenii (…), ignorând realitățile actuale în materie de schimbări climatice, biodiversitate și siguranță publică″. Ele mai spun că zonele vizate se află în arii naturale protejate și au un rol vital în prevenirea inundațiilor, reducerii poluării și conservarea unor specii protejate. Proiectul hidro de la Răstolița se află pe lista celor pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind ″proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″, scutindu-le de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic și propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU. Asta pentru că Răstolița este unul dintre proiectele hidroenergetice istorice românești ale căror amplasamente au fost incluse de către autorități, mult după demararea investițiilor, în arii naturale protejate, blocându-se astfel lucrările.

Valoarea investițiilor efectuate până în prezent la Răstolița se ridică la mai mult de 200 milioane euro. Dacă va fi terminat și pus în funcțiune, obiectivul va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să urce la 117,5 GWh/an.

Decizia judecătorească a fost luată într-un proces intentat de ONG-urile Declic și Bankwatch România, care solicită și anularea HG-ului de aprobare a defrișării, cerere aflată în continuare pe rol, conform datelor Profit.ro.

Citește articolul complet

Stirile Punctul

24 iulie 2025

Program de sprijin cu finanțări de până la 50.000 franci elvețieni pentru IMM-uri din industria prelucrătoare

IMM-urile din industria prelucrătoare românească pot primi sprijin financiar de tip grant (nerambursabil) de până la 50.000 franci elvețieni (CHF), în cadrul Programului pentru Consolidarea IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare – SME Eco-Tech, derulat în cadrul unui proiect cu finanțare din cea de-a doua contribuție elvețiană pentru România.

Sprijinul financiar oferit IMM-urilor în cadrul acestui Program constă într-un grant la un nivel de maximum 40%, dar nu mai mult de 50.000 CHF (echivalent în lei) din cheltuielile eligibile aferente unui proiect de investiții în echipamente / tehnologii / soluții / sisteme/ specifice economisirii de energie, care utilizează sau generează energie regenerabilă, în echipamente de colectare, reciclare, reutilizare, precum și în alte echipamente tehnologice convenționale.

Minimum 60% din cheltuielile eligibile aferente proiectului de investiții, dar nu mai puțin de 75.000 CHF (echivalent în lei), vor fi asigurate de beneficiari prin intermediul unui credit bancar obținut de la instituțiile de credit partenere, în condiții avantajoase de piață și prin intermediul programului.

Citește articolul complet

Punctul Alb

24 iulie 2025

Punctul alb pentru colaborarea inițiată între județele Mureș și Harghita de dezvoltare a aeroportului din Târgu Mureș

De la stagnare la conexiuni internaționale – Viitorul aeroportului din Târgu Mureș

Stirile Punctul

23 iulie 2025

Județul Mureș, parte din boom-ul retailului internațional din România

Târgu Mureș se află pe harta expansiunii brandurilor globale, odată cu intrarea a peste 40 de retaileri noi în România

Județul Mureș se numără printre beneficiarii expansiunii fără precedent a retailului internațional în România, conform unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox. Studiul arată că peste 40 de retaileri internaționali au intrat pe piața românească între 2020 și 2025, inclusiv brandul Half Price, care și-a deschis un magazin în Târgu Mureș în 2024.

Această intrare pe piața locală face parte dintr-un trend mai amplu care a adus în România branduri cu venituri globale cumulate de peste 80 de miliarde de euro, într-o piață locală estimată la circa 60 de miliarde de euro.

Half Price, retailerul de modă care oferă produse de marcă la preturi reduse, s-a alăturat astfel altor nume sonore care au ales România ca destinație strategică de expansiune, precum Primark, Lefties, Calvin Klein Jeans & Underwear, JD Sports și Foot Locker.

Analiza Cushman & Wakefield Echinox relevă că sectorul modei reprezintă 26% din totalul noilor intrări pe piața românească, fiind urmat de restaurante (17%) și cosmetică (12%). Majoritatea acestor retaileri au ales să își deschidă propriile magazine, în loc să opteze pentru francize, demonstrând încrederea în potențialul pieței românești.

Stirile Punctul

23 iulie 2025

De la stagnare la conexiuni internaționale – Viitorul aeroportului din Târgu Mureș

Negocieri intense cu parteneri internaționali privind viitorul aeroportului din Târgu Mureș

Participanții panelului de discuții desfășurat la Universitatea de vară „Tusványos” au fost de acord că existența unui aeroport regional funcțional reprezintă o necesitate stringentă, având ca scop integrarea întregii zone în circuitul aeronautic internațional. Vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, Csibi Attila, a subliniat că se poartă negocieri intense cu parteneri internaționali, iar rezultatele acestor discuții pot aduce, pentru aeroportul din Târgu Mureș, schimbări semnificative în perioada de toamnă.

Transilvania se află într-o poziție paradoxală, deoarece dispune de calități geografice excelente, de o moștenire culturală de nivel mondial și de resurse umane de calitate. Cu toate acestea, adesea îi lipsește strategia adecvată și instrumentele necesare pentru valorificarea potențialului regiunii, a subliniat Kozma Mónika, moderatoarea panelului Cum putem valorifica potențialul turistic al regiunii Harghita, Covasna și Mureș?. „Infrastructura — în special rețeaua de transport — nu reprezintă doar o chestiune economică, ci și o problemă de identitate și viziune pentru viitor”, a accentuat aceasta.

Aeroportul din Târgu Mureș: oportunități nevalorificate în poziție strategică

Peti András, directorul aeroportului din Târgu Mureș, a prezentat o analiză a provocărilor actuale: „Aeroportul din Târgu Mureș nu îndeplinește în prezent rolul pentru care condițiile geografice și infrastructura sa îl fac extrem de promițător. Această infrastructură pe o suprafață de 170 de hectare și dotată cu o pistă de 2.000 metri, dispune de toate facilitățile necesare pentru funcționarea unui centru aeronautic regional dinamic.” A subliniat că, în ultimii ani, s-au realizat investiții semnificative în infrastructură — extinderea terminalului de pasageri, prelungirea pistei și achiziția de echipamente noi pentru controlul bagajelor — însă încă lipsesc operatorii aerieni.

Dezvoltarea regională prin colaborare între județe

Bíró Barna Botond, președintele Consiliului Județean Harghita, a reafirmat importanța cooperării regionale ca strategie de viitor: „Pentru județul Harghita, devine esențial ca zona să se transforme într-un nod aerian regional, amplasat în apropierea principalelor localități ale regiunii.” În acest context, oficialul a subliniat posibilitatea implementării unor inițiative comune de marketing, pachete turistice integrate și îmbunătățirea infrastructurii de transport.

Csibi Attila: După mulți ani de așteptare, se conturează rezultate concrete

Vicepreședintele Consiliului Județean Mureș și-a manifestat optimismul referitor la evoluția proiectelor. „Am inițiat negocieri intense și eficiente cu parteneri internaționali, care au condus la stabilirea unor condiții clare, fundamentale pentru încheierea de acorduri concrete”. Csibi Attila a mai precizat că rezultatele vor fi vizibile în foarte scurt timp și că, în plan operațional, se anticipează o toamnă extrem de activă. „Ne dorim ca, încă din acest an, pasagerii care utilizează aeroportul din Târgu Mureș să poată opera zboruri pentru city break, vizite în familie sau călătorii de afaceri în străinătate”.

Vicepreședintele Consiliului Județean Mureș a mai subliniat: „Dezvoltarea aeroportului nu are doar un impact asupra rețelei de transport a județului, ci contribuie semnificativ la dezvoltarea economică regională, la crearea de locuri de muncă și la creșterea fluxului turistic. Aceste aspecte reprezintă interese comune ale județelor Mureș și Harghita.”

Stirile Punctul

23 iulie 2025

Doar 37% dintre candidații la titularizare din Mureș au luat peste 7. Niciun 10 pe județ

Ministerul Educației a publicat ieri rezultatele la concursul de titularizare pentru posturile didactice din învățământul preuniversitar. În județul Mureș, doar puțin peste o treime (37,24%) dintre candidați au obținut note de peste 7. Și mai îngrijorătoare este situație pentru absolvenții de anul acesta, categorie din care doar 25,57% au reușit să treacă de nota 7. În schimb, 41,73% dintre toți candidații s-au situat în intervalul 5-7, la limita promovabilității.

Tot la capitolul contra-performanțe, menționăm și că niciun candidat din Mureș nu a obținut nota maximă 10.

Candidații nemulțumiți au putut depune contestații până astăzi la ora 12:00, iar în urma analizării lor, rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iulie. Repartizarea pe posturi va avea loc în zilele de 31 iulie – 1 august, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute.

Stirile Punctul

23 iulie 2025

BYD amână începerea producţiei de masă la noua uzină din Ungaria și se îndreaptă spre Turcia

Producătorul chinez de automobile electrice BYD a decis să amâne, pentru 2026, începutul producţiei de masă la noua uzină din Ungaria şi, cel puţin doi ani, această uzină va funcţiona sub capacitate, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, transmite Agerpres.

În schimb, BYD va începe să producă mai repede decât se estima automobile electrice la noua sa uzină din Turcia, unde costurile cu mâna de lucru sunt mai mici, şi totodată îşi va depăşi cu mult planurile de producţie anunţate anterior pentru această uzină, a precizat una dintre surse.

Mutarea producţiei dinspre Ungaria spre Turcia va fi o veste proastă pentru Uniunea Europeană, care spera că tarifele pe care le-a impus la automobilele electrice “Made in China” vor aduce investiţii chineze şi locuri de muncă în sectorul manufacturier.

Stirile Punctul

23 iulie 2025

Proiectul de reformă al administrației locale: Scade numărul angajaților din primării și poliția locală

Principalele măsuri vizate în Pachetul 2 de măsuri anunțat de guvern.

Printre cele mai importante prevederi din proiect:

Scade numărul angajaților din primării și consilii județene
Scade numărul de polițiști locali
Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile
Scade numărul de angajați de la cabinetele demnitarilor și primarilor
Salariile asistenților personali pentru persoanele cu handicap vor fi plătite de guvern, nu de primării
Primăriile pot refuza autorizarea sălilor de jocuri de noroc
Permisul auto poate fi suspendat dacă șoferul nu plătește amenzile de circulație
Inspectorii fiscali vor putea folosi drone pentru a determina mărimea proprietăților imobiliare
Datoriile la fisc pot fi cesionate executorilor judecătorești sau firmelor specializate
Dispar unele scutiri de la plata impozitelor pe proprietate
Este interzisă stabilirea oricărei taxe locale sau speciale pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, precum și a adeverințelor necesare eliberării cărții de identitate
Fermierii nu pot cere subvenție decât dacă își plătesc taxele

Citește articolul complet

Stirile Punctul

23 iulie 2025

Transportul rutier de mărfuri este cea mai populară activitate economică printre firmele din Mureș

Sunt aproape 57.500 de companii în funcțiune înregistrate în județul Mureș, conform unei analize din seria „Județul în date”, realizată cu ajutorul datelor Termene Pasp, dintre care aproape 19.260 de firme au depus deja bilanțul pentru anul 2024.

Mai departe, aproape 15.750 de firme au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 1 leu, ceea ce înseamnă că au avut activitate anul trecut. Aceste firme au o cifră de afaceri cumulată de aproape 52 mld. lei în 2024, un profit net cumulat de aproape 4 mld. lei, pierderi nete cumulate de peste 1 mld. lei și circa 89.800 de angajați.

Perspectiva 2024

Dintre aceste aproape 15.750 de firme, doar 44 sunt considerate firme mari, 243 sunt firme mijlocii, aproape 1.270 sunt firme mici, iar cea mai mare parte a mediului de business local este formată din cele aproape 14.160 de microîntreprinderi.

Cea mai populară activitate economică printre firmele din Mureș este transportul rutier de mărfuri, cu aproape 720 de firme care activează pe CAEN 4941. Pe locul doi se situează comerțul cu amănuntul nespecializat, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, cu circa 700 de firme pe CAEN 4711.

Alte activități populare la nivelul firmelor din Mureș luate în calcul în această analiză sunt lucrările de construcții pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, cu peste 580 de firme, transporturile de pasageri și ocazionale cu peste 460 de firme, activitățile de asistență medicală specializată cu aproape 380 de firme și activitățile de inginerie și consultanță tehnică, cu 350 de firme.

Mai mult de 10.000 de firme dintre cele aproape 15.750 care au depus bilanțul pe anul trecut și care au afaceri mai mari de 1 leu se află în mediul urban, în timp ce restul se află în mediul rural.

Dacă ne uităm la contribuția și rolul acestor companii în balanța comercială, descoperim la nivelul județului Mureș 693 de firme care au activități de import în 2024 și 307 firme cu activități de export.

https://termene.ro

Stirile Punctul

23 iulie 2025

Care au fost cele mai mari companii din județul Mureș în 2024

E.ON Energie România SA este cea mai mare companie din județul Mureș dintre cele care au depus deja bilanțul pe anul 2024. Furnizorul și distribuitorul de energie a avut afaceri de aproape 8,1 mld. lei în 2024, un profit net de peste 115 mil. lei și un număr mediu de 723 de angajați. Acționarii firmei sunt E.ON Romania SA (68,18%) și Ministerul Energiei (31,82%).

Pe locul doi se află Delgaz Grid SA, cu o cifră de afaceri de aproape 2,6 mld. lei în 2024, în creștere cu 18% față de anul trecut, un profit net de 79,6 mil. lei, în creștere cu 132% și un număr mediu de 5.359 de angajați. Acționarii distribuitorului de gaze naturale sunt E.ON Romania SA (56,49%), Allianz Infrastructure Luxembourg I SARL (27,77%), Ministerul Energiei (13,51%) și Allianz-Țiriac Asigurări SA (1,23%).

Podiumul este completat de producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș SA, cu afaceri de 1,57 mld. lei în 2024, în scădere cu 16% față de anul anterior, o pierdere de 505,8 mil. lei și un număr mediu de 1.001 angajați. Acționariatul firmei este format din Tipa Holding AG din Elveția (99,99998%) și Ameropa Holding AG (0,00002%).

Pe locul patru se situează producătorul de medicamente Bio Eel SRL, cu afaceri de aproape 1,24 mld. lei în 2024, în creștere cu 36%, un profit net de peste 18 mil. lei și un număr mediu de 237 de angajați. Acționarii firmei sunt Albert Attila (50%), cetățean român, și Scheftsik de Szolnok Hean Stephan Georges (50%), cetățean francez.

Distribuitorul de piese auto Materom SRL se află pe locul cinci, cu o cifră de afaceri de aproape 1,1 mld. lei pe anul trecut, în creștere cu 19%, un profit net de aproape 26,1 mil. lei, în creștere cu 7%, respectiv 765 de angajați. Acționarii firmei sunt Matei Ioan Baciu (35%), Rodica Baciu (35%), Narcis Mirel Baciu (15%), Natalia-Andra Zsoldos (10%) și Eusebiu-Ioan Baciu (5%).

Pe locul șase regăsim producătorul de brânzeturi Hochland Romania SRL, cu o cifră de afaceri de 934,9 mil. lei în 2024, în creștere cu 12%, un profit net de 53,2 mil. lei, în creștere cu 43% și un număr mediu de 473 de angajați. Firma este controlată de firma Hochland SE din Germania.

Producătorul de cablaje și aplicații auto Hirschmann Automotive TM SRL se află pe locul șapte în clasament, cu o cifră de afaceri de aproape 785 mil. lei în 2024, în scădere cu 8% față de anul anterior, un profit net de aproape 15,5 mil. lei, în creștere cu 49% și 1.820 de angajați. Compania este controlată prin firma austriacă Hirschmann Automotive Gmbh.

Pe locul opt se află Kastamonu Romania SA, activă în prelucrarea lemnului, cu o cifră de afaceri de aproape 739 mil. lei în 2024, în creștere cu 12%, o pierdere netă de 28,3 mil. lei și un număr mediu de 823 de angajați. Firma este controlată de grupul turc Kastamonu prin firma Keas Holding BV din Olanda (99,78%), iar restul acțiunilor sunt împărțite între statul român (0,2%) și acționari persoane fizice (0,02%).

Pe locul nouă regăsim producătorul de cabluri Romcab SA, aflat în reorganizare judiciară, cu afaceri de 509,4 mil. lei în 2024, în creștere cu 6%, o pierdere netă de 122,8 mil. lei și 132 de angajați. Firma este listată la Bursa de Valori București, unde acționarul majoritar este Saldabari SRL (89,58%), în timp ce restul acțiunilor se împart între persoane fizice (9,17%) și persoane juridice (1,25%).

GST Safety Textiles Ro SRL se află pe locul zece, cu o cifră de afaceri de 475,7 mil. lei în 2024, în scădere cu 6% față de anul anterior, o pierdere de 83,2 mil. lei și 983 de angajați. Acționarii producătorului de airbaguri sunt firmele germane GST Global Gmbh (99,98%) și Global Safety Textiles Gmbh (0,02%).

termene.ro