Producătorii din cartofi din zona Ciucului de Jos se confruntă cu un an agricol extrem de dificil, marcat de recolte slabe, preţuri de valorificare mici şi oferte limitate.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, Romfeld Zsolt, a declarat, pentru AGERPRES, că din cauza condiţiilor meteo, producţia medie în zona Ciucului de Jos este cuprinsă între 12 şi 20 de tone la hectar, rareori atingând 25 de tone.
Potrivit sursei citate, din cauza recoltelor slabe, cumpărătorii sunt puţini şi preţul de valorificare este redus, între un leu şi 1,5 lei pe kilogram.
Acest preţ nu acoperă costurile de producţie, iar producătorii se confruntă cu pierderi, neputând să-şi acopere cheltuielile de consum.
„În momentul actual, constatăm că producţiile valorificate de pe un hectar nu acoperă cheltuielile de producţie din anul 2025”, a spus Romfeld Zsolt.
Potrivit acestuia, situaţia în Depresiunea Gheorgheni, o altă mare producătoare de cartofi din Harghita, pe lângă Depresiunea Ciucului de Jos, este mai bună, atât în ceea ce priveşte producţiile medii cât şi calitatea acestora.
Un cunoscut producător de cartofi din Depresiunea Ciucului de Jos, Vitos Laszlo, care cultivă pe aproximativ 120 de hectare în zona Cozmeni, a declarat pentru AGERPRES că nu s-a confruntat niciodată cu un an mai greu în cei peste 50 de ani de când lucrează în domeniu.
Conform acestuia, condiţiile meteo au fost extrem de dificile, cu temperaturi scăzute, chiar îngheţ primăvara, urmate de ploi torenţiale care au făcut ca solul să formeze o crustă groasă, îngreunând întreţinerea culturilor. Apoi, cartofii au fost afectaţi de caniculă şi de lipsa precipitaţiilor, ceea ce a dus la recolte foarte mici şi de calitate slabă.
În ceea ce priveşte preţurile, acestea sunt mult mai mici decât anul trecut, fiind între un leu şi 1,10 lei/kg pentru cartofii de calitate, însă majoritatea recoltei nu îndeplineşte standardele pentru consum.
„E foarte greu şi preţul e foarte mic, cartofii nu au atins mărimea de consum, majoritatea. Noi am avut contract cu chipsuri (fabrici de procesare-nred) şi la chips mergea de la 3-4 centimetri (cartofii – n.r.), şi am mai dat cât a fost, dar în rest, la consum, nu mergea la această calitate”, a spus Vitos Laszlo.
Fermierul a explicat şi că în această zonă nu se pot înfiinţa alte culturi, precum porumbul sau floarea-soarelui, singura speranţă fiind că anul viitor situaţia va fi mai bună.
La rândul său, Dako Andrea, administratoarea unei cooperative agricole din zona Tuşnad, care cultivă cartofi pe 180 de hectare, a vorbit despre dificultăţile cu care se confruntă, având în vedere că producţia s-a redus la jumătate faţă de anul trecut, la fel ca şi preţul de valorificare.
Din acest motiv, aproximativ 20 de angajaţi vor fi trimişi în şomaj, pentru că nu sunt bani pentru plata salariilor pe timp de iarnă.
„Este un an foarte dificil, foarte greu pentru noi. (…) Avem producţii foarte mici şi preţuri foarte scăzute. (…) Noi, din păcate, trebuie să trimitem foarte mulţi dintre oameni în şomaj, pentru că nu avem cum să-i plătim iarna şi putem să lucrăm numai cu oamenii cu care ambalăm şi facem desfacere. Vindem ce avem, dacă putem să vindem”, a declarat Dako Andrea, pentru AGERPRES.
O altă problemă semnalată este importul de cartofi ieftini din Vest, marii procesatori preferând să cumpere de acolo în loc să onoreze contractele cu producătorii locali
Dako Andrea s-a referit şi la seceta care afectează tot mai mult zona, dar şi la evaluările autorităţilor legate de umiditatea din sol, pe care le consideră eronate şi care împiedică solicitarea de despăgubiri.
Aceasta a susţinut că, potrivit informaţiilor furnizate de staţia meteo din Miercurea-Ciuc, nivelul de apă în sol din Harghita a fost considerat „satisfăcător”, însă la Tuşnad situaţia a fost diferită, iar solul a fost uscat, întrucât nu s-au înregistrat precipitaţii decât parţial, în anumite zone.
„Nu am putut să declarăm nici calamităţi, nici forţă majoră, nimic, pentru că ANM-ul spune că în Harghita apa în sol e la nivel satisfăcator. Asta e o problemă foarte mare pentru noi şi ar trebui să lucrăm împreună să găsim o soluţie pentru asta, că în fiecare an ne confruntăm cu aceeaşi problemă. Şi trebuie să ţinem cont că, la cum vedem în ultimii cinci ani, s-a schimbat foarte mult clima în zona noastră. Totuşi, suntem în zona montană, dar şi la noi ajung temperaturile la 40, chiar şi peste 40 de grade, unde bate soarele. Şi cartoful nu poate să reziste în aceste condiţii”, a precizat Dako Andrea.
Ea a menţionat problema lipsei unui sistem de irigaţii, atât din cauza reglementărilor privind exploatarea apelor minerale din zonă, cât şi din cauza faptului că suprafeţele de teren sunt concesionate, iar pentru unele parcele există probleme de proprietate, ceea ce împiedică realizarea de investiţii.
În acest context, Dako Andrea a subliniat că este nevoie de sprijin din partea statului pentru ca producătorii de cartofi să poată supravieţui.
„Problema este că ne-au luat toate sprijinurile, (…) nu mai există un ajutor în plus pentru cartofi şi asta e foarte, foarte greu pentru noi, pentru că nu putem, în situaţia în care suntem şi acum, nu putem să supravieţuim fără vreun sprijin. Pentru că intră prea mulţi cartofi din Vest şi nu mai putem să vindem la preţuri normale şi de aceea avem nevoie de sprijinul statului. (…) Noi tot tragem semnale de alarmă. De exemplu, mai există şi Federaţia Naţională a Cultivatorilor de Cartofi care în fiecare lună a scris o notificare către Ministerul Agriculturii, dar încă nu a primit niciun răspuns”, a conchis Dako Andrea.
Cartoful continuă să fie cultura de bază în Harghita, în acest an fiind cultivată o suprafaţă de 5.900 de hectare. Suprafeţele cultivate cu cartofi au înregistrat, însă, o scădere constantă, în ultimii ani, acest fenomen putând fi observat cu precădere la producătorii mici, care preferă să producă numai pentru consumul familiei sau pentru furajare. AGERPRES
Tavanul casetat, realizat de maestrul Sütő Béla, adaugă un farmec aparte acestui loc plin de istorie. 
Mai multe informații 
