Top 10 cele mai bogate comune din Mureș în 2025: cine a cheltuit cel mai mult și pe ce? 

Zece comune din județul Mureș au totalizat cheltuieli de peste 309 milioane de lei în 2025 (spre comparație, Târgu Mureș a cheltuit în 2025 aproximativ 671 milioane lei, iar Reghin-ul 218 milioane lei), conform datelor publicate pe portalul Transparența Bugetară administrat de Ministerul Finanțelor. Analiza execuțiilor bugetare relevă diferențe majore între localități, atât în privința dimensiunii bugetelor, cât și a priorităților de cheltuire a banilor publici. 

Top 10 cele mai bogate comune din Mureș

Pe de altă parte, unele din comune, cum sunt Sâncraiul de Mureș sau Sângeorgiu de Mureș, au fost mai bogate în 2025 decât orașe precum Iernut, Sărmașu, Ungheni sau Miercurea Nirajului. Trecând peste asta, cele zece comune analizate, în ordinea bugetelor sale sunt:

1. Sâncraiu de Mureș
2. Sângeorgiu de Mureș
3. Albești
4. Hodac
5. Gurghiu
6. Pănet
7. Cristești
8. Sânpaul
9. Bălăușeri 
10. Eremitu

Cele mai mari bugete de cheltuieli le-au avut Sâncraiu de Mureș (47,32 milioane lei) și Sângeorgiu de Mureș (44,79 milioane lei), cele mai populate comune din acest clasament, cu peste 10.400, respectiv aproape 9.700 de locuitori. La polul opus, Eremitu a cheltuit 27,29 milioane de lei, iar Bălăușeri 28,35 milioane, deși ambele au populații sub 5.000 de locuitori.

Din cele zece comune, opt au încheiat anul 2025 pe excedent bugetar. Cel mai mare surplus l-a înregistrat Eremitu (3,13 milioane lei), urmată de Hodac (693.760 lei) și Sângeorgiu de Mureș (401.840 lei). Două comune au cheltuit mai mult decât au încasat: Sâncraiu de Mureș a înregistrat un deficit de 1,37 milioane lei, iar Sânpaul unul de 1,3 milioane lei. Cristești a depășit și ea veniturile cu cheltuielile, acumulând un deficit de 1,15 milioane lei.

Cheltuieli per cap de locuitor

Raportat la numărul de locuitori, cheltuielile variază considerabil. Eremitu conduce clasamentul cu aproximativ 6.905 lei cheltuiți per capita (27,29 milioane la 3.952 locuitori), urmată de Sânpaul (6.702 lei/locuitor) și Albești (6.206 lei/locuitor). Hodac se situează la un nivel similar, cu circa 6.166 lei/locuitor. La celălalt capăt se plasează Sâncraiu de Mureș (4.549 lei/locuitor) și Sângeorgiu de Mureș (4.624 lei/locuitor), comune care, deși au cele mai mari bugete în cifre absolute, au și cele mai mari populații, ceea ce diluează cheltuiala per capita.

Pe ce s-au cheltuit banii?

Prioritățile bugetare diferă semnificativ de la o comună la alta, reflectând stadiul de dezvoltare al infrastructurii, proiectele aflate în derulare și nevoile specifice fiecărei comunități.

Protecția mediului, capitol care include cheltuielile cu colectarea și gestionarea deșeurilor, canalizarea și alte servicii de mediu, a fost prioritatea numărul unu pentru nu mai puțin de patru comune. Hodac a alocat peste jumătate din buget (51,4%, respectiv 15,66 milioane lei) pentru acest capitol, iar Bălăușeri a dedicat de asemenea 51,4% (14,56 milioane lei). Eremitu a direcționat 42,7% (11,65 milioane lei), iar Sânpaul 20,6% (5,95 milioane lei). Aceste cifre sugerează investiții majore în infrastructura de canalizare și gestionare a deșeurilor, mai ales în zonele rurale aflate în curs de modernizare.

Transporturile au reprezentat cea mai mare cheltuială pentru alte patru comune. Albești a alocat 55,6% din buget (18,6 milioane lei) pentru drumuri și infrastructura de transport – de departe cea mai mare pondere dintre toate comunele analizate. Cristești a direcționat 41% (12,09 milioane lei), Sângeorgiu de Mureș 31,8% (14,24 milioane lei – cea mai mare sumă în termeni absoluți), iar Sâncraiu de Mureș 23,5% (11,13 milioane lei). La polul opus, Eremitu a alocat doar 0,2% pentru transporturi (53.690 lei), iar Hodac 1,8% (539.060 lei).

Învățământul a fost principalul capitol de cheltuieli la Sâncraiu de Mureș (29,4%, respectiv 13,93 milioane lei – de departe cea mai mare investiție în educație dintre toate comunele analizate) și Pănet (30,9%, adică 9,19 milioane lei). La celălalt capăt, Bălăușeri a alocat doar 6,4% din buget pentru educație (1,82 milioane lei), iar Albești 7,8% (2,62 milioane lei).

Locuințe, servicii și dezvoltare publică, un capitol care include iluminatul public, alimentarea cu apă și alte utilități, a primit cea mai mare alocare de la Pănet (29,5%, respectiv 8,76 milioane lei), aceasta fiind de fapt al doilea cel mai mare capitol bugetar al comunei. Sânpaul a alocat 8,4% (2,42 milioane lei), iar Eremitu doar 3,4% (935.550 lei).

Cheltuielile cu aparatul administrativ (autorități publice și acțiuni externe) au variat între 9,8% la Gurghiu și 29,5% la Eremitu. Aceasta din urmă a alocat cea mai mare pondere din buget pentru funcționarea administrației (8,05 milioane lei), ceea ce reflectă, cel puțin parțial, un proiect sau o investiție aflată în derulare la nivelul primăriei. Sâncraiu de Mureș și Sângeorgiu de Mureș au avut cele mai mari cheltuieli absolute în administrație, de 6,54, respectiv 6,41 milioane lei.

Cheltuielile cu asistența socială au fost relativ omogene ca pondere, variind între 7,1% la Albești și 16,3% la Hodac. Cele mai mari sume absolute au fost la Hodac (4,98 milioane lei), Sângeorgiu de Mureș (4,74 milioane lei) și Sânpaul (4,33 milioane lei).

Cultura, recreerea și religia au primit cele mai mari alocări de la Sângeorgiu de Mureș (4,03 milioane lei, 9% din buget) și Sâncraiu de Mureș (3,5 milioane lei, 7,4%). La Eremitu, acest capitol a primit doar 189.330 lei (0,7% din buget), iar la Albești 323.150 lei.

De unde au venit banii?

Subvențiile au reprezentat principala sursă de finanțare pentru cele mai multe comune. Eremitu a avut cel mai mare grad de dependență de subvenții (53,7%), urmată de Pănet (53,8%), Hodac (51,9%) și Bălăușeri (51,5%). Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, indicator al bazei fiscale locale proprii, au fost cele mai ridicate la Sânpaul (43,2%), semn al unei baze economice locale mai puternice, urmată de Cristești (29,6%) și Albești (24,5%).

Sumele defalcate din TVA au contribuit semnificativ la bugetele comunelor Hodac (19,7%), Gurghiu (19,3%) și Sânpaul (16,8%). Prezența unor sume din „alte operațiuni financiare” în bugetele Bălăușeri (1,59 milioane lei) și Eremitu (2,5 milioane lei) indică probabil contractarea unor împrumuturi pentru finanțarea investițiilor locale.

Sursa datelor pentru această analiză a fost portalul Transparența Bugetară administrat de ANAF/Ministerul Finanțelor.