Cât vor sta barierele închise la Târgu Mureș? Provocările trenului metropolitan

Trenul Metropolitan Mureș, unul dintre cele mai mari proiecte de mobilitate din județ, va aduce 60 de trenuri/zi care vor tranzita Târgu Mureșul. Asta înseamnă 60 de cicluri de închidere a barierelor, care cu siguranță va avea un impact semnificativ asupra traficului auto. Punctul a pus un set de întrebări Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Tren Metropolitan Mureș”, ca să putem înțelege mai bine toate provocările de care ne vom lovi. 

În urma primirii răspunsurilor, concluzia principală este că dezlegarea multor dileme se leagă de viteza de deplasare a trenurilor. În prezent, calea ferată din oraș este afectată de restricții de viteză, trenurile circulând cu doar 40–50 km/h. La această viteză, un ciclu complet de închidere a unei bariere durează, în medie, circa 2,5 minute, iar uneori chiar mai mult. Practic, cu cât trenul merge mai încet, cu atât bariera rămâne coborâtă mai mult timp.

2,5 minute x 60 de treceri?

Aici apare cifra care îi va interesa cel mai mult pe locuitori. La un volum estimat de 60 de treceri de tren pe zi, în condițiile actuale de viteză, barierele din oraș ar sta închise cumulat aproximativ 150 de minute, adică 2,5 ore pe zi. Este vorba despre un timp total, împrăștiat pe parcursul întregilor 24 de ore, nu de o blocare continuă.

Vestea bună, potrivit asociației, este că tocmai acesta este motivul pentru care modernizarea liniei este esențială. După ridicarea restricțiilor și aducerea căii ferate la viteza de proiectare (80–100 km/h), un ciclu de închidere ar scădea la 60–80 de secunde per tren, un timp similar cu cel al unui semafor dintr-o intersecție urbană aglomerată. În acest scenariu, timpul total zilnic de așteptare ar coborî la circa 60–70 de minute, reducând semnificativ impactul asupra traficului. Cu alte cuvinte, aceleași 60 de treceri, dar cu bariere închise de peste două ori mai puțin timp.

Fără studii

Răspunsurile Asociației vin însă și cu o recunoaștere care merită puțin mai multă atenție. Punctul a întrebat dacă există simulări de trafic pentru trecerile considerate critice din oraș, iar asociația a răspuns că, în această fază de dezvoltare, nu au fost efectuate astfel de simulări. Decizia este descrisă drept „eminamente pragmatică”: accentul a fost pus pe refacerea rapidă a liniei și readucerea ei la parametrii proiectați, pentru a pune cât mai repede în funcțiune serviciul feroviar. Sunt considerate critice trecerile la nivel care intersectează arterele rutiere majore ale orașului, dar nici acelea nu au fost tocmai definite, pentru că… ce e aceea arteră dacă e s-o luăm așa?

Pe scurt, totul s-a făcut în grabă având în vedere exclusiv refacerea infrastructurii feroviare, fără să avem nicio idee legată de ce se va întâmpla în noua configurare.

Soluția?

Soluția de fond pentru aceste puncte, adică pasajele denivelate (subterane sau supraterane) care ar elimina complet blocajele, este amânată pentru faza a doua a proiectului (care nici ea nu e nicăieri definită, ci o știm doar dintr-un nivel declarativ). Potrivit răspunsurilor, aceste investiții urmează abia să fie analizate din punct de vedere tehnic și financiar, urmând să fie finanțate din fonduri europene în următoarea perioadă de programare. Calendarul estimat este orientativ: documentațiile ar fi pregătite între 2026 și 2030, depunerea pentru finanțare în intervalul 2029–2031, iar implementarea efectivă abia în perioada 2032–2035. La fel de îndepărtate sunt și noile stații prevăzute pentru faza a doua, cele de la Nordului, Luntrașilor și Libertății, aflate deocamdată doar la nivel de concept.

În afara „jurisdicției”

Asociația a precizat și că o parte dintre întrebările adresate nu țin de competența sa, ci de cea a Municipiului Târgu Mureș (deși Municipiul Târgu Mureș e membru în asociație). Este vorba despre corelarea transportului public local cu orarul trenului, eventuala modificare a traseelor de autobuz pentru a deservi gările, introducerea unui bilet unic valabil și pe autobuzele locale, precum și regenerarea urbană a zonelor din jurul gărilor. Pentru toate acestea, asociația spune că vor urma consultări cu factorii implicați, cel mai probabil înainte de lansarea efectivă a serviciului.

Nu în ultimul rând, răspunsurile conțin și argumentul de fond al întregului proiect. Obiectivul de politică publică este mutarea unei părți din trafic de pe mașina personală pe transportul feroviar modern, iar din perspectivă ecologică studiile arată că un călător cu trenul produce doar aproximativ 10% din poluarea generată de un utilizator de autovehicul individual. Cadența trenurilor urmează să fie corelată cu programul obișnuit de lucru, astfel încât să devină o alternativă viabilă pentru navetiști, inclusiv pentru cei care lucrează în ture.

Reamintim că Trenul Metropolitan Mureș vizează coridorul Reghin – Târgu Mureș – Luduș, cu o valoare totală estimată la aproximativ 830 de milioane de lei, și presupune reabilitarea căii ferate, modernizarea a 41 de treceri la nivel, digitalizarea a 20 de puncte de oprire și amenajarea a șase parcări de tip Park&Ride. Finanțarea este solicitată prin Programul Transport 2021–2027.