Maza – dorul gusturilor de acasă. Cyril, omul autentic din spatele poveștii Maza
Restaurantul Maza nu mai are nevoie de nicio introducere, e în topul tuturor topurilor culinare din Târgu Mureș și județul Mureș. Ce nu se știe însă este cum a ”aterizat” un restaurant libanez de excepție fix în acest oraș. Ori exact asta am încercat să aflăm de Cyril A. Moussa – omul care a visat cu ochii deschiși la bunătățile din țara natală și când le-a putut împărtăși cu mureșenii a fost ca o scânteie care a aterizat pe așchiile de lemn uscat.
Rep: Îmi povesteai cândva că povestea Maza începe din dorul de gusturi. Cum ai ajuns să aduci bucătăria libaneză tocmai în Transilvania?
Cyril A. Moussa: A început din dor, sincer. Dor de gusturi, de mirosuri, dar mai ales de felul în care se mănâncă la noi… împreună. Când am ajuns aici, am simțit că pot să aduc ceva diferit, dar nu forțat. Ceva care vine natural din mine. Maza nu a fost un business la început, a fost o nevoie.

Rep: Ce te-a făcut să simți că locul potrivit pentru acest concept este aici?
C.A.M.: Oamenii. Am simțit că există deschidere, dar și respect pentru calitate. Aici nu trebuie să faci compromisuri ca să fii acceptat. Dacă faci ceva bine și sincer, lumea apreciază. Asta mi-a dat încredere.
REP: Cine sunt de fapt Cyril și Elie Moussa, cum ați ajuns să vă stabiliți și să începeți pe cont propriu la Târgu Mureș?
Cyril A. Moussa: Povestea mea în Târgu Mureș a început simplu și firesc, dintr-o vizită la fratele meu, Dr. Carl Moussa, chirurg și implantolog, stabilit aici încă din 2015 și cadru universitar în cadrul UMF. Când am ajuns în oraș, am descoperit oameni calzi, liniște și o energie care m-a făcut să simt că aici pot construi ceva frumos. Cu timpul, m-am îndrăgostit de această zonă și am decis să rămân, împărțindu-mi viața între Târgu Mureș și Paris. În această perioadă mi-am continuat studiile și am terminat din nou facultatea la Târgu Mureș, construindu-mi viitorul pas cu pas.
În timpul pandemiei, într-o perioadă în care mulți oameni trăiau cu nesiguranță și teamă, am simțit nevoia să fac ceva sincer și apropiat de sufletul meu. Așa a început povestea Maza, cu mâncare libaneză gătită după rețetele mamei mele și doar prin delivery. La început nu era vorba doar despre mâncare, ci despre conexiunea creată cu oamenii. Fiecare comandă venea cu o conversație, un feedback, o emoție. În acea perioadă am înțeles cât de important este să oferi nu doar un produs, ci o stare, o armonie și puțină căldură oamenilor.
După primul an am simțit că este timpul pentru dezvoltare, iar Maza s-a mutat în Hotel Plaza. Exact în acel moment, fratele meu Elie Moussa s-a alăturat proiectului și a adus cu el experiența sa vastă în ospitalitate și servire. A fost un moment foarte important pentru evoluția noastră, pentru că am realizat rapid că ne completăm perfect. Eu veneam cu partea creativă, cu viziunea și conexiunea construită deja cu oamenii, iar Elie a adus experiența, disciplina și nivelul de hospitality care au ridicat experiența Maza la un alt nivel.


Atunci s-a format cu adevărat combinația care ne definește și astăzi. Nu a fost doar o colaborare între doi frați, ci o completare naturală între două energii și două moduri de a vedea ospitalitatea. Oamenii nu mai căutau doar un delivery bun, ci experiența completă a unui restaurant, iar împreună am început să construim o comunitate reală în jurul Maza.
Exact un an mai târziu a venit o nouă provocare: locația superbă a fostului restaurant Nivo. A fost o luptă care a cerut multă muncă, răbdare și perseverență, dar am crezut mereu că lucrurile frumoase se construiesc în timp. De atunci continuăm să ne dezvoltăm constant, având grijă ca oamenii care aleg Maza să fie întotdeauna cei care câștigă cel mai mult din experiența creată de noi.
Mulți oameni mă întreabă care este secretul reușitei, dar sincer nu cred că există un secret. Cred în perseverență, în consistență, în muncă sinceră și în faptul că nu trebuie să renunți niciodată, indiferent cât de greu devine drumul. Restul vine din inimă, din respectul pentru oameni și din dorința de a deveni mai bun în fiecare zi.

REP: Pe lângă experiența Maza ai reușit să pornești un proiect unic pentru Târgu Mureș pe care l-aș descrie ca fiind o mega-petrecere cu toți cei care iubesc ceea ce faci. Anul trecut a fost White Party, anul acesta e Black&Gold denumit Nocturne. Se naște o tradiție?
C.A.M.: Cred că cele mai frumoase proiecte se nasc atunci când oamenii nu vin doar pentru un eveniment, ci pentru energia, emoția și comunitatea din jurul lui. White Party a fost anul trecut o experiență specială, iar Nocturne – Black & Gold continuă această direcție într-un mod și mai matur și mai spectaculos.
Ideea acestui concept a pornit din dorința noastră de a aduce zâmbete oamenilor și de a ridica experiența Maza la ceva mai mult decât food & drinks. Ne-am dorit să construim entertainment adevărat, experiențe complete și seri care rămân în sufletul oamenilor mult timp după ce se termină evenimentul.


Pentru noi, Târgu Mureș nu este doar orașul în care lucrăm. Oamenii frumoși de aici au devenit parte din familia Maza. Iar în momentul în care oferi zilnic cea mai bună calitate atât în produse, cât și în servicii, simți și responsabilitatea de a oferi mai multă emoție, atmosferă și experiențe la standarde internaționale.
Așa s-a născut ideea de a aduce la Târgu Mureș artiști de top și nume care sunt în trend în diferite părți ale lumii. Anul acesta îi avem alături pe Rodolf Manoukian, considerat unul dintre cei mai apreciați artiști în Dubai, India și Liban, dar și pe Giada, una dintre cele mai apreciate și în vogă DJ-ițe ale momentului.
Nu facem aceste evenimente doar pentru spectacol, ci pentru sentimentul pe care îl creează. Ne dorim ca oamenii să simtă că trăiesc o noapte diferită, elegantă și memorabilă. Să danseze, să se bucure, să uite puțin de stresul zilnic și să plece acasă cu energie bună și amintiri frumoase.
Dacă aceste seri vor deveni în timp o tradiție, cred că meritul va fi al comunității care ne susține și care a crescut împreună cu noi. Pentru că, la final, succesul adevărat nu se măsoară doar în numărul de participanți, ci în emoția pe care reușești să o lași în inimile oamenilor.

Rep: Cum ai descrie esența bucătăriei libaneze?
C.A.M.:Este o bucătărie vie. Fresh, echilibrată, foarte generoasă. Dar mai mult decât atât, este o stare. Nu mănânci singur, nu te grăbești… te așezi, vorbești, împarți. Asta e esența.
Rep: Cum ai adaptat experiența fără să pierzi autenticitatea?
C.A.M.: Nu am schimbat bucătăria, am schimbat felul în care o prezentăm. Am ghidat oamenii, le-am explicat, le-am dat încredere să încerce. Autenticitatea nu înseamnă să rămâi rigid, ci să rămâi adevărat.
Rep: Există o punte între Liban și Transilvania?
C.A.M.: Da, mai mult decât pare. Respectul pentru mâncare, pentru masă, pentru familie. Chiar dacă aromele sunt diferite, emoția din spate e foarte asemănătoare.
Rep: Cum reacționează oaspeții prima dată?
C.A.M.: De multe ori spun: “nu mă așteptam la asta”. Îi surprinde cât de echilibrat și cât de elegant poate fi totul. Și mai ales faptul că nu e doar o masă, e o experiență.
Rep: Ce înseamnă pentru tine ospitalitatea?
C.A.M.: Pentru mine e simplu: nu servești clienți, primești oameni. Dacă un om pleacă și a simțit că a fost important pentru tine, ai făcut tot.
Rep: Cum se completează rolurile tale și ale lui Elie?
C.A.M.: Ne echilibrăm foarte bine. Eu sunt mai mult pe experiență, pe emoție, pe imagine. Elie este foarte precis pe produs, pe consistență. Împreună ținem linia asta între feeling și perfecțiune.
Rep: Un preparat care spune povestea Maza?
C.A.M.: Maza în sine. Faptul că ai mai multe farfurii pe masă, că împărți… asta spune tot despre cine suntem.
Rep: Cum vezi publicul din România?
C.A.M.: Mult mai deschis decât acum câțiva ani. Oamenii nu mai caută doar mâncare bună, caută experiențe. Și asta schimbă tot.
Rep: Ce înseamnă autenticitate pentru tine?
C.A.M.: Să nu te pierzi. Poți evolua, poți rafina, dar dacă pierzi esența… oamenii simt imediat.
Rep: Maza în trei cuvinte?
C.A.M.: Elegant. Autentic. Calduros.
Rep: Ce îți dorești să simtă un oaspete când pleacă?
C.A.M.: Să plece cu un sentiment, nu doar cu o impresie. Să simtă că a fost într-un loc unde contează. Și, dacă se întoarce… înseamnă că am făcut exact ce trebuie.
A consemnat Cristian Teodorescu
