Rețeaua finanțărilor FIDESZ prin ProEconomica: Surprize majore în județul Mureș!
UPDATE
Noul Guvern al Ungariei (TISZA) a decis să extindă activitatea Comisiei care verifică investițiile făcute de Regimul Orban in ultimii 10 ani si pe zona Ardealului! Articolul de mai jos este citat de sursele guvernamentale în motivarea acestei decizii.
Portalul românesc de știri în limba maghiară Transtelex a publicat azi, sub semnătura lui Gal Laszlo, un articol în care detaliază mecanismele prin care Ungaria, în timpul regimului Orban Viktor, a sprijinit mai multe afaceri ale unor oameni de afaceri din România. Articolul celor de la Transtelex arată, destul de pe înțeles, faptul că subvențiile guvernamentale de la Budapesta n-au fost acordate chiar la întâmplare. Cum nici faptul că, la ultimele alegeri din Ungaria, concetățenii noștri unguri care au și cetățenie maghiară au votat partidul FIDESZ al lui Orban Viktor în proporție de peste 90%, nu a fost o întâmplare. Ci mai mult un act de recunoștință.
Ca să rezumăm ceea ce în comunitatea maghiară din Transilvania se știe foarte bine, de ani de zile: Guvernul condus de Orban Viktor a finanțat generos viața economică (dar și socială și sportivă) a comunității maghiare din Transilvania. Însă finanțările acordate au fost opace, lipsite de transparență și de criterii clare de acordare. Practic, totul s-a derulat la discreția UDMR și FIDESZ. De profitat au profitat din plin unii oameni de afaceri apropiați de UDMR și de puterea de la Budapesta.
Traducerea articolului din Transtelex a fost făcută cu ajutorul deepl.com. Adaptarea traducerii ne aparține.
”Începând din toamna anului trecut, Fundația Pro Economica a distribuit între întreprinderile din Transilvania 9,6 miliarde de forinți (în jur de 28 de milioane de euro – n.n.) din fonduri publice maghiare sub formă de subvenții. În cadrul unui acord bilateral încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior (din Ungaria – n.n.), condus de Szijjártó Péter, s-au acordat deja anterior subvenții semnificative pentru investițiile microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (în general cu acționariat maghiar, din Transilvania – n.n.), dar cele mai importante subvenții au fost rezervate pentru final.
La mijlocul lunii mai anul acesta, Fundația Pro Economica (entitate privată prin care guvernul de la Budapesta a derulat majoritatea investițiilor sale în comunitatea maghiară din Transilvania – n.n.) a publicat o hartă interactivă în care a sintetizat subvențiile acordate în ultimii 9 ani”, se menționează în articolul din Transtelex.
Demersul fundației este surprinzător și pentru că, în trecut, aceasta a fost criticată în mod repetat pentru faptul că publică prea puține informații cu privire la subvențiile aprobate. Deși a publicat listele cu solicitanții câștigători, a oferit foarte puține detalii despre procesul de selecție a cererilor și despre modul în care au fost cheltuite fondurile publice maghiare.
În plus, programul a fost criticat nu doar din cauza alocării opace a fondurilor, ci au apărut îngrijorări și în legătură cu punerea în aplicare a proiectelor finanțate, deoarece o parte dintre hotelurile a căror construcție a fost demarată din miliardele (de forinți – n.n.) alocate anterior, ele nu au fost finalizate nici măcar la ani de zile după termenul stabilit.
Fundația (Pro Economica – n.n.) a alocat zeci de milioane de euro pentru proiecte din domeniul agriculturii și al dezvoltării antreprenoriale, care, în majoritatea cazurilor, au ajuns la întreprinderi apropiate de UDMR. Așa cum a afirmat Lukács Csaba, jurnalist la ziarul „Magyar Hang”, în cadrul evenimentului organizat de Transtelex în luna martie, FIDESZ a reușit astfel să-și asigure sprijinul UDMR. (Sau, mai degrabă, să și-l cumpere – n.n.)
Potrivit directorului executiv al Fundației Pro Economica, activitatea acesteia a fost transparentă până în prezent, întrucât, la finalizarea fiecărui program, au fost publicați câștigătorii, s-au făcut anunțuri cu privire la aceștia și s-au prezentat rapoarte periodice tuturor organismelor și instituțiilor de control împuternicite în acest sens.
Kozma Mónika, directoarea fundației, a mai precizat că selecția se realizează în toate cazurile cu implicarea unor experți externi în evaluare și selecție; totuși, din motive de integritate (asta n-am înțeles-o – n.n.), numele experților care participă la evaluarea candidaturilor nu au fost făcute publice, se mai menționează în articolul citat. Nu era oare, mai în ton cu integritatea clamată, dacă numele acestor experți ar fi fost făcute publice?
În cazul fiecărei cereri de finanțare, cel puțin un expert din Ungaria și unul din România au participat la proces, însă decizia privind propunerea care conține rezultatul final al punctajului a fost luată de Consiliul de coordonare constituit de guvernul ungar. Acesta din urmă era alcătuit din delegați ai primul-ministrului, ai Ministerului Economiei Naționale, ai Ministerului Agriculturii, ai Agenției Maghiare de Turism și ai Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, a precizat sursa citată.
După schimbarea guvernului din Ungaria (Orban Viktor a pierdut clar în fața lui Magyar Peter – n.n.), politicienii Partidului Tisza au promis o verificare a subvențiilor acordate maghiarilor din străinătate, iar Fundația Pro Economica a luat inițiativa în acest sens. ”Ne-am desfășurat activitatea cu onestitate… iar rezultatele noastre le prezentăm cu plăcere”, au scris aceștia în comunicatul lor.
Pe hartă (cea de mai sus) am reușit să identificăm imediat câteva subvenții care nu erau cunoscute până atunci. Cel mai recent, în urma informațiilor publicate de site-ul de investigații Snoop, s-a scris în octombrie anul trecut despre subvențiile acordate Pro Economica; la acel moment, lista oficială a proiectelor selectate în cadrul licitației din 2024 conținea 16 poziții, dar se menționa deja că aceasta se poate actualiza în funcție de încheierea unor contracte suplimentare de finanțare. Ei bine, lista a fost actualizată. Cu încă șase proiecte, pe care le-am analizat acum.
Cele mai importante subvenții au fost lăsate la final
Deși lista a fost actualizată cu doar șase poziții, valoarea totală a subvențiilor depășește suma acordată anterior (pentru toate celelalte investiții – n.n.) În timp ce până în octombrie guvernul maghiar a acordat subvenții nerambursabile în valoare de 7,33 miliarde de forinți între 16 companii din județele Harghita, Covasna, Cluj și Mureș, ulterior s-a decis suplimentarea cu alte 9,64 miliarde de forinți.
Pe baza graficului, a fost ușor să se identifice faptul că, dintre noile proiecte, cinci reprezintă dezvoltări hoteliere, iar al șaselea este extinderea unei brutării.
Cel mai mare beneficiar al subvențiilor este Agm Eco Corporate srl., care a primit 2,95 miliarde de forinți pentru instalarea unei linii suplimentare de producție de biscuiți și a unei linii complete de ambalare. Este vorba, în esență, de brutăria Ditrău, care, potrivit site-ului lor, este considerată cea mai mare fabrică de acest gen din România, cu o producție lunară de 330 de tone de produse de panificație”.
E vorba despre firma care, acum șase ani, adusese doi brutari din Sri Lanka, din cauză că nu găsise forță de muncă pe plan local. Au fost atunci manifestații de respingere a muncitorilor asiatici, în fruntea cărora se afla însuși preotul catolic din Ditrău, Biro Karoly. Cei doi brutari srilankezi au fost nevoiți să se mute din sat. Ei au fost cazați la Gheorgheni, iar ulterior au plecat din Secuime.
A fost un scandal la nivel național, care a lăsat o impresie negativă despre o zonă, altfel, primitoare cu oricine. Sau, mai corect, aproape cu oricine.
„Prin punerea în funcțiune a unei noi linii de producție, intenționăm să ne dublăm capacitatea în următorii ani, iar obiectivul nostru pe termen lung este ca produsele noastre să devină disponibile și pe piețele țărilor vecine”, se menționează în prezentarea brutăriei din Ditrău… se pare că jumătate din fondurile necesare pentru dezvoltare (este necesară și o contribuție proprie de 50%, care ar fi putut fi un credit bancar) sunt asigurate de fundația Pro Economica (adică din bani de la bugetul Ungariei – n.n.).
Dintre proiectele de dezvoltare hotelieră, societatea Matrița Odorheiu Secuiesc SRL a primit cea mai mare sumă, 2,22 miliarde de forinți, pentru achiziționarea și modernizarea hotelului Mureșul din Gheorgheni. Proprietarul întreprinderii este Kádár Mózes, care, potrivit presei maghiare, este un antreprenor maghiar originar din satul Aldea, comuna Mărtiniș, județul Harghita și care a achiziționat anterior clădirea fabricii Matrița din Odorheiul Secuiesc.
Se pare că Kádár Mózes l-a însoțit pe Gálfi Árpád, fostul primar al orașului Odorheiul Secuiesc, într-o călătorie de afaceri în China, dar numele său a fost menționat și în legătură cu un caz litigios petrecut la Harghita-Băi. În răspunsul trimis presei maghiare, Kádár a negat totul. Conform datelor de la registrul comerțului, societatea Matrița Odorheiu Secuiesc SRL oferă servicii hoteliere începând din vara anului 2025.
Surprize surprize! Romaris pe listă cu reconversia spațiilor de la Foto!
”Romaris SRL a primit 1,91 miliarde de forinți pentru Hotelul Transilvania Elegance din Târgu-Mureș.”
(Stai puțin care hotel? – n.n.)
”Conform bazei de date a firmelor din România, întreprinderea se ocupă în principal cu transporturile și închirierea de utilaje pentru construcții, nefiind pe deplin clar cum a ajuns în domeniul hotelier. Proprietarul Romaris este Ioan Marcel Nițu. Numele său a fost menționat anterior mai ales în legătură cu firma de salubritate Sylevy Cleaning din Târgu-Mureș, deoarece se pare că jumătate din aceasta îi aparține.
Când a câștigat contractul în valoare de 219 milioane de lei, în presă au apărut speculații conform cărora l-ar fi obținut prin relațiile sale cu UDMR, dar el a negat categoric aceste afirmații, susținând că nu deține nicio funcție executivă în cadrul firmei Sylevy Cleaning. În același timp, a menționat că are o relație de prietenie cu un senator UDMR, al cărui nume nu l-a dezvăluit.
Pe harta sa digitală, Pro Economica indică hotelul Transilvania Elegance de pe strada Plopilor din Târgu-Mureș, iar presa locală a relatat, în ianuarie anul acesta, că Romaris are în plan proiecte de dezvoltare în zonă, pe locul fostei fabrici Azomureș (fabrică de pelicule fotografice), deși nu s-a vorbit despre un hotel, ci despre o zonă cu destinație mixtă, care ar urma să găzduiască clădiri de birouri și servicii și locuințe.
Proiectele din Sovata prin Káli Zoltán
Încă două proiecte de dezvoltare hotelieră din Sovata au primit finanțare. Unul dintre câștigători este societatea Heba Via Cons Srl, deținută de Káli Zoltán, căreia i s-au acordat 989 de milioane de forinți pentru dezvoltarea Hotelului Crystal.
Káli Zoltán este probabil cel mai mare/important antreprenor din regiunea Sovata, a fost anterior consilier municipal și prieten al lui Ferenc Péter, președintele Consiliului Județean Mureș. De altfel, Kozma Mónika, directoarea executivă a fundației Pro Economica, a fost în perioada 2017–2018 șefa de cabinet a lui Péter Ferenc la Consiliul Județean Mureș.
Sprijinul acordat lui Káli este interesant și pentru că nu este prima sa afacere pentru care fundația Pro Economica a alocat fonduri semnificative din banul public venit din Ungaria.
Quintus SRL a primit deja 2,09 miliarde de forinți pentru construirea hotelului Crystal, care a fost predat în 2023.
Un alt beneficiar al subvențiilor Pro Economica este Saltland Tur SRL, care a primit 989,4 milioane de forinți pentru dezvoltarea hotelului Tivoli. Din baza de date a companiilor reiese că proprietara întreprinderii, înființată în 2024, este Káli Bettina. Coincidența numelui este evidentă, iar o simplă căutare relevă rapid că este vorba despre fosta administratoare a societății Heba Via Cons SRL.
La înființarea Saltland Tur SRL, mandatul său de administrator la Heba Via Cons a încetat. Așadar, se pare că nu degeaba a fost ales anul trecut printre cei mai buni manageri din România.
”Investițiile care vor beneficia de finanțare vor fi selectate dintre cei care au depus cereri de finanțare. Din câte știu, la Sovata există o colaborare foarte strânsă și exemplară între antreprenorii activi în domeniul turismului, care se consultă în mod regulat cu privire la strategia de dezvoltare și, ajutându-se reciproc, se străduiesc să facă orașul Sovata mai atractiv pentru turiști”, a declarat Kozma Mónika, când am întrebat-o în ce măsură consideră că este corect față de proprietarii de pensiuni și unități de cazare din Sovata faptul că premiul i-a fost acordat din nou lui Káli Zoltán.
Pe lângă acestea, s-au alocat 564 de milioane de forinți către Blue Media Studio SRL pentru modernizarea hotelului Fortuna din Băile Tușnad. Compania, care inițial se ocupa de dezvoltarea de software sub o structură de proprietate cu totul diferită, a trecut la sectorul ospitalității în 2020, odată cu apariția unui antreprenor maghiar, motiv pentru care are un nume atât de ciudat.
Proprietarul majoritar (90%) al Blue Media Studio este societatea maghiară Viko Horeca Solutions SRL, al cărei beneficiar final este Balog Viktória, cetățeană română. Pe site-ul hotelului, ca operator, apare de altfel Vicalite SRL, a cărei proprietară este domnul Balog György-István, cetățean maghiar.
Subvențiile au fost gestionate conform prevederilor contractului bilateral încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior (din Ungaria – n.n.); deocamdată, nici fundația Pro Economica nu a fost informată cu privire la faptul că, după schimbarea guvernului din Ungaria, în noua structură ministerială, cui vor reveni aceste chestiuni legate de dezvoltarea economică și cine va verifica raportările financiare. ”Pe baza informațiilor din presă, presupun că această sarcină ar putea reveni Ministerului Economiei și Energiei (de la Budapesta – n.n.)”, a declarat Kozma Monika.
Ea a afirmat că programele aflate în derulare, investițiile deja puse în funcțiune, precum și controalele din perioada de menținere a programelor agricole de minimis, se desfășoară fără întreruperi. ”Vom discuta despre viitoarele cereri de propuneri în cadrul noii structuri guvernamentale care, sperăm, va fi constituită în curând”, a mai precizat dna Kozma.