Un banal teren pe malul Mureșului ar putea aduce turiști pe tot parcursul anului. De ce nu îl folosim?
Există o categorie de turiști despre care vorbim prea puțin: cei care își poartă cazarea cu ei. Familia germană cu autorulota, cuplul olandez de pensionari care străbate Europa cu rulota, tânărul care a transformat o dubă într-o casă pe roți. Sunt oameni care nu caută hoteluri și nu rezervă pensiuni. Caută un singur lucru simplu, dar destul de greu de găsit în România: un loc curat, sigur și bine amplasat unde să își parcheze casa pentru o noapte, două, trei sau… mai multe.
Târgu Mureșul are tot ce le trebuie acestor turiști, mai puțin locul în care să îi primească. Și, paradoxal, tocmai acel loc ar fi cea mai ieftină investiție turistică pe care orașul ar putea-o face. Dar ca să nu mai rămânem în zona teoretică, să trecem la câteva exemple.
Cum funcționează ideea în alte părți
La Erfurt, capitala regională a Turingiei, cu o populație nu cu mult peste a Târgu Mureșului, funcționează unul dintre cele mai apreciate campinguri urbane din Europa. E așezat la marginea orașului, dar are stație de autobuz chiar la intrare, iar de acolo turistul ajunge în câteva minute la catedrală, la podul medieval Krämerbrücke și la întreg centrul istoric. Are parcele generoase, internet, câteva căsuțe de tip glamping pentru cei care nu dețin rulotă și practici ecologice: colectează apa de ploaie pentru irigații și vinde produse regionale la mini-magazinul propriu. Pe scurt: trăiești în rulotă, dar ești conectat la oraș ca orice alt turist.
Riga, pe insulă de râu
La Riga, campingul orașului e amplasat pe Kipsala, o insuliță pe râul Daugava, la doar doi kilometri de centrul istoric înscris în patrimoniul UNESCO. O sută douăzeci de locuri pe puțin peste un hectar de iarbă, facilități modeste (containere sanitare, în esență) dar o locație care compensează totul. Te trezești pe o insulă fluvială, cu arhitectură de lemn în jur și ajungi pe jos în vechiul oraș în jumătate de oră. Operatorii organizează chiar tururi zilnice ale orașului, pornind din camping.
Lecția unui sătuc din Spania
Poate cel mai inspirat exemplu dintre toate este cel dat de Doña Mencía, un sat din sudul Spaniei cu numai 4.500 de locuitori. Aici, terenul fostei gări feroviare, dezafectate, a fost transformat într-o arie de camping pentru autorulote, așezată de-a lungul unei piste cicloturistice amenajate pe fostul terasament al căii ferate. Are un restaurant la fața locului, biroul de turism local organizează vizite ghidate, iar uneori brutarul satului vine direct printre rulote cu pâine caldă. Un teren abandonat a devenit un punct turistic cu identitate proprie, într-un sat de zece ori mai mic decât multe orașe din Mureș.
De ce ar funcționa și aici
Lecția comună a celor trei exemple e chiar banală: locația contează mai mult decât facilitățile. Camperii acceptă dotări modeste dacă locul e bine ales (lângă apă, aproape de centru sau cu priveliște frumoasă). Investiția mare nu stă în beton și în construcții, ci în amplasament și minime utilități. Iar amplasament avem.
Târgu Mureșul are râul ca axă naturală, un centru cu o arhitectură eclectică spectaculoasă, festivaluri care aduc deja public cultural și o poziție strategică pentru turismul outdoor, la o aruncătură de băț de Harghita, de trasee de off-road și de drumeție. Avem, în plus, exact genul de teren din care celelalte orașe au scos valoare: maluri ale Mureșului accesibile pe jos din centru, zone industriale dezafectate, terenuri de lângă calea ferată sau chiar terenuri private agricole. Materia primă a unui camping reușit există deja; trebuie doar privită cu alți ochi.
Imaginați-vă un teren pe malul Mureșului, accesibil printr-o pistă de biciclete care să-l lege de centru. Câteva zeci de parcele cu curent și apă. Un grup sanitar decent. Câteva căsuțe de glamping care să funcționeze și iarna. Semnalizare în română, maghiară și engleză. Parteneriate cu restaurante locale, cu producători din diferite zone ale județului, cu ghizii care să propună tururi ale cetății și ale centrului. Nimic costisitor, nimic spectaculos tehnologic. Doar un loc bine gândit, într-un punct bine ales.
Doña Mencía a făcut-o cu 4.500 de locuitori și un teren de gară abandonat. Pe noi oare ce ne oprește?