Vineri, 18 iulie, incepand cu ora 9:00 la Plaza M are loc ️deschiderea primei cafenele Tucano Coffee din Targu Mures,
Sunteți așteptați intr-un spatiu nou, plin de culoare, arome intense si energie pozitiva, exact asa cum e spiritul Tucano: Love. Peace. Coffee.
Cafea de specialitate, prajituri delicioase, alaturi de un decor inspirat din cultura boho – latino, cu terasa in aer liber unde soarele bate prietenos. ️
Asociația „Moldova Vrea Autostradă” critică pierderea banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru Autostrada Moldovei și segmente din Autostrada Unirii. Asociația solicită autorităților să lămurească de ce CNAIR a ascuns ratarea PNRR pentru loturi din Autostrada Unirii A8 și a mințit că loturile Ploieşti-Buzău și Buzău-Focşani se finanțează prin PNRR deși se știa că nu s-au respectat procedurile și că proiectele pot deveni neeligibile.
Asociația se mai întreabă „cine din CNAIR își asumă responsabilitatea pentru nerespectarea procedurilor de achiziții publice și a întârzierilor repetate care au dus la ne-eligibilitatea sau imposibilitatea finalizării fizice în termenele PNRR a şantierelor de autostradă”.
Totodată, ea cere identificarea de noi surse de finanțare pentru continuarea și finalizarea investiţiilor în Autostrăzile Unirii (A8) și Moldovei (A7).
Încadrată de autorități în categoria precipitațiilor avertizate cu cod portocaliu, ploaia care a căzut marți după-amiaza peste Sibiu a pătruns și în terminalul Aeroportului Internațional Sibiu. Cea mai afectată zonă a fost cea în care au fost amplasate aparatele de self-check in, unde apa care a pătruns s-a prelins dincolo de scaunele amplasate în mijlocul zonei publice. Infiltrații de apă au putut fi zărite punctual și în zona de Sosiri.
Deși lucrările au început în urmă cu doar câteva luni, șantierul Muzeului Petőfi din Albești capătă deja o formă promițătoare. Noua clădire impresionantă, aflată în plină construcție, face parte dintr-un proiect amplu de modernizare și extindere a instituției culturale.
Proiectul nu se limitează doar la ridicarea unui spațiu expozițional modern. Acesta include și renovarea completă a casei memoriale existente, un simbol al memoriei poetului Sándor Petőfi, precum și reamenajarea parcului care înconjoară cele două clădiri. Astfel, întregul ansamblu muzeal va beneficia de un suflu nou, pregătit să primească publicul într-un cadru contemporan, dar profund ancorat în istorie.
Pe durata desfășurării lucrărilor, muzeul va rămâne închis pentru vizitatori. Totuși, grădina muzeului va rămâne accesibilă publicului, oferind o oază de liniște și continuitate în mijlocul transformărilor.
Segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza problemelor la procedurile de achiziție, a anunțat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) Dragoș Pîslaru. El nu a precizat despre ce segmente din aceste autostrăzi este vorba. Amintim că România a inclus în PNRR toate cele 13 loturi din Autostrada Moldovei A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, dar și două loturi din Autostrada Unirii A8. Menționăm că Autostrada Moldovei urma chiar să fie finalizată integral în acest an, așa că va fi scos din PNRR un proiect finalizat la timp.
„Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul.
El a clarificat că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a spus că au fost mai multe cazuri de proiecte unde s-a întâmplat acest lucru. „În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a declarat el.
Amintim că metroul din Cluj-Napoca a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR din același motiv. Conform informațiilor Economedia, unul din motive a fost întârzierea procedurii de licitație, respectiv probleme privind publicarea licitației în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
sursa: economedia.ro
Începând de luni, pacienții pot reclama, direct la Ministerul Sănătății, nemulțumirile legate de mâncarea din spital. Pe site-ul instituției a fost activat un chestionar, care le permite inclusiv să atașeze fotografii cu porțiile primite.
Ministrul spune că a făcut acest lucru pentru că a primit multe sesizări despre hrana insuficientă sau prost gătită.
Nu puține sunt situațiile în care pacienții se plâng că mâncarea din spital nu este bună. Uneori, calitatea ingredientelor folosite lasă de dorit, alteori oamenii reclamă că termenele de valabilitate ale produselor sunt depășite ori porțiile prea mici.
Pentru a regla aceste situații, ministrul Sănătății a activat formularul de raportare a hranei în spitale.
Fiecare spital trebuie să aibă meniuri adaptate afecțiunilor pacienților. Tocmai de aceea și sumele decontate de stat diferă: 33 de lei pentru hrana zilnică a bolnavilor cu cancer, diabet sau boli de rinichi. Pentru ceilalți, statul va da 22 de lei.
Unele unități sanitare au bucătărie proprie, altele au servicii de catering, iar acolo unde bugetul permite, costul hranei poate fi completat cu bani de la spital.
sursa: stirileprotv.ro
Rețeaua de gaz din localitatea mureșeană Căpușu de Câmpie, în lungime de circa 14,5 km, a fost înlocuită integral, în urma unei investiții în valoare de 4,5 milioane de lei, realizată de compania de distribuție Delgaz Grid.
Pentru cuplarea noilor conducte și branșamente la rețeaua de distribuție, compania Delgaz Grid este nevoită să sisteze temporar alimentarea cu gaz miercuri, 16 iulie, în intervalul orar 10:00-14:00, la consumatori din localitățile: Căpușu de Campie, Iclanzel (parțial) și Valea Rece (parțial).
Compania solicită consumatorilor să închidă toate focurile, iar după reluarea distribuției gazelor naturale să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute.
În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugați să anunțe imediat dispeceratul de urgență al Delgaz Grid la unul dintre numerele de telefon: 0800.800.928 (număr gratuit, apelabil din principalele rețele de telefonie fixă și mobilă) sau 0265.200.928 (număr taxabil cu tarif local din rețeaua Telekom și cu tariful operatorului din toate celelalte rețele de telefonie).
Regretăm disconfortul creat și le mulțumim clienților pentru înțelegerea și sprijinul acordat pentru desfășurarea acestor lucrări care au ca scop final îmbunătățirea serviciului de distribuție a gazelor naturale pentru consumatori.
În 2024, cele mai mari 20 de companii din România după numărul de angajați au însumat un total de 218.941 de salariați, conform datelor raportate de platforma Termene.ro.
825.196 de firme aveau bilanțul publicat până pe 14 iulie. Totalul angajaților acestor societăți era de 3,94 milioane de persoane.
Așadar, cele 20 de companii analizate angajează aproximativ 5,56% din totalul salariaților din România (considerând un total de 3,94 milioane salariați în 2024).
Comparativ cu 2023, când același grup avea 216.726 angajați, se observă o creștere netă de 2.215 angajați. Această evoluție, modestă procentual (+1%), dar semnificativă ca impact, reflectă o stabilizare a pieței muncii în marile companii, într-un context economic încă tensionat post-pandemie și cu inflație ridicată.
Acești angajatori influențează decisiv structura forței de muncă la nivel național, fiind barometre pentru sectoarele strategice ale economiei. Din lista analizată, principalele domenii în care activează acești giganți sunt:
Retail alimentar (Kaufland, Lidl, Carrefour, Mega Image, Auchan, Profi, Rewe) – peste 80.000 angajați;
Producție auto și componente (Dacia, Ford Otosan, Autoliv) – aprox. 26.000 angajați;
Servicii publice și transport (STB, CNAIR, Romsilva) – peste 27.000 angajați;
Energie și utilități (OMV Petrom, CE Oltenia, DEER) – peste 22.000 angajați;
Construcții și infrastructură (Tehnostrade, Dedeman) – peste 18.000 angajați;
Telecomunicații și IT (Digi) – aproape 10.000 angajați.
Diferențele de personal de la un an la altul indică transformări structurale: unele companii (Profi, CE Oltenia) și-au redus semnificativ efectivele prin digitalizare sau restructurări.
În schimb, altele precum Lidl, Carrefour și Tehnostrade, au crescut agresiv, semnalând expansiune sau investiții în infrastructură.
Acesată analiză a firmelor cu cele mai mari fluctuații de angajați oferă o imagine clară asupra direcției în care se mișcă economia românească: retailul domină ca angajator, industria auto rămâne stabilă, iar sectorul energetic se află în transformare.
1. Tehnostrade SRL
+1.688 angajați în 2024 dintr-un total de personal raportat de 6.457
2. Dr. Max SRL
+1.562 angajați în 2024 dintr-un total de personal raportat de 5.618
3. Lidl Discount SRL
+1.442 angajați în 2024 dintr-un total de personal raportat de 12.735
4. Carrefour România SA
+863 angajați în 2024 dintr-un total de personal raportat de 10.141
5. Ford Otosan România S.R.L.
+775 angajați în 2024 dintr-un total de personal raportat de 6.356
Aceste firme arată investiții directe în retail, infrastructură, farma și industria auto — indicând cele mai dinamice sectoare din 2024.
1. Profi Rom Food SRL
−3.872 angajați → total: 6.072
2. Complexul Energetic Oltenia S.A.
−1.587 angajați → total: 8.565
3. Digi România S.A.
−573 angajați → total: 9.604
4. Mega Image SRL
−569 angajați → total: 10.317
5. Romsilva RA
−564 angajați → total: 13.625
Aceste scăderi reflectă restructurări sau eficientizări, mai ales în energie, telecom și retail.
Automobile-Dacia: 2,53 milioane de lei/angajat
Lidl Discount: 1,88 milioane de lei/angajat
Kaufland: 1,34 milioane de lei/angajat
Carrefour: 1,24 milioane de lei/angajat
Dedeman: 998,5 mii lei/angajat
OMV Petrom (nu afișat în acest eșantion): peste 574 mii lei/angajat (calcul anterior)
Dedeman: 132,9 mii lei/angajat
Lidl: 95,9 mii lei/angajat
Digi România: 94,2 mii lei/angajat
Kaufland: 78,9 mii lei/angajat
Companiile publice sau din servicii (ex. Romsilva, STB, CNAIR) au o productivitate mult mai mică:
Romsilva: 219,2 mii lei/angajat
STB: 172,2 mii lei/angajat
Retailul alimentar, deși are mulți angajați, se remarcă prin cifre solide atât la venit, cât și la profit/angajat, în special pentru Lidl și Kaufland.
Industria auto (Dacia, Ford Otosan) are cea mai mare productivitate brută per angajat, dar nu întotdeauna și cea mai bună profitabilitate netă — semn că marjele sunt mai reduse.
1. Kaufland România SCS din București activează în domeniul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, predominant alimentar. În 2024, firma avea 14.592 angajați (+252 față de 2023), o cifră de afaceri de 19,58 miliarde lei și un profit net de 1,15 miliarde lei. Acționar principal: Kaufland International Erste GmbH (99,9%).
2. Regia Națională a Pădurilor Romsilva RA din București activează în domeniul silviculturii și altor activități forestiere. În 2024, a înregistrat 13.625 angajați (-564), cu o cifră de afaceri de 2,99 miliarde lei și un profit net de 9,82 milioane lei. Acționar principal: Statul român.
3. Lidl Discount SRL, tot din București, este activ în comerțul nespecializat cu produse alimentare și de larg consum. A avut 12.735 angajați (+1.442), cu o cifră de afaceri de 23,97 miliarde lei și un profit net de 1,22 miliarde lei. Acționariat: Lidl România SRL și Lidl Stiftung.
4. Dedeman SRL din Bacău activează în comerțul cu articole de fierărie, materiale de construcții și bricolaj. În 2024, avea 12.313 angajați (+200), cu o cifră de afaceri de 12,29 miliarde lei și un profit net de 1,64 miliarde lei. Acționariat: Paval Holding SRL (100%).
5. Automobile-Dacia SA din Mioveni se ocupă cu fabricarea autovehiculelor de transport rutier. În 2024, avea 10.987 angajați (-470), o cifră de afaceri de 27,81 miliarde lei și un profit net de 569,59 milioane lei. Acționar majoritar: Renault SA (99,4%).
6. Mega Image SRL din București activează în domeniul comerțului cu amănuntul nespecializat, predominant alimentar. În 2024, avea 10.317 angajați (-569 față de 2023), o cifră de afaceri de 10,58 miliarde lei și un profit net de 116,98 milioane lei. Acționar principal: Delhaize The Lion Nederland B.V. (100%).
7. Carrefour România SA din București desfășoară activități în comerțul nespecializat cu produse alimentare. A înregistrat 10.141 angajați (+863), o cifră de afaceri de 12,54 miliarde lei și un profit net de 52,48 milioane lei. Acționariat: Dauphinoise de Participations.
8. Societatea de Transport București STB S.A., cu sediul în București, operează în transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători. În 2024 avea 9.826 angajați (-59), cu 1,69 miliarde lei cifră de afaceri și un profit net modest de 612.208 lei. Acționari: Consiliul General al Municipiului București și Consiliul Județean Ilfov.
9. Digi România S.A., din București, activează în telecomunicații prin rețele cu/fără cablu și satelit. A raportat 9.604 angajați (-573), o cifră de afaceri de 5,51 miliarde lei și un profit net de 904,85 milioane lei. Acționar majoritar: Digi Communications N.V. (93,6%).
10. Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. din Târgu Jiu se ocupă cu producția de energie electrică din surse neregenerabile. În 2024, firma avea 8.565 angajați (-1.587 față de 2023), cu o cifră de afaceri de 3,27 miliarde lei și un profit net de 317,51 milioane lei. Statul român este acționarul principal.
11. Autoliv România SRL din Brașov activează în domeniul fabricării altor piese și accesorii pentru autovehicule. În 2024, firma avea 8.561 angajați (-252 față de 2023), o cifră de afaceri de 6,06 miliarde lei și un profit net de 256,88 milioane lei. Acționar principal: Autoliv Beteiligungsgesellschaft MBH (100%).
12. REWE (România) SRL din Ștefăneștii de Jos este activă în comerțul cu amănuntul nespecializat, predominant alimentar. A avut 7.283 angajați (+759), cu 9,45 miliarde lei cifră de afaceri și un profit net de 224,99 milioane lei. Acționar unic: REWE-Beteiligungs-Holding International GmbH (100%).
13. OMV Petrom SA din București desfășoară activități în extragerea petrolului brut. În 2024 a raportat 7.207 angajați (-21), o cifră de afaceri de 29,69 miliarde lei și un profit net de 4,14 miliarde lei. Acționari principali: OMV AG (51,2%) și statul român.
14. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR), din București, activează în reglementarea și eficientizarea activităților economice. A ajuns în 2024 la 6.913 angajați (nu avea date în 2023), cu 2,02 miliarde lei cifră de afaceri și un profit net de 37,21 milioane lei. Acționar: Ministerul Transporturilor (100%).
15. Auchan România SA din București activează în comerțul nespecializat cu produse alimentare și de larg consum. În 2024, firma avea 6.663 angajați (-349), o cifră de afaceri de 7,75 miliarde lei, însă profitul net nu a fost raportat. Acționarul majoritar este Monicole Exploitatiemaatschappij B.V. (75%).
16. Tehnostrade SRL din Bacău activează în domeniul lucrărilor de construcții ale drumurilor și autostrăzilor. În 2024, a avut 6.457 angajați (+1.688 față de 2023), cu o cifră de afaceri de 4,36 miliarde lei și un profit net de 417,40 milioane lei. Compania este deținută de familia Umbrărescu.
17. Ford Otosan România S.R.L. din Craiova se ocupă cu fabricarea autovehiculelor de transport rutier. A avut 6.356 angajați (+775), cu o cifră de afaceri de 18,62 miliarde lei și un profit net de 369,10 milioane lei. Acționar: Ford Otosan Netherlands B.V. (100%).
18. Distribuție Energie Electrică România S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, activează în distribuția energiei electrice. În 2024, a avut 6.348 angajați (-39), o cifră de afaceri de 3,81 miliarde lei și un profit net de 648,74 milioane lei. Acționarul majoritar al companiei este Societatea Energetică Electrica S.A., cu o participație de 99,99999929%, iar Electrica Serv S.A. deține o cotă minoritară de 0,00000071%. Ambele societăți au sediul în București.
19. Profi Rom Food SRL din Timișoara, prezent în comerțul nespecializat alimentar, a avut 6.072 angajați (-3.872), o cifră de afaceri de 14,13 miliarde lei, însă profitul net nu este disponibil. Acționar: Delhaize ‘The Lion’ Nederland BV (100%).
20. Aramis Invest SRL din Baia Mare activează în fabricarea de mobilă. În 2024, a înregistrat 6.070 angajați (+57), o cifră de afaceri de 1,95 miliarde lei și un profit net de 34,64 milioane lei. Acționarii companiei sunt Iacob Vladimir-Mihai, cu 60% din părțile sociale, și Șelescu Marius, cu 40%, ambii fiind cetățeni români.
Președintele clubului de fotbal Dinamo, Andrei Nicolescu, i-a criticat dur pe jandarmii din județul Mureș, pentru comportamentul lor înainte și în timpului meciului jucat aseară de ”câini” cu nou promovata din Miercurea Ciuc, pe terenul acesteia.
De menționat că, pentru a asigura securitatea la meci, considerat unul cu grad ridicat de risc, a fost detașat la Miercurea Ciuc și un contingent de jandarmi de la inspectoratul din județul nostru.
Spiritele s-au încins după ce zeci de suporteri dinamoviști, care cumpăraseră bilete la meci, au dorit să intre în sectorul rezervat lor, deși locurile acolo (125 la număr) fuseseră deja ocupate. Jandarmii s-au opus, iar de aici au început injuriile și bătaia. Jandarmii au recurs inclusiv la gaze lacrimogene și nu prea i-au menajat pe suporterii mai turbulenți.
”Jandarmii din Mureș, poate ocupați cu altceva sau doar derutați de rostul lor pe lume, au dat măsura unei incompetențe metodice. Firma de pază a adăugat și ea un strat consistent de perplexitate… un suporter de-al nostru a fost lovit cu bocancul în gură… Mulți n-au apucat să vadă nimic. Alții au intrat cu întârziere, după discuții sterile și telefoane care nu rezolvau nimic. Cei mai nefericiți dintre toți au primit o serioasă doză de gaz lacrimogen sau ghete si bastoane de la jandarmi”, a acuzat președintele lui Dinamo.
Din păcate, meciul, altfel unul de bună calitate, plăcut ochiului (scor final 2-2), a fost umbrit de câteva probleme de organizare. Explicabile, pe undeva, prin prisma faptului că echipa din Miercurea Ciuc e în prima ligă pentru prima dată în istoria sa. Oficialii dinamoviști au fost trimiși să stea la tribuna II, nu la cea oficială, cum e cutuma, turnicheții de la intrarea în stadion n-au prea funcționat, instalația de nocturnă a picat, la un moment dat etc. Impresia finală a fost salvată, întrucâtva, de discursurile echilibrate, civilizate, ale celor doi antrenori, Robert Ilyes și Zeljko Kopic, de după meci.
Comunicatul de presă al Jandarmeriei:
Intervenția Jandarmeriei pentru restabilirea ordinii publice la meciul de fotbal desfășurat la Miercurea Ciuc
În data de 14 iulie a.c., cu ocazia desfășurării meciului de fotbal dintre echipele FK Csikszereda și Dinamo București, jandarmii din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile au acționat pentru asigurarea și restabilirea ordinii publice în zona renei sportive din Miercurea Ciuc.
În afara stadionului, în zona în care se aflau grupuri de suporteri dinamoviști, au avut loc altercații între ei. Forțele de ordine au intervenit prompt pentru a calma spiritele și pentru a preveni escaladarea conflictului. În timpul intervenției, mai mulți suporteri au devenit agresivi și au aruncat cu obiecte contondente, inclusiv bucăți de bordură, către efectivele de jandarmi.
Menționăm că, în urma acestor incidente, nicio persoană nu a fost rănită, iar situația a fost rapid stabilizată. Jandarmii au acționat cu fermitate și profesionalism, folosind mijloacele legale disponibile pentru a restabili ordinea publică.
După restabilirea calmului, suporterii implicați au fost direcționați către mașinile cu care au sosit și au plecat spre București.
În urma verificărilor efectuate, o persoană a fost sancționată contravențional în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței în sport, cu amendă în valoare de 1.500 lei, fiind dispusă totodată măsura complementară de interzicere a accesului la competiții sportive pentru o perioadă determinată.
Gruparea de Jandarmi Mobilă Târgu Mureș reiterează apelul către toți participanții la evenimente sportive de a adopta un comportament civilizat, în spiritul respectului față de lege și față de ceilalți spectatori, pentru ca astfel de manifestări să se desfășoare în condiții de siguranță pentru toți.
Biroul de Presă
Gruparea de Jandarmi Mobilă Târgu Mureș
Mureș Streetball Challenge revine în 2025 cu cea de-a patra ediție, iar pentru prima dată face parte din circuitul global oficial FIBA 3×3! Cel mai mare turneu de streetball (baschet 3×3) din județ va avea loc pe parcursul a două weekenduri, fiind organizat pentru trei categorii de vârstă.
Locație: Târgu Mureș – Parcul Sportivilor & Sala de sport László Simon
Categorii și date:
Înregistrarea sportivilor și urmărirea oficială a evenimentului sunt disponibile prin linkul FIBA:
https://play.fiba3x3.com/events/2aeed803-b873-4e1b-abcd-430901a5237f/teams
Accesul este gratuit, iar toți iubitorii de baschet sunt așteptați cu drag!
Evenimentul este organizat cu pasiune de Asociația GrowthReaktor, în colaborare cu parteneri locali.
HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru Județul Mureș și municipiul Târnăveni din județul Mureș
Prin acest act normativ, se alocă suma de 17,78 milioane lei pentru plata unor cheltuieli curente și de capital necesare în vederea implementării soluțiilor tehnice pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităților Târnăveni, Fântânele şi Suplac, afectate de contaminarea salină produsă în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid.
Suma prevăzută se alocă din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, după cum urmează:
a) 3,3 milioane lei bugetului local al judeţului Mureş pentru a realiza instalaţiile de desalinizare a apei de pe raza administrativ teritorială a comunei Fântânele, respectiv al comunei Suplac;
b) 14,47 milioane lei municipiului Târnăveni pentru a realiza instalația de desalinizare de pe raza administrativ teritorială a acestuia.
Semnal de alarmă privind expunerea tinerilor din România la jocurile de noroc. Cei mai mulți adolescenți sunt influențați să joace de prietenii lor, apoi de vedete și de reclamele pe care le văd.
Conform studiului, 1 din 4 liceeni (22,4%) dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, conform datelor ponderate după regiune, mediu și gen.
„Această cifră indică o prevalență semnificativă, mai ales având în vedere vârsta fragilă a respondenților și accesibilitatea crescută a ofertelor de jocuri de noroc”, atenționează CeSIP în raport.
Aproape un sfert dintre cei care au zis că au jucat deja (23,85%) afirmă că a început să joace înainte de a avea 14 ani.
În privința frecvenței practicării de jocuri de noroc, jumătate dintre respondenți au declarat că practică jocurile de noroc ocazional. Cu toate acestea, 21% dintre respondenți au declarat că practică jocuri de noroc zilnic.
Când vine vorba despre tipurile de jocuri de noroc pe care adolescenții ajung să le joace, pariurile sportive se află pe primul loc. Ele sunt urmate apoi de jocurile de tip slot machine online, cunoscute drept păcănele și de jocurile de casino online.
Băieții din mediul rural sunt cei mai expuși la dependența de jocuri de noroc, mai arată studiul citat. Comparativ cu fetele, băieții sunt de două ori mai predispuși să joace.
Pentru 60% dintre respondenți, prietenii sunt principala sursă de influență în a juca jocuri de noroc. După grupurile sociale, urmează reclamele și influencerii.
Rezultatele arată că publicitatea are un rol important în modelarea comportamentului de joc al adolescenților. Principalele canale de expunere sunt:
Analiza susține și că adolescenții cu expunere ridicată la reclame au o probabilitate cu peste 10% mai mare de a juca.
ONG-ul CeSIP propune mai multe măsuri, influențate și de practici din alte țări europene. Printre ele se numără și majorarea vârstei minime legale pentru accesul la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Argumentul se bazează pe studii privind dezvoltarea neurobiologică a tinerilor, care arată o vulnerabilitate crescută la dependențe și la asumarea de riscuri înainte de această vârstă.
Raportul susține și că reglementarea strictă a publicității, în special în mediul online și în spațiul public ar putea reduce numărul de adolescenți care joacă jocuri de noroc.
CeSIP propune și o reformă în cadrul legislației, care să „prioritizeze sănătatea publică și protecția reală a jucătorilor, nu doar aspectele fiscale și administrative”. În plus, organizația susține că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc ar trebui să susțină programe concrete de prevenție și sprijin, implementate de organizații specializate.
Cercetarea a fost realizată de CeSIP, cu sprijinul Ambasadei Franței și al Institutului Francez. Centrul de Studii în Idei Politice este o organizație non-guvernamentală, care promovează cercetarea interdisciplinară, gândirea critică și implicarea tinerilor în viața publică.
sursa: hotnews.ro
Timp de trei zile, aproape 200 de motocicliști din toată lumea s-au adunat la Sighișoara. Și au pornit pe trasee spectaculoase din Harghita și Covasna, într-o experiență memorabilă pe două roți.
De la poalele cetății medievale din Sighișoara, motocicliștii au pornit în aventură, pe o distanță de 300 de kilometri. Cele 3 trasee au fost mixte. Înainte de plecare, participanții au fost sfătuiți să nu meargă niciodată singuri.
Participanții la Touratech Rally au traversat județele Harghita și Covasna, unde s-au bucurat de un prânz în mijlocul naturii.
sursa: stirileprotv.ro
Pentru Petry Bistro, bucătăria nu este doar gătit, ci un dialog permanent cu natura – iar din 10 iulie lansăm un nou Chef’s Offer de vară, disponibil până în septembrie.
Meniul sezonier reflectă angajamentul nostru față de ingredientele locale, naturale și de sezon. Fiecare preparat este creat cu grijă, folosind produse organice provenite de la producători locali – cu respect pentru gust, textură și autenticitate.
În meniu regăsim, de exemplu, burrata de casă din Merești, servită cu cremă de căpșuni și roșii cherry de la Boósifarm – un omagiu adus prospețimii verii. Pentru cei care preferă aromele îndrăznețe, carpaccio-ul de limbă de vită cu dulceață de coarne și spumă de hrean este alegerea perfectă.
Printre felurile principale, te așteaptă Beef Kofta din carne Black Angus gătită la grătar Josper, servită cu cremă de morcovi confiați, tartă cu mazăre și salată grill. Sau, pentru o experiență rafinată, încearcă rulada de miel fraged cu piure de cartofi, baby morcovi caramelizați și sos verde cu tarhon.
Iar pentru desert – o surpriză inspirată: Twisted Mille Feuille, cu foi de cacao crocante, mascarpone cu vanilie, căpșuni cu rubarbă, cremă de cafea și un crocant de ciocolată cu boabe fermentate de cacao.
Noua ofertă de sezon este disponibilă până în septembrie – cât timp vara încă are gust!Rezervă acum o masă și lasă-te cucerit de aromele verii la Petry Bistro!
www.petrybistro.ro
Cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz de la Miercurea Ciuc va avea loc în perioada 24–27 iulie și reunește artiști și formații din zece țări de pe patru continente, confirmând statutul evenimentului ca reper cultural atât la nivel național, cât și internațional.
Directoarea festivalului, Szilágyi Nóra, care este și președinta Asociației Mini Jazzfesztivál – organizatorul principal al evenimentului – a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că festivalul a devenit internațional începând cu anul 2012, iar de atunci fiecare ediție a urmărit să ridice ștacheta artistică și organizatorică. Tema din acest an, „Jazzul în centru”, reflectă nu doar rolul central pe care acest gen muzical îl are în viața culturală a orașului, ci și faptul că toate concertele și activitățile vor fi desfășurate în spații centrale din Miercurea Ciuc, cu acces facil pentru public.
Prezent la conferința de presă, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a subliniat importanța evenimentului în peisajul cultural local, alături de alte festivaluri de prestigiu, precum Festivalul de Muzică Veche. „Csíki Jazz este unul dintre cele mai emblematice evenimente muzicale ale orașului și unul dintre cele mai valoroase festivaluri de acest gen din țară”, a declarat edilul, apreciind munca și dedicarea echipei de organizare, în mare parte formată din voluntari.
Viceprimarul Sógor Enikő a accentuat contribuția festivalului la identitatea culturală a orașului, afirmând că „vocea de vară a Miercurea Ciuc este jazzul”, o expresie care reflectă atașamentul comunității față de acest eveniment muzical.
Programul ediției aniversare este mai divers ca niciodată. Publicul va avea ocazia să asculte jazz clasic, influențe afro și latino, funky sau ritmuri braziliene, interpretate de artiști din România, Ungaria, Cuba și alte țări. Printre invitații de marcă se numără Bega Blues Band, care sărbătorește 40 de ani de activitate, Trio-ul Sárik Péter & Falusi Mariann, trupa Kéknyúl și celebrul pianist cubanez Alfredo Rodriguez, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai jazzului latin contemporan.
Pe lângă concerte, festivalul va include și activități conexe variate: evenimente pentru copii, expoziții de arte vizuale și concerte de promovare, oferind astfel o experiență culturală completă.
Organizatorii au mulțumit pentru sprijinul oferit de Primăria municipiului Miercurea Ciuc, Consiliul Județean Harghita și Centrul Cultural Județean Harghita, instituții care asigură baza financiară și logistică a evenimentului. De asemenea, festivalul beneficiază și de susținerea unor parteneri culturali din Ungaria, printre care Fondul Cultural Național (NKA), Fundația MOL – Noua Europă, Fundația Bethlen Gábor, Cancelaria Prim-ministrului Ungariei și Secretariatul de Stat pentru Politici Naționale, alături de sponsori privați.
Sursa: Agerpres
Primăria orașului Luduș anunță că ediția din acest an a Zilelor Orașului nu va avea loc. Decizia vine în contextul unei incertitudini bugetare la nivel național, care afectează inclusiv administrațiile locale.
Într-o perioadă marcată de constrângeri financiare, autoritățile locale au fost nevoite să își reorienteze prioritățile către investițiile esențiale, serviciile publice de bază și menținerea unui echilibru bugetar minim. Acest context a impus măsuri dificile de reducere a cheltuielilor, inclusiv reorganizarea aparatului administrativ și reducerea personalului.
„Ne-am fi dorit, ca în fiecare an, să ne bucurăm împreună de momentele de sărbătoare, însă nu putem justifica, în acest moment, alocarea fondurilor publice pentru organizarea de evenimente festive. Responsabilitatea față de comunitate trebuie să primeze”, transmit reprezentanții Primăriei.
Sursa: Primăria Luduș
Zsolt Németh, prezentând programul celei de-a 34-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Bálványos, care va avea loc în perioada 22–27 iulie, a declarat: evenimentul de la Tusványos este unul dintre cele mai importante evenimente publice ale verii, fiind o combinaţie unică între universitate liberă şi festival. Este „cea mai relaxată universitate liberă şi un festival care te provoacă la gândire”. „Este cea mai relaxată universitate liberă şi cel mai provocator festival”, în cadrul căreia vor avea loc anul acesta 500 de programe în 40 de locaţii, pe parcursul a cinci zile, şi vor fi prezenţi aproape o mie de vorbitori – a informat politicianul. El a subliniat: mottoul „Poţi conta pe noi!” se doreşte a fi expresia umanităţii, certitudinii şi previzibilităţii în situaţia economică, socială şi politică dificilă în care ne aflăm.
Nu se poate aştepta neapărat o ieşire rapidă din criză şi o schimbare – a prognozat politicianul partidului de guvernământ, subliniind că actorii vieţii publice ungare se străduiesc să facă tot ce le stă în putinţă, fie că este vorba de geopolitică, politică socială sau politică naţională.
Dimensiunea geopolitică este determinată de o reorganizare a puterii la nivel mondial şi de două războaie foarte grave, care afectează în mod direct şi Ungaria. În interpretarea politicianului, toate acestea duc la revenirea epocii diplomaţiei, când nu se mai poate urma calea iluziilor sau cea a forţei brute. Este nevoie de diplomaţie profesională, de dialog într-o ordine mondială în transformare – a subliniat el.
Ediţia de anul acesta a evenimentului de la Tusványos se bucură de o participare internaţională extrem de puternică. Printre oaspeţi se numără fostul prim-ministru australian Tony Abbott, fostul premier sloven Janez Jansa şi lordul David Frost, principalul negociator al Brexitului din Regatul Unit. Va reveni la Tusványos John O’Sullivan, directorul Danube Institute, fost redactor al discursurilor ex-premierului britanic Margaret Thatcher, şi este aşteptat John McLaughlin, specialistul în sondaje al lui Donald Trump. Vor sosi oaspeţi din Liban, Cambodgia, Venezuela, Polonia şi Germania.
Şi în acest an va avea loc masa rotundă a partidelor politice ungare, iar sâmbătă va ţine un discurs László Tőkés, care, conform tradiţiei, va fi urmat de discursul prim-ministrului Viktor Orbán. Aproape jumătate din guvernul ungar – şapte miniştri, conform datelor actuale – vor participa la evenimentele taberei – a precizat politicianul.
Printre noile subiecte de discuţii, se va vorbi despre compatrioţii noştri cu dizabilităţi şi despre integrarea romilor, iar Danube Institute va fi prezentă cu o perspectivă asupra Bazinului Carpato-Dunărean şi o ofertă bogată de programe.
Solidaritatea naţională va ocupa un loc important în programul universităţii libere, întreaga comunitate maghiară din Bazinul Carpatic va fi reprezentată alături de o prezenţă semnificativă din Transilvania.
Tibor Toró T., preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, a declarat că organizatorii se confruntă în fiecare an cu noi provocări. Anul acesta, obiectivul este de a oferi o perspectivă asupra soluţionării crizelor şi de a le elabora un cadru interpretativ. Se doreşte crearea unei oportunităţi pentru un dialog autentic – a subliniat el. Organizatorii vor să convoace întreaga paletă politică din Transilvania, principalul loc al evenimentelor fiind cortul „Kós Károly” unde se va discuta despre drepturile lingvistice, autonomie, situaţia Ţinutului Secuiesc, situaţia romilor, dar şi despre catastrofa de la Praid.
În ceea ce priveşte temele sportive, el a anunţat că va fi prezent antrenorul László Bölöni, se va discuta despre situaţia hocheiului în Ţinutul Secuiesc, şi în special despre faptul că anul acesta echipa de fotbal Csíkszereda a promovat în prima ligă a României.
Aplicaţia taberei este alimentată în permanenţă, pe pagina www.tusvanyos.ro vor fi disponibile în flux continuu evenimentele, eventualele modificări, iar conferinţele care vor avea loc în cortul principal, care poartă numele lui „Lőrincz Csaba”, vor fi transmise online în întregime.
Katalin Bánfalvi, organizatoarea principală din Ungaria şi şefa de birou a Fundaţiei „Pro Minoritate”, a declarat că intrarea în tabără este gratuită în fiecare zi până la ora 16. Pentru prelegerile de sâmbătă, înscrierile se fac separat pe site-ul www.tusvanyos.ro.
Sursa: MTI
Lucrările de deviere a pârâului Corund, pentru gestionarea situaţiei de criză provocate de inundarea Salinei Praid, se sistează temporar, din cauza fenomenelor meteo prognozate.
„Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, cu data de azi (miercuri – n.r.) s-a emis ordin de sistare a activităţilor ca urmare a fenomenelor meteorologice pentru perioada 9 – 11 iulie”, a transmis prefectul Harghitei, Petres Sandor.
Judeţul Harghita se află sub incidenţa unui cod portocaliu meteo, până la ora 22:00, fiind prognozate averse care pot ajunge până la 60 l/mp, vijelii şi descărcări electrice.
De asemenea, s-a emis şi un cod galben hidrologic, respectiv unul portocaliu, fiind anunţate scurgeri de pe versanţi şi depăşirea cotelor de apărare pe mai multe râuri din judeţ şi pe afluenţii acestora. AGERPRES
În țara noastră, legislația oferă beneficii pentru mame, dar acestea nu sunt atât de diversificate ca în țara vecină, iar în urma aprobării pachetului de măsuri fiscale de către Guvern, și mamele au ajuns să plătească contribuții de sănătate.
Ce beneficii au mamele în România
Mamele beneficiază de o indemnizație de creștere a copilului, având o valoare de 75% din media veniturilor nete, plafonată la 8.500 lei brut/lună, potrivit legislației în vigoare.
În același timp, tinerele mame beneficiază de concediu medical și indemnizație de maternitate, care se acordă femeilor însărcinate sau celor aflate în primele șase – opt săptămâni după naștere, însumând 126 de zile calendaristice.
De asemenea, legislația arată că părinții beneficiază de 2 ani de concediu: un an și 10 luni le poate lua un părinte și, obligatoriu, două luni le va lua celălalt. Acesta nu este flexibil ca în Ungaria.
Mamele vulnerabile din România, victime ale violenței domestice și femeile cu venituri mici, beneficiază și de așa-numitul trusou al nou-născutului, care constă în acordarea sumei de 2.000 de lei pentru nou-născut, o sumă de bani destinată achiziționării de produse destinate nevoilor de creștere și îngrijire a copilului în primele luni de viață. Măsura se aplică până în anul 2027.
În plus, începând din acest an se vor aplica prevederile noii legi a pensiilor care prevede posibilitatea reducerii vârstei de pensionare pentru femeile care au născut și crescut copii, cu până la trei ani și jumătate.
Alte măsuri vizează mamele minore, legea încurajând revenirea la școală după naștere. Astfel, mamele minore primesc o bursă în valoare de 700 de lei pe lună dacă reiau cursurile, potrivit metodologiei de acordare a burselor din învățământul.
Cum sunt afectate mamele de măsurile fiscale
Până în acest an, persoanele care aveau concediu de creștere a copilului nu plăteau asigurare de sănătate, dar noile măsuri fiscale aprobate de Guvern, luni, prevăd că se va reține automat un procent de 10% din indemnizație. Femeile în concediu prenatal și postnatal nu vor plăti CASS.
Premierul Ilie Bolojan a spus că „nu există soluţii magice” şi că niciun sistem de sănătate din lume nu poate funcţiona cu mulţi beneficiari şi puţini oameni care contribuie.
Cum e în Ungaria
În schimb, Ungaria a făcut din sprijinirea mamelor un obiectiv strategic național. Politicile introduse începând cu 2010, și accelerate prin Planul de Acțiune pentru Protecția Familiei din 2019, vizează în mod direct sprijinirea femeilor care aleg să aibă și să crească copii.
Prin măsuri precum „Împrumutul pentru bebeluși” destinat cuplurilor tinere căsătorite, programul de sprijin pentru locuințe CSOK, subvențiile pentru achiziția de mașini pentru familiile numeroase și scutirea pe viață de impozit pe venit pentru mamele cu patru sau mai mulți copii, guvernul a transmis clar că a avea o familie nu este o povară, potrivit site-ului About Hungary, al cabinetului premierului maghiar.
Cei care au copii sunt eligibili pentru un grant pentru nou-născuți în valoare de 10 milioane de forinți (aproximativ echivalentul a cinci ani de salariu minim). Familiile care aleg să aibă trei sau mai mulți copii beneficiază de reduceri fiscale foarte mari și de ipoteci extrem de subvenționate.
Începând cu 1 octombrie 2024, mamele care cresc trei copii vor fi scutite complet de impozitul pe venit, indiferent de vârstă. De asemenea, mamele sub 30 de ani care au chiar și un singur copil vor beneficia de scutire totală de impozit pe venit, iar mamele cu doi copii se vor alătura acestora treptat, până în 2026 și după, scrie The Loop.
În același timp, indemnizația de maternitate, indemnizația pentru îngrijirea copilului și indemnizația de adopție sunt complet neimpozabile. De asemenea, mamele pot reveni la muncă, la program part-time sau full-time, după ce copilul împlinește trei luni, păstrând 70% din indemnizația de maternitate.
Toate aceste măsuri sunt completate de sprijin pentru locuințe, reduceri la credite, și subvenții pentru familiile numeroase – cu un buget ce depășește 4% din PIB, unul dintre cele mai mari din UE alocate sprijinului familial.
sursa: stirileprotv.ro
Modificările vizează debitarea directă din contul în care există bani și metodele prin care banca își poate recupera banii de la clienții cu solduri negative. Revolut își anunță clienții că poate suspenda sau închide contul unui client la solicitarea autorităților din România.
Potrivit unei informări transmise de Revolut clienților săi, banca din România modifică termenii și condițiile de utilizare ale contului din 4 septembrie 2025 . Un alt pachet de schimbări, care a intrat în vigoare pe 3 iulie, a vizat modificarea unor nume ale produselor.
Una dintre cele mai importante modificări se referă la introducerea plăților inteligente prin debitare directă. Despre ce este vorba? Dacă nu ai suficienți bani în moneda debitării directe, Revolut va verifica dacă ai destui într-o altă monedă și îi va folosi pe aceia.
Revolut va verifica soldurile în ordinea de mai jos și va efectua plata în prima monedă în care există suficienți bani: moneda tranzacției, moneda ta implicită sau următoarea monedă activă cu sold suficient.
Nu se percepe niciun comision pentru acest serviciu, iar schimbul valutar nu se ia în calcul pentru limitele de schimb valutar ale clientului. Se aplică cursurile de schimb normale. Poți schimba moneda pe care vrei să o folosești pentru o anumită debitare directă în aplicația Revolut.
sursa: economica.net
După o carieră de peste 25 de ani în slujba ordinii publice, colonelul Bitere Ionuț a predat comanda Grupării de Jandarmi Mobile Târgu Mureș.
Conducerea unității va fi preluată, temporar, de către colonelul Semco Marcel, actualul adjunct al comandantului. Acesta va asigura continuitatea și stabilitatea în activitatea grupării, până la numirea unui nou comandant titular.
Începând din 09.07.2025, ștrandul va fi deschis zilnic între orele 09:00 – 19:00!
Noutăți privind tarifele de seară (17:00 – 19:00):
Pentru ultimele două ore din program, se vor aplica tarife speciale, astfel:
Adult: 30 Lei (șezlong fără saltea)
Copii: 15 Lei (loc pe scaun)
Tarifele pentru restul zilei rămân neschimbate.
În 2024, piața pariurilor și jocurilor de noroc din România a generat venituri-record de peste 15,5 miliarde lei, aproape de patru ori mai mari decât în 2008. Schimbarea majoră a fost adusă de OUG 82/2023 (publicată pe 6 octombrie 2023 în Monitorul Oficial), care a obligat companiile să își raporteze complet veniturile în România.
Astfel, trei mari jucători internaționali au intrat direct în top 10 firme din sector.
În ultimii 17 ani, companiile de jocuri de noroc și pariuri din România au generat împreună venituri cumulate care depășesc 137 miliarde lei. Aceste venituri s-au tradus într-un profit total de aproximativ 11,8 miliarde lei, în timp ce pierderile cumulate ale industriei s-au ridicat la circa 3,5 miliarde lei, conform unei analize efectuate pe baza datelor disponibile pe platforma Termene.ro.
Conform datelor oficiale ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, aproape 500 de companii sunt licențiate oficial pentru operarea jocurilor de noroc și pariurilor în România. Totuși, realitatea evidențiată de datele analizate de Termene.ro arată o imagine mai complexă: în ultimii 17 ani au existat peste 2.200 de companii în domeniu, dintre care aproximativ 900 sunt încă active în prezent. Dintre acestea, peste 300 au raportat bilanțuri financiare pentru anul 2024, reflectând o piață extrem de dinamică și o tendință pronunțată spre consolidare.
Datele arată o concentrare semnificativă: primele 10 companii au împreună aproape 7,7 miliarde de lei afaceri (aproape jumătate din total), în timp ce cele mai profitabile 10 companii au împreună aproape 1,3 miliarde de lei (mai mult de două treimi din total).
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 82/2023, care a intrat în vigoare la 6 octombrie 2023, a schimbat radical regulile jocurilor de noroc și pariurilor online din România. Această măsură legislativă a impus operatorilor să se înregistreze legal pe teritoriul României sau să dețină un sediu permanent local. Totodată, ordonanța a majorat semnificativ taxele anuale de licență pentru operatorii online și a introdus noi cerințe privind garanțiile financiare. Prin aceste modificări, Guvernul și-a propus eliminarea completă a structurilor offshore și transparentizarea veniturilor, asigurând astfel colectarea integrală a impozitelor aferente.
Transparența astfel impusă marchează sfârșitul unei ere în care dimensiunea reală a operatorilor majori era ascunsă în structuri offshore mai mult sau mai puțin complexe. Măsura, care avea o perioadă de tranziție încheiată în prima parte a anului 2024, viza asigurarea colectării impozitului pe veniturile realizate în România, toate veniturile din activități de gambling urmând să fie recunoscute integral la nivel local.
În plus, investitorii, autoritățile și publicul puteau evalua mai clar magnitudinea industriei de jocuri de noroc din România, cu toate implicațiile sale economice, fiscale și sociale.
În aceste condiții, trei dintre primele zece companii cu activități în domeniul pariurilor și jocurilor de noroc au depus în premieră în 2024 bilanțuri.
MJP Interactive Ltd St. Julians, prin sucursala sa din București, a publicat pentru prima dată bilanț în România, urcând direct pe prima poziție în clasamentul pieței jocurilor de noroc, cu o cifră de afaceri impresionantă de 3,3 miliarde lei și un profit net de peste jumătate de miliard de lei. Această companie operează platforme cunoscute precum magicjackpot.ro, superbet.ro și napoleongames.ro, dar nu are niciun angajat înregistrat în România.
Pe poziția a doua se află Compania Națională Loteria Română SA, liderul tradițional din acest sector. Aceasta a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 1,29 miliarde lei și un profit net de 204 milioane lei. Loteria Română rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din domeniu, având peste 2.351 de angajați.
Superbet Betting & Gaming SA, cel mai mare jucător antreprenorial, a raportat în anul 2024 o cifră de afaceri de aproape 635 milioane lei și un profit net de circa 61,3 milioane lei. Compania este, de asemenea, cel mai mare angajator din industrie, cu un număr total de 2.529 de angajați.
Alți jucători importanți sunt Intergame Select SRL, cu afaceri de 527 milioane de lei și un profit net de 126 milioane de lei și 816 angajați și Max Bet Srl cu afaceri de 461 milioane de lei și profit de 25,7 milioane de lei și 944 de angajați.
Hattrick-PSK D.O.O și UNIBET Limited Sliema Sucursala București sunt alte două companii care au depus în premieră bilanțuri în 2024, neavănd niciun angajat. Dintre acestea, Hattrick-PSK iese în evidență printr-o cifră de afaceri consistentă, de 377,2 milioane lei, și un profit net de peste 117 milioane lei, în timp ce Unibet a raportat o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei și un profit modest de 2,56 milioane lei.
Topul celor mai mari 10 afaceri din domeniul jocurilor de noroc este completat de alte companii locale relevante, precum Mad Total Games SRL, Babaco Games SRL și Bet Zone SRL, cu afaceri între 250-280 de milioane de lei și profituri consistente.
Din anul 2008 până în 2024, piața românească a jocurilor de noroc a înregistrat o creștere anuală medie de 8,2%. Această dezvoltare a fost întreruptă brusc de pandemia COVID-19 din 2020, când afacerile totale au scăzut cu aproape 28%, ajungând la circa 6,5 miliarde lei. Cu toate acestea, revenirea post-pandemică a fost spectaculoasă, piața depășind pragul de 10 miliarde lei deja în 2021 și continuând să crească accelerat până la 15,5 miliarde lei în 2024.
Creșterea profitului net a fost și mai mare, ajungând la 1,84 de miliarde de lei în 2024, de peste 8 ori mai mult față de cele 0,2 miliarde de lei din 2008.
Datele privind numărul angajați completează imaginea dinamică a acestui sector: de la circa 14.000 în 2008 la mai mult de 32.000 în 2014, pentru ca apoi să scadă ușor aproape an de an până la 24.000 anul trecut.
În mod notabil, aproape jumătate (45%) din profiturile cumulate între 2008 și 2024 au fost realizate în anii de după pandemie.
Piața locală a jocurilor de noroc a atras investiții importante în ultimii ani. Printre tranzacțiile notabile se numără achiziția MaxBet de către fondul Novalpina Capital, preluarea companiei care administra Casa Pariurilor de către Fortuna Entertainment Group și achiziția Winner.ro realizată de Evoke plc. Totuși, cea mai semnificativă investiție rămâne cea efectuată de gigantul american Blackstone, care a achiziționat o participație minoritară în Superbet în valoare de 175 milioane euro și a susținut refinanțarea grupului cu 1,3 miliarde euro, facilitând extinderea rapidă a acestuia pe piețe externe, precum Brazilia, Polonia și Belgia.
În 2008, companiile românești raportau o cifră de afaceri totală de 4,35 miliarde lei și un sold al profitului net (calculat ca diferență între profturile nete cumulate și pierderile cumulate) de peste 110 milioane lei. Cu toate acestea, criza financiară globală a erodat rapid această performanță, iar în 2010, deși cifra de afaceri a crescut semnificativ, soldul profitului net a intrat pe teritoriu negativ, deoarece pierderile nete au depășit profiturile – un semnal de alarmă asupra fragilității sectorului jocurilor de noroc în fața scăderii dramatice a puterii de cumpărare.
Începând cu 2011, indicatorii financiari arată o recuperare lentă, dar stabilă. Cifra de afaceri crește constant, iar soldul profitului net revine pe plus. Între 2013 și 2016, companiile reușesc să își îmbunătățească eficiența operațională – marja profitului net crește treptat, depășind 5% în 2016.
Această perioadă poate fi considerată ca o fază de reconstrucție a pieței de jocuri de noroc, în care s-a investit în dezvoltarea agresivă a rețelelor și consolidarea structurilor organizatorice în toată țara.
Anul 2017 marchează un punct de inflexiune. Pentru prima dată, profitul net depășește pragul de 850 de milioane lei, iar soldul profitului net se apropie de 730 milioane lei. Marja de profit net atinge 10,5%, semnalând o perioadă de maximă eficiență pentru companii.
În 2019, înainte de șocul pandemic, cifrele ating recorduri istorice: cifra de afaceri depășește 10 miliarde lei, iar soldul profitului net urcă la 1,09 miliarde lei. Este o perioadă de optimism economic generalizat, susținut de creșterea consumului, investiții străine și acces facil la finanțare. Și, implicit, bani de cheltuit la pariuri!
Pandemia COVID-19 aduce o scădere bruscă a cifrei de afaceri până la 6,5 miliarde lei – o contracție de circa o treime față de anul anterior. Profitul net se prăbușește la mai puțin de jumătate de miliard de lei, iar pierderile cresc la peste 250 milioane lei. Totuși, în ciuda acestor pierderi, companiile reușesc să rămână pe plus, cu un sold net de peste 200 milioane lei – o dovadă a rezilienței segmentului competitiv din economie.
În doar un an, în 2021, cifra de afaceri revine aproape de nivelul pre-pandemic (peste 10 miliarde lei), iar profitul net depășește 1 miliard lei. Această performanță continuă și în 2022, când soldul profitului net atinge un nou maxim istoric, de 1,16 miliarde lei.
Totuși, un fenomen interesant apare în această perioadă: creșterea pierderilor nete în paralel cu profituri foarte mari. În 2023, de exemplu, companiile de jocuri de noroc au pierderi de peste 348 milioane lei – cele mai mari din ultimul deceniu – în timp ce profitul rămâne ridicat (1,14 miliarde lei). Acest decalaj semnalează o polarizare accentuată: firmele performante continuă să prospere, în timp ce un segment important rămâne vulnerabil sau chiar se fragilizează.
Anul 2024 vine cu cifre spectaculoase după intrarea oficială pe lista raportărilor a unora dintre cele mai mari afaceri de profil: cifra de afaceri sare la peste 15,5 miliarde lei, profitul net atinge 1,84 miliarde lei, iar soldul profitului net este cel mai mare înregistrat vreodată – peste 1,38 miliarde lei. Marja de profit net trece de 11,8%, indicând o eficiență remarcabilă la nivel macroeconomic. Totuși, pierderile nete continuă să crească, ajungând la 457 milioane lei – un nou vârf.
Deși în general piața performează bine, există, însă o zonă de risc structural ce nu trebuie ignorată. Mai ales că potrivit variantei finale a măsurilor fiscale anunțate de Guvernul Bolojan, operatorii de pariuri vor plăti taxe de licență de ordinul sutelor de mii de euro și taxe de autorizare de 25%-30% din veniturile brute, alături alte taxe precum 1.000 de euro/post autorizat/an.
sursa: termene.ro
Fapta s-a petrecut în 2006, când era deja major, dar conform vechiului Cod Penal a fost încadrat la „act sexual cu un minor” și a primit 3 ani cu suspendare. A rămas în libertate, iar în 2011 a ucis un bărbat. Apoi a fost eliberat condiționat, deși pedeapsa expira în 2026. Acum este căutat de Poliție, fiind principalul suspect pentru moartea unei tinere de 23 ani.
Emil Gânj, bărbatul dat în urmărire de Poliția Română, suspectat că și-a ucis fosta parteneră și a dat foc casei, a fost condamnat și pentru act sexual cu un minor în 2008. A făcut apel la sentința dată, dar instanța a menținut în esență pedeapsa inițială, printr-o decizie definitivă dată în 13 februarie 2009.
Gânj a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de 5 ani, pentru două infracțiuni de „act sexual cu un minor”, comise în vara anului 2006 și ulterior, în perioada februarie-martie 2007, se arată în hotărârea Judecătoriei Luduș.
Sâmbătă după-amiază o gașcă formată din membrii clanului Biga din Apalina intră ilegal sărind garduri și eludând controalele în ștrandul Reghin unde iau la pumni și săbii un membru al clanului Barcsa.
Peste 500 de reghineni stau înmărmuriți la scena din fața lor, mamele fug să-și apere și ascundă copiii din calea machetelor care vâjâie prin aer. Bazinul mijlociu devine scena unui veritabil măcel fizic. Un nepot de-al unuia dintre liderii clanului – Marko Barcsa – este bătut la modul la care trebuie scos din bazin de oameni și chemată ambulanța la 112.
La scurt timp, apar ”întăririle” la Ștrandul Municipal Reghin: s-a dat alarma în clanul Barcsa! Prea târziu! Clanul Biga se retrăsese în cartier, acolo unde sunt mai mulți și mai puternici, în Apalina.
Acesta este războiul la care asistă un oraș municipiu din județul Mureș în 2025. Că e într-un restaurant (Casa Blanka), că e la un ștrand plin-ochi de familii cu copii mici, că e în plin centrul municipiului, adică în Parcul Central din Reghin: cele două clanuri se taie care pe unde apucă și terorizează la propriu cetățenii. Din filmarea care deja circulă în spațiul public se vede cum țigăncile din clanul Barcsa devin agresive cu o tânără vânzătoare în încercarea de a obține cuțite sau alte obiecte ascuțite. Și probabil comportamentul este același oriunde s-ar întâmpla următorul război medieval între cele două clanuri.
Cel mai trist este că I.P.J. Mureș tace de 3 zile. Acest conflict nu a existat în comunicările acestora deși din surse demne de încredere ne-au confirmat că au fost zeci de ore de audieri și 6 persoane reținute, câte 3 de la fiecare clan ca să nu se supere nimeni: 3 de la Barcsa, 3 de la Biga. Reținerile care se dictează de către I.P.J. Mureș sunt doar pe 24 de ore, după care procurorul preia cazul și-l prezintă judecătorilor (dacă are chef să-și facă treaba minuțios, evident) care decid dacă reținerea se prelungește la 30 de zile. Dar cum Justiția din România s-a cam lenevit și gradul de autosuficiență este la cote maxime în acești ani cel mai probabil cei 6 indivizi se vor vedea liberi după o noapte de liniște și gratii.
Cristian Teodorescu
Actualizare:
Comunicatul IPJ Mureș
IPJ MUREȘ
PERCHEZIȚII ȘI REȚINERI ÎN CADRUL UNUI DOSAR PENAL DE TULBURAREA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE ȘI LOVIRE SAU ALTE VIOLENȚE
La data de 8 iulie 2025, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Reghin, cu sprijinul Serviciului de Investigații Criminale, au organizat, în municipiul Reghin, o acțiune cu efective mărite, fiind puse în executare 4 mandate de percheziție domiciliară.
Activitățile au avut loc în cadrul unui dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovirea sau alte violențe.
La percheziții, au fost descoperite și ridicate mijloace materiale de probă (articole de îmbrăcăminte și obiecte de interes), fiind conduse la sediul poliției, cu mandat de aducere, 6 persoane.
În urma probatoriului adminstrat, față de 3 tineri, dintre care unul de 15 ani și doi de 16 ani, respectiv 3 bărbați, de 21, 24 și 44 de ani, din Reghin, a fost luată măsura reținerii pentru 24 de ore.
Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, Inspectoratului de Jandarmi Județean Mureș și Gruparea de Jandarmi Mobilă Târgu Mureș.
Ministerul Educației și Cercetări va impune tuturor școlilor, din anul școlar 2025-2026, utilizarea catalogului electronic dezvoltat în cadrul platformei SIIIR, anunță ministrul Daniel David, într-un răspuns transmis Edupedu.ro. Este pentru prima oară, după un deceniu de investiții și ezitări, când autoritățile decid să pună în aplicare acest instrument digital deja plătit, dar niciodată folosit de sistemul de învățământ.
sursa: edupedu.ro
Din primele cercetări efectuate, persoana bănuită de comiterea faptei este Gânj Emil, în vârstă de 37 de ani, din județul Mureș.
Semnalmentele persoanei bănuite de comiterea faptei:
Persoana are o înălțime de aproximativ 1,75 m, aprox 65 -70 kg, constituție atletică, tuns foarte scurt, având barbă tip cioc, de lungime medie, șaten, ten măsliniu, în vârstă de 37 de ani.
Acesta poartă următoarele obiecte de vestimentație:
Pantaloni lungi, de culoare închisă, cizme de gumă, având asupra sa un rucsac negru, cu inscripția Adidas.
Vă adresăm rugamintea de a ne acorda sprijin, prin mediatizarea acestei forografii.
De asemenea, rugăm persoanele, care îl văd pe bărbat, să nu intre în contact cu acesta, ci să apeleze urgent numărul 112!
Totodată, specialiști din cadrul DIC și INC (IGPR) se deplasează la fața locului, pentru a acorda sprijin în cadrul anchetei penale.
Cu privire la bărbatul în cauză, la data de 23 februarie 2024, față de acesta a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și încălcarea ordinului de protecție.
La data de 26 februarie 2025, bărbatul ar fi incendiat imobilul persoanei vătămate, fosta sa concubină, iar, în continuarea activității infracționale, ar fi pătruns, fără drept, în imobilul unei alte persoane, în care se afla persoana vătămată.
În aceste împrejurări, acesta ar fi luat-o cu forța pe victimă, lipsind-o de libertate și îndreptându-se într-o direcție necunoscută.
Ulterior, în seara de 27 februarie 2025, în timp ce se aflau în localitatea Sărmășel – Gară, ar fi intrat în incinta unui magazin, de unde victima ar fi reușit să scape, iar bărbatul ar fi fugit într-o direcție necunoscută.
Din cercetări a reieșit faptul că, pe perioada în care a fost lipsită de libertate, victima a fost dusă de agresor în zone împădurite, unde s-ar fi ascuns.
Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș, emisă la data de 28 februarie 2025, a fost dispusă paza permanentă a imobilului în care locuia persoana vătămată.
Activitatea de pază a fost desfășurată în mod permanent de către polițiștii din cadrul Secției nr. 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie, Poliției orașului Luduș, Secției nr. 12 Poliție Rurală Luduș și Poliției orașului Sărmașu, până la data de 14 aprilie 2025, când, la solicitarea expresă a persoanei vătămate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș a dispus paza locuinței victimei, în intervalul orar 22 – 06.
De la data comiterii faptelor și până în prezent, au fost desfășurate numeroase și ample activități polițienești, fiind utilizate metode speciale de supraveghere și cercetare, atât în cadrul dosarului penal, cât și pe procedura urmăririi persoanelor, în vederea depistării bărbatului.
În cursul anului 2024, respectiv la data de 20 februarie 2024, Judecătoria Luduș a emis ordin de protecție pentru violența în familie, însă acesta nu mai era activ, fiind revocat, la solicitarea victimei, la data de 27 martie 2024.
La data de 4 iunie 2025, bărbatul a fost condamnat de către Judecătoria Luduș, pentru încălcarea ordinului de protecție, în perioada februarie – martie 2024, prin mijloace de comunicare la distanță, ordin emis la data de 20 februarie 2024.
Anterior, a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă de către Judecătoria Luduș, în cadrul aceluiași dosar.
Pentru infracțiunile comise la data de 26 februarie 2025, organele de cercetare penală din cadrul Secției 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie au întocmit referat de terminare a urmăririi penale, iar, la data de 20 iunie 2025, dosarul a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș.
Bărbatul în cauză a mai fost condamnat pentru omor calificat, fiind eliberat din penitenciar, în cursul anului 2020.
Ulterior faptei din anul 2025, a mai fost emis un ordin de protecție provizoriu, care a fost confirmat de instanță, fiind emis ordin de protecție pentru o perioadă de un an, însă, nu a fost adus la cunoștința bărbatului, întrucât se sustrăgea urmăririi penale, implicit depistării.
Majoritatea firmelor din top 25 activează în retail alimentar și comerț nespecializat (inclusiv carburanți și electronice). Domină firmele din București (14 firme), urmate de cele din Ilfov și Argeș. În top se regăsesc și actori majori din energie, auto și construcții. Distribuția arată concentrarea puternică în zona capitalei și prezența unor grupuri internaționale în sectoare strategice.
Clasamentul final al celor mai mari 25 de companie ține cont de bilanțurile pentru 2024 depuse de firmele din România până pe 7 iulie și procesate de platforma Termene.ro. 824.068 au depus bilanțul până în acest moment. Termeul limită de depunere a bilanțului pentru anul trecut a fost 31 mai.
Marile companii joacă un rol esențial în stabilitatea și creșterea unei economii, generând volume mari de afaceri, locuri de muncă și venituri bugetare. Ele sunt adesea motoarele industriei și inovației. așa cum susține în lucrările sale economistul Paul Krugman.
Aceste entități susțin inovația și crearea de lanțuri de valoare, având capitalul și resursele necesare pentru investiții strategice, după cum observă și economistul Joseph Schumpeter.
Schumpeter a arătat că agenții care stimulează inovația și economia sunt firmele mari, care pot investi în cercetare-dezvoltare și pot oferi produse mai ieftine consumatorilor. Astfel, marile companii nu doar urcă cifrele, ci și conduc economia spre dezvoltare.
În 2024, cele mai mari 25 de companii din România au generat o cifră de afaceri cumulată de 341,4 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 10,9 miliarde lei față de 2023, când totalul era de 330,5 miliarde lei. Profitul net total raportat de aceste firme a atins 16,32 miliarde lei, semn că marile companii au reușit să mențină o performanță financiară solidă.
România are un Produs Intern Brut (PIB) estimat pentru 2024 de 1.766 miliarde lei . Cifra de afaceri cumulată a celor 25 de companii de top în 2024, de 341,4 miliarde lei, reprezintă aproximativ 19,3% din PIB. Astfel, aceste companii generatoare de aproape una din cinci lei din economia națională subliniază importanța lor covârșitoare în ecosistemul economic al țării.
Cele mai mari 25 companii din România. procentul din PIB
În 2024, cinci companii s-au remarcat prin creșteri spectaculoase ale cifrei de afaceri, semn al unei expansiuni accelerate și al adaptării la piață. De la retail farmaceutic la industria auto, aceste firme au adăugat miliarde de lei în plus față de 2023.
1. Dr.Max SRL – plus 6,58 miliarde de lei
2. Ford Otosan România SRL – plus 4,96 miliarde lei
3. Lidl Discount SRL – plus 2,21 miliarde lei
4. Automobile-Dacia SA – plus 1,80 miliarde lei
5. OMV Petrom Marketing SRL – plus 1,46 miliarde lei
Unele companii importante au înregistrat scăderi semnificative ale cifrei de afaceri în 2024. Cele mai mari reculuri apar în energie și petrol, unde cinci firme au pierdut împreună peste 13 miliarde de lei față de 2023.
1. OMV Petrom SA – minus 4,14 miliarde lei
2. Hidroelectrica SA – minus 2,68 miliarde lei
3. E.ON Energie România SA – minus 2,23 miliarde lei
4. Electrica Furnizare SA – minus 2,14 miliarde lei
5. Rompetrol Rafinare SA – minus 2,11 miliarde lei
(valori exprimate în lei/angajat)
1. OMV Petrom Marketing SRL – 119,5 milioane de lei
2. Mol România Petroleum Products SRL – 34,4 milioane de lei
3. Rompetrol Downstream SRL – 29,6 milioane de lei
4. Rompetrol Rafinare SA – 13,5 milioane de lei
5. E.ON Energie România SA – 11,1 milioane de lei
6. Electrica Furnizare SA – 11,0 milioane de lei
7. Engie România SA – 10,1 milioane de lei
8. Star Assembly SRL – 7,1 milioane de lei
9. OMV Petrom SA – 4,1 milioane de lei
10. Dante International SA – 3,6 milioane de lei
1. Dedeman SRL – 998.000 lei
2. Mega Image SRL – 1,03 milioane de lei
3. Auchan România SA – 1,16 milioane de lei
4. Carrefour România SA – 1,24 milioane de lei
5. Rewe România SRL – 1,30 milioane de lei
6. Kaufland România SCS – 1,34 milioane de lei
7. Robert Bosch SRL – 1,38 milioane de lei
8. Lidl Discount SRL – 1,88 milioane de lei
9. Dr.Max SRL – 1,91 milioane de lei
10. Altex România SRL – 2,05 milioane de lei
În anul 2024, cea mai mare cifră de afaceri din România a fost raportată de compania Omv Petrom SA, cu sediul în București. Aceasta a înregistrat o cifră de afaceri de 29,7 miliarde lei, în scădere cu peste 4,1 miliarde lei față de anul precedent. Cu toate acestea, profitul net a crescut ușor, ajungând la 4,14 miliarde lei, cu un plus de aproape 200 milioane lei față de 2023. Numărul de angajați a rămas relativ constant, scăzând ușor la 7207. Activitatea principală a firmei este extracția petrolului brut. Acționari: OMV Aktiengesellschaft (51,16%), alături de Ministerul Energiei – 20,698%, lista acționari PPM – 3,39%, persoane Juridice – 24,76%.
Pe locul al doilea se află Automobile-Dacia SA, din Mioveni, județul Argeș, care a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 27,8 miliarde lei, în creștere cu 1,8 miliarde lei față de anul anterior. Profitul net a crescut și el ușor, la 569,6 milioane lei, cu un plus de 40 milioane lei. Numărul de angajați a scăzut la 10.987, în timp ce obiectul principal de activitate rămâne fabricarea autovehiculelor. Compania este deținută în proporție de peste 99% de grupul francez Renault SA.
Pe poziția a treia se situează OMV Petrom Marketing SRL, tot din București, cu o cifră de afaceri de 24,5 miliarde lei, cu 1,46 miliarde lei mai mare decât în 2023. Profitul net a suferit însă o scădere, ajungând la 574,6 milioane lei, cu 46 milioane lei mai puțin decât în anul precedent. Firma are 205 angajați, cu o ușoară creștere față de anul anterior, și activează în domeniul comerțului cu carburanți. Este deținută integral de OMV Petrom SA.
Pe locul al patrulea găsim compania Lidl Discount SRL, cu sediul în București, care a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 23,97 miliarde lei, în creștere cu peste 2,2 miliarde lei față de 2023. Profitul net a crescut la 1,22 miliarde lei, cu 142 milioane lei mai mult decât în anul precedent. Numărul de angajați a urcat semnificativ, ajungând la 12.735, în timp ce activitatea principală constă în comerțul nespecializat cu produse alimentare. Acționariatul companiei este dominat de W E International GmbH din Germania, care deține 99,999998% din capital, în timp ce A.E.C. Instal Term SRL din Pantelimon, Ilfov, deține o participație simbolică de 0,000002%.
Clasamentul este completat pe locul cinci de Kaufland România SCS, tot din București, cu o cifră de afaceri de 19,6 miliarde lei în 2024, în urcare cu 1,23 miliarde lei față de anul anterior. Profitul net a fost de 1,15 miliarde lei, cu o creștere de 287 milioane lei. Numărul angajaților a ajuns la 14.592, iar obiectul principal de activitate este comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate. Acționarul majoritar al companiei este Kaufland International Erste GmbH din Germania, cu o participație de 99,9%, iar Kaufland România SRL din București deține restul de 0,1% din capital.
Pe locul al șaselea se află compania Ford Otosan România SRL, din Craiova, județul Dolj. Aceasta a raportat o cifră de afaceri de 18,6 miliarde lei în 2024, în creștere semnificativă față de cele 13,7 miliarde lei din 2023 – o diferență de aproape 5 miliarde lei. Profitul net a fost de 369 milioane lei, iar numărul de angajați a crescut la 6356, cu aproape 800 mai mulți decât în anul precedent. Firma activează în domeniul fabricării autovehiculelor și este deținută integral de Ford Otosan Netherlands B.V.
Pe poziția a șaptea regăsim Rompetrol Rafinare SA, din Năvodari, județul Constanța. Cifra de afaceri din 2024 a fost de 15 miliarde lei, în scădere cu 2,1 miliarde lei față de anul anterior. Profitul net nu este disponibil pentru acest an, însă compania a operat cu 1112 angajați, în ușoară scădere. Domeniul de activitate este prelucrarea țițeiului. Acționariatul companiei este compus din KMG International N.V. din Olanda, care deține 48,1136%, Statul Român, reprezentat de Ministerul Energiei, cu 44,6959%, și alți acționari listați cumulativ cu o participație de 7,19%.
Locul opt este ocupat de Profi Rom Food SRL, cu sediul în Timișoara. Cifra de afaceri a crescut de la 12,9 miliarde lei în 2023 la 14,1 miliarde lei în 2024, un avans de peste 1,1 miliarde lei. Totuși, numărul de angajați a scăzut drastic, de la 9.944 la 6.072, o reducere de peste 3.800 de persoane. Firma operează în retail alimentar și este deținută de Delhaize ‘The Lion’ Nederland BV.
Pe locul nouă se află Rompetrol Downstream SRL, din București, cu o cifră de afaceri de 13,3 miliarde lei în 2024, în scădere cu 1,1 miliarde lei față de 2023. Profitul net a fost de 136 milioane lei, mai mic cu 50 milioane lei decât în anul precedent. Numărul angajaților a crescut ușor, ajungând la 449. Compania activează în comerțul cu carburanți și este controlată de KMG International N.V.
Închide topul 10 compania Carrefour România SA, tot din București. Aceasta a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 12,5 miliarde lei, în creștere cu 1,2 miliarde lei față de 2023. Cu toate acestea, profitul net a scăzut considerabil, de la 249 milioane lei la doar 52 milioane lei. Numărul angajaților a crescut la 10.141, în urcare față de cei 9.278 din anul anterior. Firma activează în comerțul nespecializat și este deținută de Dauphinoise de Participations și alți acționari.
Pe locul 11 se află Dedeman SRL, din Bacău. Cifra de afaceri în 2024 a fost de 12,3 miliarde lei, cu o creștere de 748 milioane lei față de 2023. Profitul net a atins 1,64 miliarde lei, în urcare cu 102 milioane lei. Numărul de angajați a crescut ușor, de la 12.113 la 12.313. Compania activează în comerțul cu materiale de construcții și este deținută în totalitate de Paval Holding SRL, o companie românească.
Pe locul 12 regăsim Metro Cash & Carry România SRL, cu sediul în București. Firma a înregistrat o cifră de afaceri de 11,3 miliarde lei în 2024, în creștere față de cele 10,5 miliarde lei din 2023. Profitul net pentru acest an nu a fost declarat, iar numărul angajaților a crescut ușor la 3981. Metro activează în comerțul cu ridicata de produse alimentare și este deținută de grupul german Metro A.G.
Locul 13 este ocupat de Dr. Max SRL, din Mogoșoaia, județul Ilfov. Compania a raportat o cifră de afaceri de 10,77 miliarde lei, o creștere spectaculoasă față de 4,19 miliarde lei în 2023 – o evoluție de peste 6,5 miliarde lei. Totuși, profitul net a scăzut de la 35,5 milioane lei la 9,6 milioane lei. Numărul angajaților a crescut puternic, ajungând la 5618. Firma activează în retailul farmaceutic și este controlată de Pharmax Holdings Limited.
Pe locul 14 se află Star Assembly SRL, din Sebeș, județul Alba. Aceasta a înregistrat o cifră de afaceri de 10,66 miliarde lei în 2024, în urcare ușoară față de 10 miliarde lei în 2023. Profitul net a fost de 332,7 milioane lei, în scădere față de 412,7 milioane lei în anul precedent. Numărul de angajați a scăzut la 1501. Firma produce componente auto și este deținută de grupul german Mercedes-Benz AG.
Locul 15 este ocupat de Mega Image SRL, din București. În 2024, firma a raportat o cifră de afaceri de 10,58 miliarde lei, în creștere față de 9,88 miliarde lei în 2023. Profitul net s-a redus semnificativ, ajungând la 117 milioane lei, față de 219 milioane lei anterior. Numărul de angajați a scăzut la 10.317. Firma activează în comerțul cu produse alimentare și este deținută de Delhaize The Lion Nederland B.V.
Pe locul 16 se află Hidroelectrica SA, companie de stat cu sediul în București. A înregistrat o cifră de afaceri de 9,66 miliarde lei în 2024, în scădere față de 12,34 miliarde lei în anul anterior. Și profitul net a scăzut semnificativ, de la 6,35 miliarde lei la 4,07 miliarde lei. Numărul de angajați a crescut ușor, la 3537. Firma produce energie electrică. Acționarul majoritar este Statul Român, prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, care deține 80,06% din capitalul social. Restul acțiunilor sunt împărțite între persoane juridice (16,31%) și persoane fizice (3,63%).
Locul 17 este ocupat de Mol România Petroleum Products SRL, din Cluj-Napoca. Cifra de afaceri din 2024 a fost de 9,57 miliarde lei, în creștere față de 9,16 miliarde lei în 2023. Profitul net a fost de 166 milioane lei, în scădere cu 77 milioane lei față de anul anterior. Numărul de angajați a crescut ușor, ajungând la 278. Compania activează în comerțul cu carburanți și este controlată integral de Mol Hungarian Oil & Gas PLC.
Pe locul 18 găsim Rewe (România) SRL, din Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov. Cifra de afaceri a crescut în 2024 la 9,45 miliarde lei, față de 8,32 miliarde lei în anul precedent. Profitul net a fost constant, în jur de 225 milioane lei. Numărul de angajați a crescut semnificativ la 7283. Compania este cunoscută pentru rețeaua Penny și este deținută de Rewe-Beteiligungs-Holding International GmbH.
Locul 19 este ocupat de Dante International SA, compania care operează eMag. Cu sediul în București, firma a raportat o cifră de afaceri de 8,99 miliarde lei în 2024, față de 7,72 miliarde lei în 2023. Profitul net pentru 2024 nu este declarat, însă numărul de angajați a scăzut de la 3231 la 2471. Firma activează în comerțul online cu electronice și electrocasnice.Acționarul majoritar al companiei este MIH B2C Holdings B.V. din Olanda, cu o participație de 88,23%, iar Iulian-Gabriel Stanciu deține restul de 11,77% din acțiuni.
Încheie topul 20 firma Electrica Furnizare SA, din București. Aceasta a avut o cifră de afaceri de 8,71 miliarde lei în 2024, în scădere față de 10,85 miliarde lei în 2023. Profitul nu este specificat, iar numărul de angajați s-a redus ușor la 793. Firma furnizează energie electrică. Acționarul majoritar al companiei este Societatea Energetică Electrica S.A., cu o deținere de 99,99984441%, iar restul de 0,00015559% este deținut de Societatea Filială de Întreținere și Servicii Energetice „Electrica Serv” S.A., ambele având sediul în București.
Pe locul 21 se află Engie România SA, din București, care a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 8,68 miliarde lei, în scădere față de cele 10,74 miliarde lei înregistrate în 2023 – o diminuare de aproximativ 2,06 miliarde lei. Totuși, profitul net a crescut semnificativ, ajungând la 889,9 milioane lei, față de 624,9 milioane lei în anul anterior. Numărul angajaților a crescut ușor, la 860. Compania activează în domeniul distribuției și comercializării de gaze naturale. Acționarul majoritar al companiei este Engie Group Participations din Franța, cu o participație de 62,993465%, urmat de Ministerul Energiei din România, care deține 36,996161%. Printre ceilalți acționari se numără Consiliul Local al Comunei Mihail Kogălniceanu (0,005189%), Consiliul Local al Comunei Cogealac (0,003112%), Consiliul Local al Orașului Ovidiu și Consiliul Local al Municipiului Medgidia (fiecare cu 0,001034%), precum și compania franceză COGAC SAS cu 0,000005%.
Pe poziția 22 găsim Robert Bosch SRL, din București. Firma a avut în 2024 o cifră de afaceri de 8,10 miliarde lei, în ușoară scădere față de cele 8,15 miliarde lei din anul anterior. Profitul net a scăzut și el, de la 192 milioane lei la 157,7 milioane lei. Numărul de angajați a rămas stabil, în jurul valorii de 5876. Compania produce echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și este deținută de gigantul german Robert Bosch GmbH.
Pe locul 23 se află E.ON Energie România SA, cu sediul în Târgu Mureș, județul Mureș. În 2024, cifra de afaceri a scăzut la 8,05 miliarde lei, față de 10,28 miliarde lei în 2023, adică o diminuare de peste 2,2 miliarde lei. Profitul net a scăzut și el, de la 133,5 milioane lei la 115 milioane lei. Numărul angajaților a crescut ușor, la 723. Compania comercializează gaze naturale și energie electrică. Acționarul majoritar al companiei este E.ON România S.A., cu o participație de 68,18%, iar Ministerul Energiei deține restul de 31,82%. Ambii acționari sunt din România.
Locul 24 este ocupat de Auchan România SA, din București, care a înregistrat o cifră de afaceri de 7,75 miliarde lei în 2024, față de 7,26 miliarde lei în 2023, adică o creștere modestă de aproximativ 490 milioane lei. Profitul net pentru acest an nu este specificat. Numărul de angajați a scăzut de la 7012 la 6663. Firma activează în retailul alimentar nespecializat. Acționarul majoritar al companiei este Monicole Exploitatiemaatschappij B.V. din Olanda, cu o participație de 75%, iar restul de 25% este deținut de Auchan Retail International SA.
Încheie topul 25 compania Altex România SRL, cu sediul în Voluntari, județul Ilfov. Cifra de afaceri pentru 2024 a fost de 7,66 miliarde lei, în creștere față de 7 miliarde lei în 2023. Profitul net a crescut semnificativ, ajungând la 380,3 milioane lei, față de 145,9 milioane lei anterior – un plus de 234 milioane lei. Numărul de angajați a rămas aproape constant, în jur de 3728. Compania activează în comerțul cu electronice și electrocasnice. Acționarul principal al companiei este Ostahie Dan-Constantin, cu o participație de 73,46%, urmat de Dan Ostahie Holding SRL cu 14,51% și Real Estate SRL, care deține 12,03%. Toți acționarii sunt din România.